Ce e amorul?

Ce e amorul? E un lung
Prilej pentru durere,
Căci mii de lacrimi nu-i ajung
Şi tot mai multe cere.

De-un semn în treacăt de la ea
El sufletul ţi-l leagă,
Încât să n-o mai poţi uita
Viaţa ta întreagă.

Dar încă de te-aşteaptă-n prag
În umbră de unghere,
De se-ntâlneşte drag cu drag
Cum inima ta cere

Dispar şi ceruri şi pământ
Şi pieptul tău se bate,
Şi totu-atârnă de-un cuvânt
Şoptit pe jumătate.

Te urmăreşte săptămâni
Un pas făcut alene,
O dulce strângere de mâni,
Un tremurat de gene.

Te urmăresc luminători
Ca soarele şi luna,
Şi peste zi de-atâtea ori
Şi noaptea totdeauna.

Căci scris a fost ca viaţa ta
De doru-i să nu-ncapă,
Căci te-a cuprins asemenea
Lianelor din apă.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce-mi respingi iubirea?

Un semn în treacăt dacă-mi laşi,
El sufletul mi-l leagă,
Să fiu la dorul tău părtaş
Viaţa mea întreagă,

De-aceea te aştept în prag,
Căci inima mi-o cere
Să te cuprind cu mare drag,
Să-ţi las o mângâiere.

Apoi să te întreb stingher,
De ce-mi refuzi iubirea
Şi zbori ca stelele pe cer
Oriunde şi… aiurea?

Este cinstit s-o faci acum,
Chiar dacă o să doară,
Să-mi caut calea şi alt drum
Sau poate-o ulicioară.
Mă voi retrage-ndurerat,
Cât inima-mi va bate,
In cuibul meu mai singurat
Şi… fără de păcate,

Iar tu iubita mea rămâi,
Cât paşii te vor duce,
Cu amintirea cea dintâi
In sânu-ţi... cu-a mea cruce.

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spuneţi! Ce-i iubirea?

Spuneţi! Ce-i iubirea?
Un dor necugetat?
Ce-ţi ignorează firea,
Te-ndeamnă la păcat?
…………………….
Atingerile fine
Şi-un semn pierdut în zare,
Ce nasc mii de suspine,
Reproş, fără-mpăcare?

Un dor ce vine-aiurea
Pe urme de unghere
Şi-şi caută menirea
In valuri de plăcere?

O lacrimă fierbinte
Ce-ţi cade des sub gene
Sau zâmbetul ce minte
Cu teatrale scene?

Dorinţa fără margini
Pentru fiinţa dragă
Când îi scrii mii de pagini,
O biblie întreagă?

De ştiţi şi voi mai multe,
Spuneţi! Ce-i iubirea?
Un leagăn de durere?
O rană ce nu piere?
Un dor cu-a lui cărare?
O strânsă-mbrăţişare?
O dulce sărutare?
A inimii-mpăcare?
Sau lacrimi! Ce-s amare?

Mă urmăreşte multe luni
Cu paşi mărunţi, alene,
Vă rog, cu strângere de mâini,
Furaţi-mi din cangrene.
Spuneţi! Ce-i iubirea??

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de dor - antologie (2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un semn….Cât un semnal

Cuvântul meu? Un bun rămas.
Dacă nu vrei, am să te las,
Căci pentru tine-s un.... pripas,
Dar…. am făcut un mic popas,
Din drumul lung al fericirii.

Un semn în treacăt o să-ţi las
Şi lacrima iubirii.

Ştii…. Sunt un firav călător,
Ce-ţi aminteşte de-al său dor.
Tu! Mi-ai dat aripi ca sa zbor,
Dar e târziu, si... O sa mor,
Căci rănile sunt mari şi dor,
Îmi pare rău. Dar ce să fac??
Suport cu prea mult dor…
Un semn în treacăt ti-am lăsat
Si lacrimi care dor.

Corneliu 15.05.2008

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu din Freamăt de gânduri Lacrimi de dor (intern) (15 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dulce şi dragă Veronică, doresc ca amorul unui nenorocit ca mine să nu fi aruncat o umbră în viaţa ta senină, în sufletul tău plin de veselie precât e plin de un gingaş şi nesfârşit amor. Iubeşte-mă şi iartă-mi păcatele, căci tu eşti Dumnezeul la care mă închin.

Mihai Eminescu în Corespondenţă Mihai Eminescu - Veronica Micle (31 octombrie 1879)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a lipsit

Mi-a lipsit al mamei drag alint,
Încă de când am venit pe lume,
Mi-a lipsit şi dulcele cuvânt,
Care doar mama ţi-l va spune.

Mama mi-a fost stea călăuzitoare,
Chiar de acolo din locul SFÂNT,
Le-a sfătuit pe ursitoare,
Să mă apere pe acest pământ.

După mama n-am plâns niciodată,
Căci sufletul ei a fost cu mine,
În noaptea cea întunecată,
Dar şi în zilele foarte senine.

Despre ea voi scrie, nu voi fi tăcut,
Gândindu-mă la chipul ei blând,
Peste orice greutăţi am trecut,
Cu ICOANA mamei în gând.

poezie de Mihai Leonte (21 mai 2003)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce e amorul? E un lung prilej pentru durere.

citat celebru din Mihai Eminescu
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crăiasa din poveşti

Neguri albe, strălucite
Naşte luna argintie,
Ea le scoate peste ape,
Le întinde pe câmpie;

S-adun flori în şezătoare
De păinjen tort să rumpă,
Şi anină-n haina nopţii
Boabe mari de piatră scumpă.

Lângă lac, pe care norii
Au urzit o umbră fină,
Ruptă de mişcări de valuri
Ca de bulgări de lumină,

Dându-şi trestia-ntr-o parte,
Stă copila lin plecată,
Trandafiri aruncă roşii
Peste unda fermecată.

Ca să vad-un chip, se uită
Cum aleargă apa-n cercuri,
Căci vrăjit de mult e lacul
De-un cuvânt al Sfintei Miercuri;

Ca să iasă chipu-n faţă,
Trandafiri aruncă tineri,
Căci vrăjiţi sunt trandafirii
De-un cuvânt al Sfintei Vineri.

Ea se uită... Păru-i galben,
Faţa ei lucesc în lună,
Iar în ochii ei albaştri
Toate basmele s-adună.

poezie celebră de Mihai Eminescu (1876)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Colind

A venit şi-aici Crăciunul
Să ne mângâie surghiunul.
Cade alba nea
Peste viaţa mea.
Peste suflet ninge.
Cade alba nea
Peste viaţa mea
Care-aici se stinge.

Tremură albastre stele
Peste lacrimile mele.
Dumnezeu de sus
În inimi ne-a pus
Numai lacrimi grele.
Dumnezeu de sus
În inimi ne-a pus
Pâlpâiri de stele...

Numai casa mea posacă
A-mpietrit sub promoroacă.
Stăm în bezna grea,
Pentru noi nu-i stea,
Cerul nu s-aprinde.
Pentru sgribuliţi
Îngerii grăbiţi
Nu aduc colinde.

O Iisuse împărate,
Iartă greşeli şi păcate.
Vin de-nchizi uşor
Rănile ce dor,
Visul ni-l descuie.
Noi Te-om aştepta,
Căci pe crucea Ta
Stam bătuţi în cuie.

Maica Domnului Curată,
Ad-o veste minunată,
Înflorească-n prag
Zâmbetul Tău drag
Ca o zi cu soare.
Zâmbetul Tău drag
L-aşteptăm în prag,
Noi, din închisoare.

Peste fericiri apuse,
Tinde mila Ta, Iisuse.
Cei din închisori
Te aşteaptă-n zori,
Pieptul lor suspină.
Cei din închisori
Te aşteaptă-n zori
Să le-aduci lumină.

rugăciune de Radu Gyr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Luna.... Are un leac?

Veghează luna un destin
Ce-i pentru mulţi mereu un chin?
Vindecă luna o durere
Să lase-n urma ei plăcere?

Nu cred! E doar un vis hain,
Ea nu repară un destin.
Ea vine, râde, apoi dispare,
Şi nu-ţi ascultă o-implorare.

De-aceea, dragă, să-i priveşti
Doar razele ce-i sunt celeşti.
Nu-i cere leacuri la tejghea
Căci sigur! Nu le poate da.

Cere-i doar raza de lumină
Să vezi căsuţa pe colină,
Unde te-aşteaptă... Doru-n prag
Să te cuprindă cu mult drag.
O.... Mamă!!

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu (30 mai 2008)
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă

Mă uit cu drag şi eu la fete,
Căci sunt cuprins de-un mare dor,
Şi-am să-l propun de Dragobete,
Dar teamă mi-i de-acceptul lor!

epigramă de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru Fiul Tău

Tată drag din cerul sfânt
Eu te laud şi-ţi cinstesc
Numele pe acest pământ
Căci în sfântu-ţi legământ
Şi eu iată azi trăiesc

Îţi aduc acum onoare
Te slăvesc şi iată-ţi cânt
Azi succesul Tău cel mare
Căci în sfânta Ta lucrare
Ai creat acest pământ

Dumnezeule Prea Înalt
Eu mă-nchin o Doamne Ţie
Căci viaţă Tu ne-ai dat
Şi te laud nencetat
Glorie în veşnicie

Mulţumesc o Doamne mare
Pentru planul Tău măreţ
Pentru gingaşa-ndurare
Ce ne oferi la fiecare
Prin planul Tău îndrăzneţ

Pentru Fiul Tău Hristos
Tată Doamne-ţi mulţumesc
Căci ne este de folos
Prin El să trăim frumos
Viaţa mea să-ţi dăruiesc

Îţi aduc cinste onoare
Şi te laud te slăvesc
Că-n Isus ne dai salvare
Pe a vieţii vii cărare
Numele eu ţi-l cinstesc

Şi te laud şi îţi cânt
A Ta Fiinţă minunată
Tată drag — o Tată Sfânt
Mulţumesc de-al Tău Cuvânt
De salvarea-ţi minunată
03-11-2021 m.

poezie de Ioan Daniel Bălan
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţuieşte secunda, trăieşte viaţa!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Mai mult decât orice pe pământ!
Căci mâine, tu nu vei şti de vei mai fi,
Preţuieşte secunda, şi vei trăi!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
De ziua de mâine se leagă speranţa!
Dar astăzi este ziua ta,
Trăieşte-ţi clipa, nu uita!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Şi alege azi, moartea ori nemurirea ta!
Căci ziua de mâine nu este a ta,
Trăieşte-ţi secunda, nu uita!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Iar astăzi dacă auzi cuvântul,
Vino! La Isus şi fă legământul!
Şi fericirea o vei avea!

Preţuieşte secunda, trăieşte-ţi viaţa,
Şi laudă pe Dumnezeu!
Căci viaţa de la El o ai,
Şi pace, tot de la El primesti!

Preţuieşte-ţi aproapele, cât timp este în viaţă,
Şi fi fericit, alături de el!
Căci voia Domnului, este în aceasta,
Şi atunci împlinit, tu vei fi mereu!

poezie de Ovidiu Kerekes (20 mai 2006)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru sângele vărsat

Pentru jertfa-ţi de pe cruce
Vin Isus şi-ţi mulţumesc
Prin lumina-ţi ce străluce
În iubirea cea mai dulce
Numele eu ţi-l slăvesc
Te laud — te preamăresc

Îţi aduc cinste şi slavă
Şi iubirea Ta o cânt
Căci în lumea rea bolnavă
Cu-o viaţa ca de pleavă
Ai venit pe acest pământ
Şi ne-ai dat al Tău Cuvânt

În iubirea Ta adâncă
Tu ne-ai prins şi ne-ai legat
Ne-ai urcat Doamne pe stâncă
Adevărul Tău Isuse încă
În noi Tu l-ai inserat
S-avem sufletul curat

Tu ne-ai învăţat să fim
Plini de milă şi iertare
Oamenii să îi iubim
Şi-ntr-un mod curat sublim
A sfinţeniei cărare
S-o urmăm prin îndurare

Pentru tot ce Tu ne-ai dat
Iubire şi-nvăţătură
Pe atâţi i-ai vindecat
Şi le-ai dat un duh curat
Chiar o nouă aici făptură
Să umble după Scriptură

O Isus îţi mulţumim
Pentru a Ta învăţătură
Tu ne-ai vrut fraţi să îţi fim
Aşa viaţa s-o trăim
Pin Cuvânt şi prin Scriptură
Duh şi suflet şi făptură

Ca s-avem un duh curat
Să trăim neprihănirea
Viaţa tu Isus ţi-ai dat
Căci la moarte condamnat
Ai fost Doamne căci iubirea
Ţi-a adus Isus jertfirea

Şi viaţa pentru noi
Tu ţi-ai dat atunci pe cruce
Să nu fim de Tine goi
Ci în viaţa de apoi
Faţa Ta cum îţi străluce
S-o vedem Isuse dulce

Ai murit ca un tâlhar
Dat la moartea cea mai crudă
Ca-n al milei sfinte har
Să ne prinzi Isuse iar
Dragostea-ţi cum ne inundă
S-o vedem — şi ne ascultă

C-ai murit în chip nedemn
Şi în chinuri mari nespuse
Prins în cuie sus pe lemn
În al vieţii noi îndemn
Să-ţi dăm viaţa o Isuse
Floarea lacrimilor scurse

Cei de azi îţi mulţumim
Pentru sângele vărsat
Şi Isuse te iubim
Noi viaţa-ţi dăruim
Fii de-a pururi onorat
Căci Tu Doamne ne-ai iertat

Ţie Isus ne-nchinăm
Şi viaţa-ţi dăruim
Iată azi te lăudăm
Şi ne vrem să te urmăm
Ai Tăi Doamne-n veci să fim
Din suflet îţi mulţumim

Glorie o Mire drag
Cinste slavă şi mărire
Al iubirii sfinte prag
Îl vrem astăzi chiar în larg
Veşnic în neprihănire
Să trăim a Ta iubire
04 iulie 20120 mănăştur

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eminescu e cu noi

De –ar fi pământul pustiit de vânt
Sau inundat de ploi,
Şi soarele s-ar ascunde pe veci după nori
Să nu ne temem de întuneric
Căci Eminescu e cu noi.

De-ar fi să ne scoată plopii din rădăcină
Sau de ni s-ar parea viaţa o ruină,
Să nu cedăm, să nu dăm inapoi
Căci Eminescu e cu noi.

De-ar fi să ne omoare tot cea mai rămas sfânt în noi
Cum se omoară soldaţii în război!
Să nu ne temem de dânşii
Căci Eminescu e cu noi.

Căci versul lui e o lumină lină
Care din cer a coborât
E ca o mană divină
Pentru cei care l-au iubit şi îl iubesc la infinit.

poezie de Vladimir Potlog (25 ianuarie 2011)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă nu uiţi asta, le poţi da uitării pe toate celelalte, căci fără asta toate sunt deşertăciune. Draga mea, atât el cât şi tu poţi uita, ziua când v-aţi cunoscut, iubit, logodit, poţi uita ziua de naştere sau chiar numele copilului, poţi uita părinţii, poţi uita absolut orice gând, căci inevitabil timpul ţi le va lua şi le va vinde uitării... Un singur element esenţial nu uita, că tu eşti Dumnezeu şi nu nenorocitul de gând care te-a schilodit şi te-a făcut om. Dacă îl ţii minte pe Dumnezeu ca propria ta fiinţă poţi să uiţi totul, căci totul este doar deşertăciune. Dacă nu uiţi asta, le poţi da uitării pe toate celelalte, căci fără asta toate sunt deşertăciune. Nu-ţi uita inima dar uită-ţi mintea, nu aştepta bătrâneţea ca să vină Alzheimerul să ţi-o ia. Atât de multă deşertăciune pe care mintea o numeşte pompos şi fals "cunoaştere".

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este viaţa

Ce este viaţa? Un fir lung
Cu noduri dese, scămoşat,
Ţesut din doruri ce ajung
Pe drumul greu, în lung şi lat.

Viata e darul pe pământ,
Cât inima ne bate-n piept,
Divinu-a dat-o-n legământ,
Urmează-i drumul, cât e drept!

Viaţa-i pământ şi cer întins,
Scăldat în râu cuprins de soare,
Dar, mai apare cu cer nins,
Cu nori, furtuni, val de răcoare.

Viaţa îţi dă, dar, îţi şi ia,
Şi, piedici dese-ţi poate pune,
N-o poţi, nicicum, înapoia,
Domnul, de viaţa-ţi, va dispune.

Un prag apare-n orice clipă,
Cum îl vei trece? Tu dispui.
Iar, zborul chiar cu o aripă,
Nu e problema nimănui.

În ocean de gând, de stai
Şi, urci trepte, fel de fel,
În lumea asta, o viaţă ai,
Ia calea dreaptă, de model!

Viaţa-i a ta, şi-ţi aparţine,
N-o risipi ca frunza-n vânt,
E dar divin, e o minune,
Cât umbră faci pe-acest pământ!

poezie de Maria Călinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E viu Hristos

În picuri de lumină
pământul se îmbracă
căci zorii
încep să vină
şi noaptea
stă să treacă

femeile s-au dus
să vadă iar mormântul
îl vor
dar pe Isus
căci numai El
e Domnul

dar piatra
nu e pe mormânt
e dată la o parte
şi-al vieţii Sfânt Cuvânt
nu-i
a înviat

a înviat Isus
mormântul Lui e gol
şi nu mai este Domnul
un trup
de viaţă gol

e viu Isus
a înviat
mergeţi dar
şi spuneţi ucenicilor
căci îl vor vedea în Galileea
bucuraţi-vă
căci El e cheia
vieţii
de pe acest pământ

unul singur
a mărturisit
Eu sunt Învierea şi Viaţa
şi Eu sunt
Adevărul
Isus Hristos Mesia

a-nviat
şi nu mai e-n mormânt
mormântul Lui e gol

o ploaie de lumină
îmbracă tot în jur
căci Domnul
stă să vină
la cel curat
şi pur

aveţi credinţă-n Dumnezeu
şi aveţi credinţă-n Mine
căci voi sunteţi
poporul Său
trăiţi dar viaţa
aşa cum se cuvine

căci picură
lumina dulce
pururea
să fii curat
şi soarele acum străluce
căci Domnul nostru
a-nviat

e viu Hristos
e sărbătoare
îl veţi vedea în Galileea
se-mbracă-n aur
şi Iudeea
că-n veci Isuse viu şi nu mai moare
e viu cu adevărat

o ploaie de lumină
plouă
să ai şi tu inima nouă
şi orişice
fiinţă
ce-l vrea pe Domnul
prin credinţă
Hristos a înviat

poezie de Ioan Daniel Bălan (8 aprilie 2018, Betania Cluj)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu uita, iubito...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
De vei putea, de vei putea, de vei putea,
Acel cuvânt ce-a fost şoptit poate pripit,
Dar fără rost nicicum n-a fost, nicicum n-a fost.

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
Dacă ai vrea, dacă vei vrea, dacă ai vrea,
Trecutul timp, cu tot trecând în tot ce-a fost,
Poate cu-n rost, poate cu-n rost, poate cu-n rost...

Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita,
În viaţa ta, în viaţa ta, în viaţa ta,
Cum pe pământ purtaţi de vânt cad fulgi de nea,
Tu nu uita, tu nu uita, tu nu uita...

Vor trece ani, vor trece luni ca într-o clipă,
Şi zilele ce-au fost cândva cad în risipă,
Nu le uita, nu le uita, nu le uita,
În viaţa ta, în viaţa ta, în viaţa ta!

poezie de Nicolae Burlacu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea...

Aş vrea să fiu un vânt prin nuc,
Aş vrea la tine să ajung,
Prin frunzele de trandafiri
Să pun petala din trecut
În braţele noastre şi în nuc.

Aş vrea să fiu un vânt prin stele,
Să te cuprind mereu cu ele
Şi să te strâng, să te sărut
Aşa cum numai eu ştiu,
Copila mea şi-a păcii pe Pământ.

Sunt vântul ce stă mereu în Soare
Şi-alerg aşa cum sufletul mi-o cere
Şi răscolesc tot universul
Ca să ajung la tine, înger drag,
Dar misiunea mea nu s-a sfârşit
Aici, pe Pământul tău, Lumina mea,
Eşti a păcii pe care-ai creat-o pentru viitor,
Aşa cum ne-a dictat bunul Dumnezeu.

Aş vrea ca apele să le mişc
Şi să le pun în suflete pierdute,
Să se întoarcă în viaţa iubirii înot,
Să lase-n urmă ura şi dezastrul,
Căci numai cu inima curată
Păstrăm vântul din nuc şi Soare
Ce ne veghează permanent,
Trecându-ne prin gaura cheii,
Făcându-ne mai înţelepţi.

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire şi pământ

Orice om poate a scrie,
Un cuvânt, un gând, un fapt,
Orice simţ uitat în zile,
Fără inima şi leac.

Eu sunt unul, tu esti toate,
Toate cele ce trecură,
Pe lângă a mea gândire,
Peste urma mea flamandă,

Orice om poate a scrie
Când iubirea te frământă,
Şi te leagă în neştire,
De-a iei inimă blândă,

Tu călăuză, pierdut mă simt,
Pierdut de toţi şi toate,
Căci pe al meu pământ,
Se oglindesc păsări călătoare,

Şi nu-mi lasă iubirea,
Să mă m-ai bucur de ea,
Căci iubirea e doar viaţa
Căci iubirea e doar ea

poezie de Andrei Zamfir din Umanitate, 1
Adăugat de Andrei Zamfir
Comentează! | Votează! | Copiază!