Eroii noștri
Au căzut la datorie,
Cu un grad luat postum.
Au scăpat de sărăcie
Și sunt "fericiți" acum...
Iar uitarea încet se lasă
Peste Ei; dar cu-i mai pasă?...
hexagramă de Constantin Enescu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Rondel postum
Camarade, un rondel postum
Îți scriu acum la pomenire;
Parte să ai de liniștire,
Că viața-i flacără cu fum.
Tu ne ești veșnic în simțire,
Ne vom revedea cândva în drum;
Camarade, un rondel postum
Îți scriu acum la pomenire.
Plecarea ta a fost un "bum",
Este un an de despărțire
Și nu ne revenim în fire
Camarade, nici măcar acum
Când îți scriu acest rondel postum.
rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul care a scăpat de sărăcie devine rapsod.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Acum
Hai să ne despărțim acum,
În termeni oarecum neutri
Și să sărim în două luntri,
Ce se vor întâlni postum.
Acum să ne luăm adio,
Așa ar fi civilizat
Și să-mi trimiți neapărat
Uitarea, dacă vei găsi-o.
Iubirea? Cred c-a existat,
Dar e acum în altă barcă,
În ochii ei se-neacă parcă,
Un infinit adevărat.
Și veacul se transformă-n scrum,
Civilizații stau la pândă,
Iubire, grea ca o osândă,
Hai să ne despărțim acum.
poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Datorie cu tâlc
Ai avut noroc cu carul...
Dar nu ai plătit... "coșarul"!...
distih de Constantin Enescu (22 mai 2012)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Egalitatea în fapt
Libertate noi am vrut
Și s-a luat, cât s-a putut...
Unii au luat "prăjitura",
Alții numai... "frimitura"...
epigramă de Constantin Enescu (19 ianuarie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui poet
Visând, postum, un loc printre titani,
Ți-ai dăltuit un bust cam antipatic
În piatră vrând să dăinui peste ani.
(Cu versul era mult mai problematic...)
epigramă de Cornelius Enescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ce faci acum
Atunci când ai plecat eu am ramas un pic "senil''.
M-am pierdut, hai să recunoaștem, m- am pierdut pierdu-te...
Si tu?
Ah!.. Nu, scuză-ma, eu nu te-am întrebat dacă și tu ai suferit,
Era un ce mai faci, chestii din astea...
pe scurt, un ce faci acum?
Ce faci acum, acum si chiar acum, ce faci chiar acum?
Nu-mi pasă ce faci în viață, eu nu mai sunt în viața ta, ce crezi că-mi pasă?...
Cu siguranță faci atât de multe lucruri frumoase,
dar pentru mine contează acum, acum îmi pasă...
Acum, chiar acum în acest moment.
Pentru ca eu acum mă gândesc la tine făcându-mi rău...
poezie de Charles Bukowski
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultima soluție
Îngropat în "datorie",
El s-a mutat cu chirie
Și-a găsit... un chilipir:
Un cavou, în cimitir...
epigramă de Constantin Enescu (13 mai 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărăcie cu lustru
Din bugetul care "moare",
Sindrofii "protocolare"
La orice pas intâlnești...
Prasnice împărătești...
epigramă de Constantin Enescu (25 septembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacrificarea prietenului milenar
Calul în sălbăticie
Le produce "sărăcie",
Pentru că nu are ham...
Vor să-l "taie"... în salam...
epigramă de Constantin Enescu (16 mai 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cimitire plutind
Mă lasă carnea
ce să zic!!?
Mă lasă ciorbă de om
Mă lasă umbră de umbră
de pom
mă lasă
ce sa zic!?
Mă lasă inima în drum
cu buzele noi
mă lasă
trupul mamei
mă lasă
tata lângă casă
mă lasă
și nu-i pasă.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Fericiți cei îl au pe Bunul Dumnezeu și Iisus Hristos în sufletele lor.
Fericiți cei iubesc natura.
Fericiți cei ce iubesc lumina.
Fericiți cei ce te îndruma spre înțelepciune.
Fericiți cei ce te fac sa conștientizezi adevărul.
Fericiți cei ce iubesc florile.
Fericiți cei ce iubesc animalele.
Fericiți cei ce iubesc cerul.
Fericiți cei ce iubesc iarba.
Fericiți cei ce iubesc soarele.
Fericiți cei ce își iubesc familia.
Fericiți cei ce își iubesc copiii.
Fericiți cei ce iubesc muzica.
Fericiți cei ce iubesc arta.
Fericiți cei ce iubesc literatura.
Fericiți cei ce iubesc înțelepciunea.
Fericiți cei ce iubesc viața.
Fericiți ce ce iubesc universul.
Fericiți cei ce iubesc planetele și stelele.
Fericiți cei ce își iubesc aproapele.
Fericiți cei ce iubesc detaliile.
Fericiți cei ce caută infinitul.
Fericiți cei ce caută absolutul.
Fericiți cei ce caută iubirea altruistă.
Fericiți cei ce caută sensul vieții.
Cînepă Ștefan în Dumnezeu este lumina conștiinței noastre, II
Adăugat de cinepa

Comentează! | Votează! | Copiază!
Robia vieții
În viața asta străvezie,
Când buzunaru-i tot mai gol,
Muncim cu toți pe datorie,
S-aducem... băncilor obol...
epigramă de Constantin Enescu (24 decembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eroii actuali
Prin jerfă marii eroi
Au căzut în crud război.
Astăzi, mulți, cu minte creață,
Cred că sunt eroi pe viață
Și amplifică angoasa...
Sunt cei de la puturoasa!
hexagramă de Constantin Enescu (10 mai 2016)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Percepție confuză
Sunt lucruri fără importanță,
sunt lucruri ce ne stau în drum,
acum, cu multă inconstanță
și urmărite din postum.
Ne bântuie agale nedreptatea
cu pasul ei mărunt și cadențat
și doar istoria ne arată, azi, etatea
pierdută-n fir de păr, brumat.
A oamenilor fire e electrizată în dileme
prin inconstanța și nerăbdătoarea gură,
ce nu se poate-abține să ne cheme
și ce se stinge-ncet în jocuri tainice și ură.
În lipsa educației răpuse,
constant și fără echivoc,
mă-ncearcă sentimentele apuse,
când dragostea era oprită-n loc.
S-au ridicat ușor toți norii
peste o frunte încruntată la refuz
și eu, acum, admir cocorii,
ce pleacă și mă lasă, iar, confuz...
poezie de Liviu Crinel Reti
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Afară ninge, ninge lin
În casă este bine.
Stau acum, plâng și suspin
Mi-e tare dor de tine.
Și plâng, plâng încet,
Am lacrimi reci pe-obraji.
Eu stau și te aștept,
Dar tu mereu mă lași.
Te rog, te rog să vii,
Să imi iei suferința.
Să mă saruți și să ma ții,
Asta mi-e dorinta.
Te vreau, te vreau aici,
Să ma iei, să mă strângi bine.
Încet să mă ridici,
Iar eu să uit de mine.
Dar nu, nu iti pasă.
Eu te vreau al meu să fii,
Dar gândul nu mă lasă.
Înc-aștept, aștept să vii.
poezie de Cristina Vâlcu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Generosul
În memoria... eroului căzut,
El statuie... și-a făcut...
distih de Constantin Enescu (23 mai 2012)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Sunt viu și nevătămat...
Ies din casă
și mă urc direct pe cer;
las plimbarea-n doi pi er
și mă fac că nu îmi pasă
de-adevăr;
mă simt ca sunt bătut măr,
și, năuc
îmi zic că nuc,
doar ăsta ce e bătut
toamna, când n-a mai putut
ca să-și țină fructele;
la lumină
văd ca sunt căzut din pom;
dar sunt om
mi-am zis acum...
și pe drum
trece o căruță plină
cu rachiu;
deci... sunt viu!...
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai Septembrie ca oricând
Plouă cu toamnă peste noi,
Pădurea are rugină pe veșminte,
Și parcă suntem tot mai goi,
Septembrie... ne aducem aminte.
Cad și frunzele, bate și vântul,
Iar cerul cu norii săi cei grei,
Îmi spune încet cuvântul,
Nerostit de buzele ei.
Este mai Septembrie ca oricând,
În păduri, pe străzi dar și pe foi,
Fac pasul mic peste frunze trecând,
Uscate de amintiri mai vechi și noi.
Septembrie mi-a uscat și rănile,
Unele din ele erau deja uitate,
Au căzut rând pe rând ca frunzele,
Și acum vântul mă împinge de la spate.
Toamna face loc de început,
Îmi usucă tot răul din gând,
Și mă lasă fără niciun scut,
Căci e mai Septembrie ca oricând!
poezie de Iustin Miron din Autopsia Inimii (2 septembrie 2021)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adaptare periculoasă
A căzut din pom "maimuța"
Și a zis: ce bine-i om!...
Văzând "munca", miticuța,
A sărit din nou... în pom...
epigramă de Constantin Enescu (4 decembrie 2010)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!