Am ales...
În locul urmelor de pași printr-un nisip
am ales un nor cu parfum de liliac.
Nu-mi caut efemeritatea din destin
și tristețile semnelor din zodiac.
Am lăsat semnele de circulație
și am ales corola florii soarelui
să îmi pună în viața asta stranie
apusul trist lângă zborul fluturelui.
N-am căutat în turnuri singurătatea,
am ales simfonia lanului de grâu,
iar lângă adierea florilor de mac
am adus surâsul apei dintr-un pârâu.
În locul secundei am pus o petală,
minutele și anii ascund uimirea
când văd răsăritul florilor pe ramuri
de unde am ales o rază: iubirea.
poezie de Constantin Rusu (iunie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Eu am ales lacrimile verzi
Eu am ales ce nici nu cunoșteam,
Și am ales numai ce mă doare...
Să-mi depășesc limita ce-aveam,
Să mă desprind de mine, cu ardoare.
Și lumea am ales să mă urască,
Căci, pentru adevăr exist de la-nceput...
Nu ea mă va ucide... nici să nască
Un adevăr prea mare, neștiut...
Eu am ales să pierd ce-am construit,
Cu foc de pasiune, dăruind din tot...
Și am ales s-arunc măr otrăvit,
Chiar de-mi lipsea cu dor, știam că pot!
Și n-am ales să mă îndrept unde e bine...
Și n-am dorit comod ca să exist!
Și pentru ce-am ales, veneau s-aline
Lumini celeste, șoptindu-mi să rezist!
Eu am ales o cale prea spinoasă,
De care toți se sperie și se ascund...
Cărarea mea e grea și e ploioasă,
Dar am ales cu inima, profund!
Și n-am să las pe nimeni să m-oprească,
Să îmi ofer răsfăț cu premiul meu...
Îl merit, căci am permis să-mi crească
Lacrimi verzi, ce m-au secat mereu...
Eu am ales iubirea pe din două,
Cu cele două aripi ale sale...
Învăluită de ele amândouă,
În miturile vii, paradoxale.
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Transplantare
Trebuia să mi se pună în piept
altă inimă.
Altfel urma să pier.
Mi-a dat inima ei
Mama.
Dar tot mă mai doare.
Mai ales, când arde pământul
de sete, de ploaie.
Mai ales, când nu se întoarce
tata
de la războaie.
Mai ales, când plec prin
străini
și nu scriu cu lunile acasă.
Mai ales, în amurg,
când soarele
după dealuri se lasă,
mă doare.
Asemeni dureri
n-am avut niciodată.
Și nici asemeni
răbdare.
poezie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aviz părintelui Vasile Ioana, parohul bisericii "Sfântul Nicolae Dintr-o Zi", din București (pe strada Academiei, în spatele Universității): cuvântul mișto sună ca dracu în gura unui preot, mai ales când este rostit într-o emisiune TV și îl aude toată țara, mai ales când e repetat la câteva minute, mai ales în Săptămâna Patimilor și mai ales în seara de Joia Mare, când locul preotului era în biserică, să oficieze slujba de denie, nu să facă pe vedeta la TV.
aforism de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (21 aprilie 2022)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Campionii sufletului
ai ales să nu mai alegi
pentru că
arătăm destul de rău după chipul și asemănarea
și nu știu câți dintre noi și-au dorit asta
și de câte ori nu ai trecut pe lângă tine stând pe-o bancă cu telefonul în mână tu privindu-te mergând
și nu te-ai oprit
în speranța că data viitoare nu vei fi mort
și mort pentru că nu ți-ai promis niciodată asta ai ales altceva
tocuri înalte adidași sau mai știu eu ce alte modele în funcție de gen
genți haine tot felul de rahaturi
ai ales să nu mai alegi
și de fiecare dată când treci pe lângă tine fără să te privești
nu crezi că va exista o dată viitoare când vei fi dispărut
și cu toate astea
te repeți indiferent.
poezie de Victor Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare am devenit popor ales, dacă ne-am ales Cartea poporului ales?
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2018)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aceasta este marea vinovăție a omului și a lumii! Că deși au văzut lumina, au ales VOIT întunericul... Alegând VOIT să fii fără Dumnezeu aici, VOIT ți-ai ales să fii și în cealaltă existență fără El. Tu singur alegând, tu singur te-ai judecat! Și când te vei duce pe veci în iadul pe care conștient ți l-ai ales, vei simți îngrozit că într-adevăr ACOLO este locul pe care tu singur, VOIT și CONȘTIENT, ți l-ai ales. Ce grozăvie!!! Te rog, judecă bine acestea, acum...
Train Dorz în Hristos Înnoitorul nostru
Adăugat de Gabriel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste
De ce ai ales un zacamant de suferinte
Si-ai refuzat un lan intins de flori
Si-aveam si eu si tu frumoasele dorinte
Dar ai ales sa pleci si sa m-omori.
De ce nu ai ales iubirea noastra mare
Si te-ai lasat purtata de prostii
Si strangi in mana-acum un bob de sare
In ciuda dragostei din orele tarzii.
Eu cu dragostea raman
Si as vrea sa fii acum
Unde eu ma simt stapan
Pe-al padurii dulce drum.
Tu nu ai visat copila
dragostea din ochii mei
Si as spune ca n-ai mila
Dupa ce-ai facut cu ei.
Ai ales un bob de sare
Asta n-o sa uit nicicand
Din povestea noastra mare
N-a ramas macar un rand.
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața mea personalitatea mea, obiceiurile mele, felul în care vorbesc este o combinație din cărțile pe care am ales să le citesc, oamenii pe care am ales să-i ascult și gândurile pe care am ales să le tolerez în mintea mea.
citat din Andy Andrews
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alegere greșită
Dacă odată am ales
Să n-ving singurătatea,
Oare de ce n-am înțeles
Cât mi-e de crudă soarta?
Dacă mereu am tot ales
Să fiu cinstit în viață,
Oare de ce n-am înțeles
Că cinstea nu răsfață.
............................
Dac-aș avea din nou de-ales,
Aș vrea să fie ca n-ainte,
Oare când am să n-țeleg
Că toată lumea minte?
poezie de Ion Rotaru (2005)
Adăugat de Ion Rotaru

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
am ales
graiul păsărilor
să mă încânte
să-mi cânte
să-mi adie copacul
să-mi mângâie cruce
ți-am ales
privighetoarea oarbă
să mă cânte-n tot locul
să nu știe pe unde-a trecut
s-o ia de la capăt...
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul florilor de mai
Știam că florile de mai,
Când strălucesc în lumea lor,
Îți umplu sufletul de dor
Și cer iubirea să le-o dai,
Iar ție, floarea mea de mai,
Ți-am dat-o și-n a mea grădină
Mi-ai fost a florilor regină
Și mi-ai adus în suflet rai.
Îmi ești mireasma dintr-un vis
Când, dintr-al florilor alai,
Ai vrut iubirea mea s-o ai.
Și te-am cules, și mi te-am scris
Pe-al sufletului manuscris,
În veșnicia lunii mai.
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
ȘI EI PRETIND (O-Pot)
Și obraznicii pretind că au bună-cuviință.
Și cei obsceni pretind că sunt pudici.
Și cei obtuzi la minte pretind că sunt inteligenți.
Și cei fără onoare pretind că au onoare; mai ales cei fără onoare...
Și oamenii ordinari pretind că sunt oameni extraordinari; mai ales cei ordinari...
Și cei orgolioși pretind că sunt modești.
Și cei ostili pretind că sunt prietenoși.
Și paranoicii pretind că nu sunt paranoici.
Și paraziții pretind că sunt trăiesc din munca lor; mai ales paraziții...
Și parșivii pretind că nu sunt parșivi; mai ales parșivii...
Și parveniții pretind că nu sunt parveniți; mai ales parveniții...
Și păcătoșii pretind că sunt neprihăniți; mai ales păcătoșii...
Și penalii pretind că sunt nu încalcă legile; mai ales penalii...
Și cei penibili pretind că nu sunt penibili; mai ales cei penibili...
Și perfizii pretind că sunt sinceri; mai ales perfizii...
Și perverșii pretind că nu sunt perverși.
Și pesimiștii pretind că sunt optimiști.
Și piloșii pretind că nu sunt piloși.
Și plagiatorii pretind că sunt originali.
Și ponegritorii pretind că nu sunt ponegritori.
Și porcii pretind că nu sunt porci; mai ales porcii...
Și cei porcoși pretind că sunt cuviincioși.
Și potlogarii pretind că sunt cinstiți.
George Budoi în Calitățile și defectele în aforisme, epigrame, madrigale, poezii, pamflete și satire (2020)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învăț din stele
Dacă rupi o buruiană din lutul uscat
atunci lutul plânge și buruiana moare?
Dar răspunsurile le-am cunoaște imediat
de-am avea printre stele o învățătoare.
Și totuși îmi apare de nicăieri un semn
printre ramuri ce-ascund cuvinte împletite,
într-un proverb uitat pe o cruce de lemn
lângă frica înghețată de vise uimite.
Din cuvântul adus la marginea tăcerii
de valurile lăsate pe unda lacului,
am ales din șoaptă lumina mângâierii
și frunzele uscate din genele izvorului.
Ecoul cu iubirea din vers eternitate,
are taina culorilor răsărind sub pleoape
și prin aripi pe cuvânt și zâmbete uitate
chem amurgul dar răsăritu-i mai aproape.
poezie de Constantin Rusu (noiembrie 2010)
Adăugat de Constantin Rusu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvânt ales
La orizontul prins în noapte
Umbrit, lumina iarși va străbate,
Inima ce bate să-mplinească toate.
Legământul e îndemnul către fapte
Un vis lăuntric care-l poartă,
Cuvântul ales e-o veche moștenire
Ideea de mai mult și de mai bine,
Acestea sunt în ideal și-avânt
Nepieritoare cum e viața pe pământ.
Tenacitatea lui e-n gând și faptă
Rază de împlinire-a vieții
Izbânda sa când vine-i meritată
Ține de zorii dimineții,
Ăsta-i ecoul demnității!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Donald Trump, președintele SUA: măscăriciul mondial
Supărat sunt că românii tot aleg de zeci de ani,
Infractori și agramați, și fel și fel de șarlatani.
Supărarea îmi mai trece, însă, pe ai mei mitici,
Când văd că americanii au ales un... măscărici!
Pot eu să-mi mai cert miticii, fraților, să-avem pardon,
Când văd că americanii au l-au ales pe-acest bufon?
Pot eu să-mi mai cert românii dacă-aleg un găgăuță,
Când chiar ei, americanii, au ales așa maimuță?
Ce mă fac cu românașii, cum s-o dau și cum s-o-ntorc,
Când chiar ei, americanii, au ales așa un porc?
Supărat sunt că românii au ales corupți și "foști",
Însă văd că-americanii sunt cu mult, cu mult mai proști!
pamflet de George Budoi din Alegeri, Alegători și Aleși: aforisme, epigrame, pamflete și satire (16 iulie 2018)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul curge din noi ca dintr-un ceasornic cu nisip, dar noi nu simțim fuga asta, mai ales în unele clipe supreme.
citat celebru din Victor Hugo
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul ales
La orizontul prins în noapte
Umbra luminii iarăși va străbate,
Inima ce bate să-mplinească toate.
Legământ, îndemnuri către faptă,
Un vis lăuntric care-l poartă.
Cuvântul ales e-o veche moștenire,
Ideea de mai mult și mai bine,
Acestea sunt în ideal și avânt
Nepieritoare cum e viața pe pământ.
Tenacitatea în gând și faptă,
Rază de împlinire a vieții,
Izbânda sa când vine-i meritate
Ține de zorii dimineții,
Ăsta-i ecoul demnității.
acrostih de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu îl ierți pe altul, tu nu îl superi pe acela mai ales, ci mai ales te jignești pe tine.
citat clasic din Sfântul Ioan Gură de Aur
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea florilor
Nu putem admira în același timp
luna, zăpada, pădurea și florile.
Stropii de ploaie, frații celor de rouă,
odihniți pe clopotele bisericii
și pe florile de trandafir
nu-mi lasă zilele să ruginească,
dar serile îmi apun pe ape fără valuri,
iar movilele le folosesc drept faruri
și nu-mi vând diminețile niciodată.
Florile primăverii sunt visele de iarnă,
pe ruine cresc doar flori capricioase,
pletele cărunte ascund florile tinereții,
iar o simplă floare de câmp e perfecțiunea.
Dacă vrei fructe, nu rupe florile!
Mireasă ascunsă printre flori,
în gând îți șoptesc că te iubesc
ca să mă vezi că sunt lângă tine.
Este oare o ureche atât de fină
ca să audă suspinul florilor
care se ofilesc?
poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aici zăcem noi morți
Zacem morți pentru că n-am ales în vale verde
Să trăim - rușinând țărâna mamă din care am purces;
Murind, desigur, nu ai prea multe-a pierde,
Dar tinerii cred că ai, iar noi eram tineri când moartea am ales.
poezie de A.E. Housman, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte

Comentează! | Votează! | Copiază!