Piatra de moară a KGB-ului nu înceta să mă zdrobească - dar mă obişnuisem; acum i s-a alăturat (şi nu pentru prima oară) piatra de moară a Occidentului şi amândouă mă macină! Cum să trăiesc aici? În toate problemele de afaceri, de finanţe şi de organizare ajung în impas, înregistrez pierderi, apar complicaţii de nerezolvat, astfel că, în unele momente, mă cuprinde disperarea: parcă mi-am pierdut raţiunea, m-am dezobişnuit să acţionez, fac numai greşeli. Cât de lucid eram în Est şi cât de orb sunt aici. Cum să mă descurc în acest păienjeniş de reguli şi legi?

Aleksandr Soljeniţîn în Ca bobul între pietrele de moară (2006)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra Soarelui

Pământul sub el ascunde,
Fel de fel de piatră rară.
Una, după cum se-aude,
Este chiar piatra de moară.
Alta-i de granit, e mare.
Este piatra cea mai tare.
Una-i neagră, alta-i albă,
Se poartă-n formă de salbă.
Alta-i stâncă neclintită,
În ea crucea e cioplită.
Unele sunt scumpe perle,
Le poţi purta ca mărgele.
O alta are grad înalt
Şi se numeşte diamant.
Dar cea mai scumpă omului
Este Piatra Soarelui.
De mii de ani o căutăm
Şi niciodată n-o aflăm.
Piatra Soarelui, cea rară,
Pentru noi e o comoară.
Cu ea putem ca să vedem
Ce este dincolo de cer.
Dezlegăm orice blestem,
Nimic nu mai e mister.
Cu ea putem descoperi
Enigma Universului.
Iar pe pământ putem grăbi
Prezentul viitorului.

poezie de Dumitru Delcă (2 iulie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici

Aici au trăit străbunicii,
Aici au trăit şi bunicii.
Aici îmi trăiesc şi părinţii,
Aici mi-au dat lumina, zeii şi sfinţii.
Aici îmi trăiesc cinci copii,
Aici se joacă şi fac năzdrăvănii.
Aici îmi trăiesc toţi nepoţii,
Aici vor trăi şi strănepoţii.
Aici este locul celor plecaţi,
Aici noi îi plângem, pe cei îngropaţi.
Aici ne hrăneşte şi râul şi ramul,
Aici a trăit, trăieşte şi va trăi, tot neamul.

poezie de Dumitru Delcă (12 martie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatra pe piatra

piatra pe piatra nu va mai sta sangele tau
lucru de mana fara ochiuri
trage neonul de sub pleoape
sa-ti iasa indicatia dureroasa
a Luminii
nu-mi mai baga in ochi neajunsurile
psihologiei
nu ma intereseaza
nici meritele
aruncaturii de bat
sa ti-l apportez m-am saturat
n-are nici o meteahna oboseala mea
si nici tanar nu mai sunt, dar nici tu
n-ai habar ce vrajeala zace in acest calup de informatii
desarte

poezie de Corneliu Neculea
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apa aduce

Apa aduce piatra
Piatra aduce focul,
calăul depune jurământ
întinde mâna focului.

Apa a adus piatra,
piatra a lăsat în urmă focul,
focul cuprinde palma
unuia dintre noi.

poezie clasică de Tadeusz Nowak din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-a fost dat ca, din anii petrecuţi în închisoare, să duc cu mine, pe spatele meu bătut, care aproape s-a frânt sub povară, această experienţă esenţială: cum devine fiinţa umană rea şi cum devine bună. În tinereţe, intoxicat de succese, mă simţeam infailibil şi, din această cauză, eram crud‚ îmbătat de putere, am fost un ucigaş şi un tiran. În cele mai rele momente ale mele, eram convins că fac bine şi mă acopeream complet cu argumente sistematice. Şi numai când m-am întins pe paiele mucezite din închisoare, am simţit înlăuntrul meu primele semne ale binelui.

citat clasic din Aleksandr Soljeniţîn
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Revizie finală

Mi-e creierul o moară învechită
Ce macină idei necontenit,
Emite doar un jalnic scârţâit
Dar nu îmi dă făină pentru pită.

Nu mi-a adus de când mă ştiu profit,
Ba uneori produce dinamită;
Mi-e creierul o moară învechită
Ce macină idei necontenit.

Mă paşte-o perioadă fericită,
Un meşter neamţ pe Feisbuk am găsit
Alzheimer parcă-l cheamă, e vestit,
Că nu dă greş cu cei ce îl invită...

Mi-e creierul o moară învechită...

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare soacrei de sărbători

La ea acas', la mătrăgună,
Eu i-am urat ultima oară,
Să moară doar de moarte bună,
Numai să moară!...

epigramă de George Budoi din Lume, lume, hai la glume! (29 decembrie 2011)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea mea e-n poezie

Parcă n-am trecut prin viaţă, parc-a fost altcineva
Prins în straiul meu de gheaţă, parc-am fost altundeva.
Nu aici şi nici departe, parcă n-am avut un loc,
Parcă m-am născut în moarte, văduvită de noroc.

N-am avut un rost pe lume şi aminte nu-mi aduc,
Nici de locul fără nume, nici de cântecul de cuc.
Mi-a fugit copilăria, înainte de-a gusta
Elixirul inocenţei din inexistenţa mea.

Am trăit în altă lume şi e numai vina mea,
C-am ales albastrul nopţii şi am locuit pe-o stea.
Am negat că-s pământeană, să nu simt cum mă lovesc
Grindina şi ploi şi jale şi tot răul omenesc.

M-am retras în poezie, în decorul meu de vis,
Să trăiesc o veşnicie doar în vers, eu mi-am promis.
Doar aici sunt fără lanţuri, pot să zbor şi pot să cânt
Şi sunt cea mai fericită, neiubită pe pământ.

Nu sunt legi, nu sunt războaie, pot să mor şi să renasc,
Şi de vreau să fiu regină, sau o roză din Damasc,
E de-ajuns să prind cuvântul ce se zbenguie prin gând.
Lumea ce o port în mine, pe nimica n-am s-o vând.

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Linguini: Uite, vroiam să ştii ce onoare este pentru mine să lucrez cu aşa o...
Colette (îi înţeapă mâneca lui Linguini cu un cuţit): Nu, tu să asculţi! Vreau doar să ştii cu cine ai de-a face! Câte femei vezi în bucătăria asta?
Linguini: Păi, eu...
Colette (îi înţeapă mâneca lui Linguini cu alt cuţit): Numai pe mine. De ce crezi că e aşa? Pentru că bucătăria de înaltă clasă este o ierarhie învechită, bazată pe reguli create de bărbaţi bătrâni şi proşti. Reguli făcute special pentru ca femeile să nu poată pătrunde în această lume, dar eu totuşi sunt aici. Cum s-a întâmplat asta?
Linguini: Păi, pentru că tu, pentru că tu...
Colette (îi înţeapă mâneca lui Linguini cu un al treilea cuţit): Pentru că sunt cel mai dur bucătar de pe aici! Am muncit prea mult ca să ajung aici şi n-am să risc totul pentru un coate-goale care a avut noroc! Ai priceput?

replici din filmul artistic Ratatouille
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poţi să alergi când ai pietre de moară la gât? Cum poţi să urci munţi sau să zbori cu pietrele de moară după tine? Mai degrabă te îneci şi eşti doborât. De aceea spun că ce nu te omoară, rareori te face mai puternic. De multe ori te slăbeşte, te îmbolnăveşte şi te traumatizează într-un fel care te va afecta pentru tot restul vieţii. Asta dacă nu foloseşti singura cale posibilă de a lega ceea ce simţi, emoţiile tale, de puterea ta mentală, de a înţelege, de a vindeca aceste emoţii şi traume, iar astfel să devii, poate pentru prima oară cu adevărat liber.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte curgătoare

Trebuie să te văd, iar –
Nu-mi lipsesc nici visele triste, nici clipele stranii,
Aş porni un foc, pe care să-l vezi de la distanţă,
În care să-mi ard trecutul şi... să-l vezi, pentru ultima oară,
Trebuie să te văd, iar -
m-am îmbătat în mireasma ta de femeie,
hmm....
în alcool, tutun şi nori plini de sunete distorsionate,
hmm - sunt sigur ca ai mai auzit măcar o singură dată
acel sunet
care parcă
îţi imită prezenţa; paşii subtili, piruetele timide,
hmm - nu sunt aici,
nu eu, ci acele momente -
trebuie să te văd, iar
dar cine eşti tu? De fapt, eşti tu, nu prea înţeleg exact ce,
dar eşti tot ce văd acum,
eşti imaginea din vise şi din dorinţele zilei
eşti C şi repet într-un mod consistent asta
în faţa ei, în faţa lui,
în a mea nu este nevoie,
te văd urcând pe-o aripă, şubredă,
- nu mi-am pierdut aripile -
Eşti un dicţionar şi-o oglindă...
Trebuie să te văd, iar, eşti C şi repet într-un mod consistent asta

poezie de Iordan Ionescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gura lumii este ca o moară stricată care nu macină numai grâul, ci şi toate mizeriile...

aforism de Gabriel Petru Băeţan din Cotloanele ironiei (decembrie 2016)
Adăugat de Gabriel Petru Băeţan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia e casa mea

aici trăiesc
aici mă împiedic de iluzii
aici iubesc
până când mi se face rău
de atâta bine
aici devin prizoniera
propriei nebunii
şi învăţ să mă ridic
analizând toate segmentele grele
când albul şi negrul
se împletesc
la marginea unui strigăt
aici vine Isus
să mă întrebe de mine
când urlu din toate puterile că
nu sunt
poezia e casa mea
puteţi înţelege
aici nu am garduri
să plâng copacii trădaţi
de fiecare scândură
aici nu mi-e ruşine
să aşez sentimentele
pe o coală albă
şi să tai cu o linie oblică
trecutul
aici mă simt
eu
pentru o viaţă
trăită

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poate ai simţit şi tu, ca şi mine, de multe ori, că deşi depui eforturi mari pentru a progresa, pentru a obţine ceea ce îţi doreşti, progresul este greoi sau inexistent. Ba uneori poate chiar te simţi dat înapoi. Ei bine, asta se întâmplă pentru că toate traumele noastre, care au lăsat urme adânci în felul în care funcţionează creierul şi emoţiile noastre, sunt fiecare dintre ele ca o piatră de moară. Cum poţi să alergi când ai pietre de moară la gât? Cum poţi să urci munţi sau să zbori cu pietrele de moară după tine? Mai degrabă te îneci şi eşti doborât. De aceea spun că ce nu te omoară, rareori te face mai puternic. De multe ori te slăbeşte, te îmbolnăveşte şi te traumatizează într-un fel care te va afecta pentru tot restul vieţii. Asta dacă nu foloseşti singura cale posibilă de a lega ceea ce simţi, emoţiile tale, de puterea ta mentală, de a înţelege, de a vindeca aceste emoţii şi traume, iar astfel să devii, poate pentru prima oară după copilărie, cu adevărat liber.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia e un curcubeu

Iisus are cătuşele pe tâmple
e Dumnezeu în ceruri închingat
Apocalipsa-i gata să se-ntâmple
între femeie iată şi bărbat

E Dumnezeu în ceruri închingat
şi omu-i piatra cea de moară
între târziu şi totuşi niciodat
se-ntinde viaţa ca o sfoară

E omul piatra cea de moară
Apocalipsa-i gata să se-ntâmple
pe nimeni însă n-o să-l doară
Iisus are cătuşele pe tâmple

Iar Dumnezeu e-n ceruri închingat
între femeie moarte şi bărbat

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (24 mai 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nistor: Şefu', hai să petrecem! Acum e ocazia.
Lucian: Bine. Dacă şi ceilalţi sunt de acord, de ce nu? Putem petrece împreună, pentru prima oară.
Mihai: Unde?
Alex: Aici, cel mai bine.
Nistor: Desigur; comandăm fiecare câte ceva şi rămânem la bordul navei.
Maria: De altfel, în oraş n-ar fi deloc interesant, cu o ceată de body-guarzi după noi, ca o umbră.
Lia: Da, aici ar fi cel mai convenabil.
Lucian: Atunci, rămânem aici, în navă.

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prostul cară piatra de moară mai uşor decât înţelepciunea...

aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu vă gândiţi că tânărul a continuat să atingă cu piatra albă metale, pentru a le transforma în aur. Dimpotrivaă, nu vru să profite de acest lucru, ci, fiind medic, folosi piatra doar ca să atingă rănile pacienţilor. Şi cum acestea se închideau numaidecât, deveni un medic faimos. Astfel folosi puterea pietrei pentru binele omenirii.

finalul de la Spiritul din sticlă de Fraţii Grimm
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acest concept despre reîncărnare este cel mai bine vândut de spiritualitate, pentru că vinde o speranţă de mai bine. Totul se schimbă în Aici. Dar Aici-ul se schimbă? Plecăm de aici, mergem undeva, nu suntem tot în Aici? Ca ce exişti tu Acum?! Aşa uităm cel mai minunat moment: A FI, momentul de Acum, Aici...

Atmaji Maharaj în Reîncarnare vs Prezenţă, YouTube
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Robert Barone (pune în scenă o lecţie cu reguli de circulaţie, cu Ray, Debra, Marie şi Frank): Acum aş vrea să îmi spuneţi pentru încălcarea cărei reguli sunteţi astăzi aici. Să începem cu... Raymond.
Raymond Barone:... Mi-am ucis fratele.
Robert Barone: Încalcarea unei reguli de circulaţie.
Raymond Barone: A, ai putea să mergi să te întinzi pe şosea un minut?

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!