
Aproape uitasem: e dimineață. Mii de ferestre se luminează deodată. Primii locuitori au și ieșit în stradă, doar în chiloți și maieu. Începe Înviorarea. Ar trebui să mijească și zorile. Oare vor veni?
Gheorghe Truță în Raiul șobolanilor (1999)
Adăugat de Delia Jula

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
La om, moartea vine îmbrăcată în negru și cu coasa în mână. La țânțari, vine în chiloți, maieu și cu un ziar facut sul în mână.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul cocorilor
Ziua-ncepe să mijească, ușor se revarsă zorii
Prin văioaga mocirlită, printre dese stufărișuri,
În străfunduri de noroaie scotocesc de zor cocorii,
Puii sub aripa mamei au ieșit din ascunzișuri.
Nuferi legănați de valuri răspândesc mirosul florii,
Graurii treziți din somn pornesc larma prin hățișuri,
Ziua-ncepe să mijească, ușor se revarsă zorii
Prin văioaga mocirlită, printre dese stufărișuri.
Vor zbura în patru zări înspre alte luminișuri,
Vestea tristă a plecării încinge aprig fiorii,
Vor răsti dorul în glas răsunând de țipăt norii,
Toamna rece va sosi prin golașele rărișuri,
Ziua-ncepe să mijească, ușor se revarsă zorii.
rondel de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele ar trebui să se coboare în mormânt odată cu stârvul pe care l-a servit.
citat din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truță (2010)
Adăugat de Gheorghe Truță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rose (se pregătește să plece): A, aproape că uitasem. M-am gândit că ar trebui esă ai asta. E primul nostruordin de restricție. Uite ce semnătură tremurată aveai. Erai așa de speriat!
replică din filmul serial Doi bărbați și jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC

Comentează! | Votează! | Copiază!

În armată, la înviorarea de dimineață, ne puneau să ridicăm mâinile sus. Deși nu eram în război cu nimeni.
aforism de Valeriu Butulescu din Vorbe în vânt (2019)
Adăugat de alejandro

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Lumea asta e atât de diformă, strâmbă, plină de urât, contradicții și absurd, încât e aproape imposibil să nu existe o alta.
citat din romanul Îngere, vii? de Gheorghe Truță
Adăugat de Emilia Nedelcoff

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai am o nedumerire: Ce s-ar întâmpla dacă oamenii ar începe la un moment dat să crească? Ar trebui oare ca, din când în când, să fie scurtați sau, dimpotrivă, obiectele din jur ar trebui adaptate la nevoile lor?
aforism celebru de Stanislaw Jerzy Lec din Gânduri nepieptănate
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar trebui să existe o modalitate mai bună de a-ți începe ziua... decât să te trezești în fiecare dimineață.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare România a ieșit vreodată din evul mediu?
aforism de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Amurg
Ochi de stea,
Stearpă lumină,
n-au răsărit zorile.
E numai amurg.
Istovit, lânced.
Nu mai răsar zorile.
Oare am rătăcit drumul?
poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!
Singurătate
Dintre atâtea drumuri ce străbat,
care va fi oare cel ce ajunge până la tine?
Dacă l-aș cunoaște, ți-as trimite pe el
tot dorul meu și iubirea,
plânsul și ruga mea.
Dacă aș cunoaște drumul ce duce la tine,
aș veni pe el mergând,
oricât ar fi de lung!
Aș veni pe el cântând,
oricât de departe vei fi odihnind!
Dar și așa,
cu fiecare zi ce trece, te simt mai aproape,
din ce în ce mai aproape de mine...
Sau-cine știe?-eu m apropii de tine,
cu fiecare zi ce trist apune...
Dintre atâtea drumuri ce străbat,
care va fi oare cel ce mă va duce la tine?
poezie de Nina Dragu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

O toamnă va veni
O toamnă va veni cândva târziu,
Când tu iubito-mi vei cuprinde gâtul tremurând
și strâns vei atârna de mine cum atârnă o cunună
de flori uscate
de stâlpul alb de marmoră al unei cripte.
O toamnă va veni și-o să-ți despoaie
de primăvară trupul, fruntea, nopțile și dorul
și-ți va răpi petalele și zorile
lăsându-ți doar amurgurile grele și pustii.
O toamnă va veni și mașteră
din toate florile ce le-ai avut vreodată
numai pe-acelea n-o să ți le ia,
ce-o să le-așterni peste mormântul tuturor,
acelora, care se duc pe veci
cu primăvara ta.
poezie celebră de Lucian Blaga
Adăugat de Sagittarius

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt clipe care nu trebuie alese sau șlefuite, ci doar așteptate.
Gheorghe Truță în Orașul
Adăugat de Gheorghe Truță

Comentează! | Votează! | Copiază!
Locuiri de vise
Casele, ar trebui să-și amintească de cei ce le-au stat,
mai mult decât orice loc, c-au depănat vise,
născute-n somn, într-un pat,
fără voie, nicigând zise, promise.
Sunt toate împărțite celule,
din care, definitiv, nu s-a ieșit decât pe culoarele morții
și țin suflet poate, ceva molecule,
la adăpostul lumii, al nopții.
Ne-am lăsat urmele, pașii, în atâtea locuințe, tacit
ascunși, au răsunat de vorbe
de strigăt, speranțe, sub tapet, văruit...
simt mirosul de amor, fierte ciorbe.
Se zăresc prin ferestre, neșterse de timp, o altădată,
sunt întoarcerea în gând, negândită atunci,
doar o parte, fărâmă lăsată uitată
în casa cea nouă... cu mintea la casa deodată, de vise de prunci...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (2 mai 2014)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De n-ai fi tu
Au amuțit de prin păduri toți cerbii.
Și lupii, deodată, au tăcut.
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Eu unde aș fi fost? Ce-aș fi făcut?
În scoaba de copită se adapă
Mici vietăți ce vor mai rătăci.
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Din ce motive-aș supraviețui?
Cu sufletul plecat în pribegie,
Ecoul depărtării a-ncremenit.
De n-ai fi tu, să îmi respiri aproape,
Aripa mea unde-ar fi odihnit?
În umbra de-ntuneric, pe furiș,
O altă dimineață se-ntrevede.
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Pădurea n-ar mai fi atât de verde!
Sălbăticia fără adăpost
Pierdută-i într-o urmă de copoi,
De n-ai fi tu să îmi respiri aproape,
Te-aș căuta în lumea de apoi.
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Soțul: Nevastă, iar îmi ceri bani să îți cumperi chiloți noi? Ăia vechi ce au?
Soția: Au ieșit din modă, dragă... și toți prietenii tăi râd de mine.
replici
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine dracu' mai e și Tom Jones?
Mi-o trăgeam
cam de două săptămâni
cu o fată de 24 de ani
din New York era
pe vremea grevei
gunoierilor, dar
într-o noapte
a apărut muierea mai în vârstă
și-a spus, " vreau să-mi văd
rivala." a văzut-o
și-atunci a spus, " o,
ești o fătucă drăguță!"
apoi ce-mi mai amintesc
sunt miorlăiturile de pisici sălbatice
țipetele și zgârâieturile alea
scoase de animalele sălbatice,
sânge și să ** ***...
eram beat și în chiloți.
am încercat să
le despart și-am căzut
zdrelindu-mi genunchii. apoi
au ieșit pe ușă
și-au coborât scările
afară-n stradă.
au apărut
mașini pline de polițai.
un elicopter al poliției
se învârtea deasupra capului.
stăteam în baie
și rânjeam în oglindă.
nu se întâmplă des
un lucru așa splendid
unui om de 55 de ani.
a fost mai ceva decât
balamucul de la
Watts.
tipa de 34 de ani
s-a întors. era
****** rău
iar hainele-i erau sfâșiate
și era însoțită
de doi polițiști
care voiau să știe ce și cum.
băgându-mi picioarele-n chiloți
am încercat să le explic.
poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Părerea părerii
Uitasem că pe cer sunt stele
De atâtea nopți cu nor și ceață,
Uitasem că trăiesc o viață
De-atâția ani de zile grele.
Uitasem Luna cum răsare
De-atâtea nopți întunecate,
De-atâta spus că nu se poate
Uitasem să mai pot se pare.
Că m-am uitat în ochi la tine
Și m-am trezit ca dintr-un vis;
Mai luat în brațe și mi-ai zis:
Te strâng de pe cărări străine.
Iubirea mea risipitoare;
Pe care, cât ai căutat...
Ți s-a părut că m-ai uitat,
Ți s-a părut că ți se pare!
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Erou al revoluției
El a fost pe "baricadă",
Dar nu a ieșit în stradă...
A baricadat... doar ușa...
Și le-a aruncat mănușa...
epigramă de Constantin Enescu (22 decembrie 2011)
Adăugat de Constantin Enescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Există sentimente care se pot constata doar în umbra conștiinței, aidoma stelelor ce luminează doar noaptea.
aforism de Gheorghe Grigurcu din Din Jurnalul lui Alceste (2005)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!