
Râul sinucigaș
Mi-au pus flacăra în lanțuri
rugul l-au legat de foc
de-au fugit norii prin șanțuri
nasul lor să aibă loc
Rugul l-au legat de foc
însăși viața-i face vânt
și ca să aibă noroc
la stele nu stau la rând
Însăși viața-mi face vânt
norii stau pitiți prin șanțuri
eu mai ard într-un cuvânt
facăra n-o am în lanțuri
Iar ca să vă facă loc
viața se aruncă-n foc
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 aprilie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Zilele inele
Inelele zilei se scurg
În rugul aprinselor flori,
Verigi care pleacă din zori
Și lin, se opresc în amurg.
Unite-n a anilor salbe,
Rotunde cetăți ale clipei,
Ascund în bătaia aripei
Accentele negre și albe.
Se-ntind în șiraguri domoale,
Din cer până-n fund de abisuri,
Îți leagă speranțe și visuri
Cu negrele-albele zale.
Ai vrea ca să zbori printre stele,
Dar pasul îți calcă în șanțuri,
Căci gleznele-s prinse în lanțuri
De lungile zile-inele.
poezie de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
... S-au contopit într-un extaz tremurător
Cu braț pe braț, picior peste picior
Și însăși spațiul l-au transformat în dor
Și însăși timpul l-au ascuns în taina lor...
Și-atâtea șoapte își strecoară prin sărut
Și atâta feerie-n sacrul nud -
Cu braț pe braț, picior peste picior
Și contopit în el și ea nemuritor...
poezie de Iurie Osoianu (19 iulie 2012)
Adăugat de Iurie Osoianu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul (copil) cu efect întârziat
in memoriam DUMITRU ȚIGANIUC
Cu cheile la gât copilăria
prin amintire mai aleargă
după tristețe însăși bucuria
îmi face viața iar întreagă
Prin amintire mai aleargă
bucăți din visul de-altădată
când doar speranța e întreagă
în rest și umbra e schimbată
Bucăți din visul de-altădată
după tristețe însăși bucuria
să pot vedea în ochi de fată
cu cheile la gât copilăria
Prin amintire mai aleargă
să facă ziua și mai neagră
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (15 aprilie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Șofer nervos
Mama lor de gropi și șanțuri,
Mi-au făcut mașina praf
Nu-l vreau pe primar în lanțuri
Dar l-aș vrea-ntr-un epitaf.
epigramă de Any Drăgoianu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai bine stau...
.. mai bine stau să mă ajungă
din urmă că nu sunt legat
de prima iarbă cât de lungă
atât de naltă în păcat...
... mai bine stau să mă trimită
în satul meu cu oameni mari
consumatori de răsărită
e viața pusă în doi pari....
... mai bine stau legat la poartă
e-un nene ce iubește mult
conceptul arta pentru artă
și tare-aș vrea să îl ascult...
... mai bine stau să-mi văd de treabă
vezi bine nimeni n-a murit
iar pentru cei care mă-întreabă
să fiu un capăt de chibrit...
... mai bine stau să mor odată
de două ori știu nu se poate
în rai intra, poarta-i legată
c-un fir de ață și de toate...
... mai bine stau sfrijit la poartă!....
poezie de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lanțuri de iubire
M-ai strâns cu lanțuri de iubire
La pieptul Tău, Isuse drag,
Așa că numai lângă Tine
Pot fi și liber, și legat.
Legat cu lanțul libertății
De Tine, Dumnezeul meu,
Sunt rob și fiu eternității,
O rază caldă dimineții
Sub ceru-nalt, și-n cerul Tău.
Că-n pagini sfinte de istorii
Cândva-ai rupt jugul lui satan
Cu sângele vărsat spre glorii,
Căzând mai greu ca piatra morii,
Pe inimi crude de dușman.
Tu-ai fost o stâncă pentru viacuri,
O punte gloriei cerești!
Când cele mai 'ncordate arcuri
Veneau cu forță spre atacuri
Vedeam cum strigi, că mă iubești.
Și-am zis: Deaceea ai tot dreptul
Să faci din mine ce dorești...
Rămân un rob în lanțuri sfinte
Și paradox, după mormine
Un fiu al casei Părintești.
Cu lanțuri sfinte de iubire
Mai ține-mă, Isuse drag,
Căci numai, numai lângă Tine
Pot fi și liber și legat.
poezie de Mihai Ghidora (16 martie 2017)
Adăugat de Mihai Ghidora

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viața-i tot mai flămândă
moartea-și face de cap
stau în iubire la pândă
Doamne oare-am să scap
catren de Costel Zăgan din Ia catrenul, neamule! (15 iulie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ioana d'Arc la români
Fiecare cu revoluția lui
unii
se mișcă alții stau toată viața de
pildă poetul E un zero în căl
duri Se dilată spre inefabil
Poți să te întrebi de ce
Însă n-are niciun rost
Să cauți răspunsul
Pentru că-i suficientă
doar
întrebarea
Restul e cuvântul
Iar cuvântul este infinit
Și-aceasta o știe orice copil
PS
Nu mai insistați
Copilăria este rugul nostru
cel mai intim
Costel Zăgan
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (6 ianuarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gadarinii l-au rugat pe Hristos să plece de la ei. Europenii nu l-au rugat, ci l-au izgonit. Îl izgonesc prin tot ce le stă la îndemână: prin școli, prin presă, prin politică, prin filme, prin ghicituri științifice și prin toată trufia lor culturală; Îl izgonesc și prin gânduri, prin cuvinte și prin fapte fiecare în parte, în grup și toți laolaltă.
citat din Sfântul Nicolae Velimirovici
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Arcașul
Nu-i pune piedică arcașului
ce aleargă prin tine
prin bărbia-n spirală
să cânte la săgeata cu ținte
o minune de pleoapă.
Lasă arcașul la pândă! Lasă-l în pace!
Nu vezi că soarele într-o ghiulea
se preface!
Lasă arcașul să doarmă pe ziduri
de carne în lanțuri
de lacrimi în șanțuri
de riduri..
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai
întâi l-au recrutat
apoi l-au recomandat
apoi l-au reprezentat
l-au rezumat
l-au repezit
l-au retezat
apoi l-au rebotezat (?!)
apoi
l-au resuscitat
l-au redat
posterității de-o zi
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheață subțire
Când derapează căsnicia
Și te adună des din șanțuri,
E vinovată doar soția...
Că nu ți-a pus din vreme lanțuri!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul fals al ploii
Ce ploaie, ce ploaie urâtă!
Ce vânt s-a pornit pe sub nori!
Ce vreme, ce vreme-amărâtă!
Ce... nu ești când, încă, mă dori!
Mai vino, mai vino prin ploaie,
Nu am nici umbrelă prin gând,
Să facem, să facem o baie
Sub norii ce-aleargă, plângând.
Să râdem, să râdem pe rupte
De norii schimbați în poteci
De ape, de apele supte
n canale ca locuri de veci.
Mai uită, în suflet, de lupte,
Și ploaie, și vânt... până pleci!
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru-o lopată de rumenă pâine,
nu pentru pătule, nu pentru pogoane,
ci pentru văzduhul tău liber de mâine,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Pentru sângele neamului tău curs prin șanțuri,
pentru cântecul tău țintuit în piroane,
pentru lacrima soarelui tău, pus în lanțuri,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Nu pentru mânia scrâșnită-n măsele,
ci ca s-aduni chiuind pe tăpșane
o claie de cer și-o căciulă de stele,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Așa, ca să bei libertatea din ciuturi
și-n ea să te-afunzi ca un cer în bulboane
și zarzării ei peste tine să-i scuturi,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Așa, ca să-ți pui tot sărutul fierbinte
pe praguri, pe prispe, pe uși, pe icoane,
pe toate ce slobote-ți ies înainte,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!
Ridică-te, Gheorghe, pe lanțuri și funii!
Ridică-te, Ioane, pe sfinte ciolane!
Și sus, ca lumina din urma furtunii,
ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!...
poezie celebră de Radu Gyr
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Caut un rest
caut un rest rămas din stele
în noaptea neverde
pictată cu un zâmbet nedumerit de Giocondă
printr-un labirint cu sensuri confuze
trec prin fuga luminii
prin ziduri de strâmtoare
înmugurind rugul
într-o amintire deschisă cu prezența ta
undeva unde noaptea cade în silabe
te simt imaginar cu suflet ars de vânt
cu ochii rotiți peste mine
într-un poem modern
unde doar tu îmi cunoști literele
dizolvate în ochiul meu verde.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plasa de vânt
Îți voi prinde gându-n plasa mea de vânt
Și-l voi duce-n visuri, mie să îmi fie
Gândul în oglindă, pe un alt Pământ,
Cu un Soare-albastru, Lună colilie,
Stele roșii toate, ceruri verzi veșmânt,
Iarbă de-o culoare roz-liliachie.
Gândul tău, acolo, răsfățat de ape
Fi-va susur dulce-al dragostei izvor,
Picur de iubire strecurat sub pleoape
Ce, în lumea-ceea, strălucind a dor,
Lunecă ferice, neputând să sape
Șanțuri pe obrazul veșnic zâmbitor.
Tu - captivă mie, eu captivul tău,
Ne vom fi dorință, ne vom fi cuvânt,
Ne vom fi și munte, ne vom fi și hău
Într-o altă lume, sub un cer mai sfânt,
Fără timp de-o viață, fără jugul său,
Prins și el în mreaja - plasa mea de vânt.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Regents park
Au zburat porumbeii cu boabe în cioc
Picuri mari de pe degete sparte
Printre norii înalți răsar ghiocei
Crengilor muguri li se urcă în spate
Pe lacuri de mână tremurate de vânt
zgribulite stau bărcile sure
cu țipăt cocorii se înscriu la cuvânt
neștiind cât mai pot să îndure.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Factorul psihopatologic prin care noi ajungem la depresie este în primul rând cel legat de bani și apoi cel legat de mediul familial. Urmează propriile noastre probleme, teama de a face un cancer; după care intrăm într-o cursă infernală de diagnostic. Cum să nu faci anxietate și depresie? Astea sunt emoții negative și e vital să le (re)cunoaștem și apoi să le tratăm.
Aurel Romila în articolul "Psihiatria ca politică socială" (30 ianuarie 2010)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Îndeletnicire
Merg zilnic la beție
Și prin șanțuri face baie,
Iar prea buna lui soție
Îl usucă... în bătaie.
epigramă de Nicolae Ghinea din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
TURBATUL VÂNT ÎȘI FACE DRUM PRIN RAMURI
Turbatul vânt își face loc prin ramuri
Să smulgă frunzele - plăpânde flamuri,
În timp ce stropii grei ai vijeliei
Ca snop de gloanțe îmi plesnesc în geamuri.
rubaiat de Ioan Friciu (2021)
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!