Cât timp eşti în casa mea, îmi eşti oaspete, când vei ieşi, vom discuta din alte puncte de vedere.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eterna căutare

Eşti imposibil, Doamne, şi posibil,
Golgotā eşti... supremā şi-apoi Vale,
Îmi ieşi chiar când nu-mi ieşi ịn cale,
Imperceptibil eşti şi perceptibil...

Eşti, Doamne, Rāsārit şi-apoi Apus,
Eşti zâmbet larg şi lacrimā verzuie,
Te vād şi nu Te vād pe cārāruie,
Eşti când aproape, când departe dus.

Te regāsesc întru a fi şi a nu fi,
Înlācrimat, la porţi de Iad sau Rai,
Spirit sau duh, Tu-ntotdeauna stai
Cu dreapta-ntinsā, spre a dārui...

poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Punere la punct

Necazuri mari sau mai mărunte
Te fac să crezi, când eşti cărunt,
Că după-atâtea puncte... puncte...
E cazul să mai pui şi punct.

epigramă de Victor Macarevici din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu cine eşti?

Eşti doar o frământare a timpului uitat,
sau eşti zeiţa care nicicând n-a abdicat
şi-a zeilor putere spre oameni o îndrepţi,
trasându-le cărarea ce-i duce la cei drepţi?

Eşti o închipuire, eşti nimfa din păduri,
doar o hamadriadă ce, uneori, te-nduri
să ieşi din lumea-ţi verde, din casa ta de vis,
spre-a netezi cărarea ce duce-n Paradis?

Eşti poate un oracol, ce-apare din vechimi
cu soarta mea în mână: abisuri, înălţimi,
înscrisuri ne-nţelese, pe-un pergament de timp
mesaj din alte vremuri, venit de prin Olimp?

Fiica neştiută a unei energii
ce-n viaţa pământeană, cu ai naturii fii,
a fost însărcinată, de la pămînt la cer,
cu viaţa ce apare din marele mister?

Eşti marea mea-ntrebare, eşti o minune azi,
iar dacă eşti venită din cer sau dintre brazi,
din marile legende sau, poate, din poveşti
şi vrei să-mi fii iubită, răspunde-mi: cine eşti?

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când eşti demn de milă, nu îţi mai poţi recăpăta demnitatea.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Charlie (către Jake): Înţeleg că eşti în creştere, că ţi se schimbă corpul, că sentimentele tale sunt într-o continuă schimbare, dar lucrul cel mai important pe care trebuie să-l ţii minte... nu mă interesează. Când eşti în casa mea, când ieşi în oraş cu mine şi, mai ales, când suntem printre femei, vei fi adorabil.

replică din filmul serial Doi bărbaţi şi jumătate
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti cel mai important om din viaţa ta.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti ceea ce ai făcut din tine.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe măsură ce îmbătrânesc, devin şi mai mic. Văd alte părţi ale omenirii pe care nu le-am mai văzut. Alte puncte de vedere. Văd mai mult în exteriorul meu.

citat din Neil Young
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iniţiativa: gest prin care rişti sa pari mai prost decât eşti.

aforism de Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rănindu-te

Eşti sărbătoarea mea de a te căuta
Eşti infernul meu de a mi te revela,
Eşti păcatul meu de a te ierta,
Eşti existenţa mea de a mă ucide.

Eşti spre a nu-mi fi decât în alte vieţi,
Nu eşti întru a-mi fi cu adevărat,
Te creez din ceea ce vei fi,
Te rănesc prin eternitatea noastră...

poezie de Diana Ciugureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eşti un om minunat. Calitatea ta se va îmbunătăţi sau se va diminua, fiind media între tine şi cei ce-ţi sunt aproape.

Victor Rechiţian
Adăugat de Victor Rechiţian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde eşti?!

Pe unde eşti când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde eşti când ceru-i plin de stele,
Când ţi-as zidi din ele-n cer castele?!

Pe unde eşti în nopţi cu lună plină,
Când mă îmbrăţişai ca o glicină?!
Pe unde eşti când rupt de oboseală,
Mi-aş pune capul lin în a ta poală?!

Pe unde eşti când mor de dor şi jale
Şi leac mi-ar fi să-ţi strâng coapsele tale?!
Pe unde eşti când gândul mi-e la tine
Şi-s bântuit de îndoieli haine?!

Pe unde eşti când sufletul mi-e frânt
Şi-alerg ca un nebun şi mă frământ?!
Pe unde eşti când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!

Pe unde eşti, c-aş bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde eşti când viaţa mea-i o luptă
Şi timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticii literari au interpretat acest text din diferite puncte de vedere, variantele lor explicative acoperind o arie impresionantă. Poetica mea, din acel timp, este cel mai bine şi aproape explicit exprimată într-un alt poem de pe timpul studenţiei mele, intitulat Balada celor trei puncte de vedere, care, încă din titlu, divulgă concepţia pe care o aveam atunci despre versurile baladeşti pe care le scriam.

Ştefan Augustin Doinaş în Precizări asupra poemului Mistreţul cu colţi de argint
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un tangou de vis

În tangoul privirii tu ai fost ca un vis,
Te-am privit în adâncuri... M-ai privit, m-ai atins...
Am simţit ca o umbră braţul timpului tău,
Coborând pe corsetul plâns al gândului meu.

Dansu-acesta mirific, ireal, m-a captat...
Alte timpuri m-au prins, din alt timp am plecat,
Cerul buzelor mele sângerii, ţi-a şoptit
Must de taină amară, un poem învechit.

Eşti atât de departe... Ce aproape îmi eşti!
Lumea mea cu iubire o-ncununi... Unde eşti?
Tu, quasar, fericire, tu, lumină şi cânt...
Eşti o clipă?! Eşti vrajă?! Eşti poem?! Eşti cuvânt?!

poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre alte lucruri, o să îţi dai seama că nu eşti prima persoană care a fost vreodată nesigură sau speriată de comportamentul uman. Nu eşti sub nicio formă singurul care trece prin acele situaţii. O mulţime de oameni au fost în egală măsură tulburaţi din punct de vedere moral şi spiritual cum eşti tu acum. Din fericire, unii deţin recorduri ale acestor stări.

J.D. Salinger în De veghe în lanul de secară
Adăugat de IvanovCecilia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Binefacerile Internetului

Spargi seminţe-n casa ta,
Dai un "like", intri-n reţea
Şi nu mai eşti singur cuc,
Eşti în casa lui Facebook!

epigramă de Gabriela Genţiana Groza (30 noiembrie 2014)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casa de oaspeţi

Această fiinţă umană este o casă de oaspeţi:
În fiecare dimineaţă, un nou venit.
O bucurie, o întristare, o josnicie,
O priză de conştiinţă trecătoare, toate apar
Precum un oaspete neaşteptat.

Întâmpină-i şi bucură-i pe toţi!
Chiar dacă sunt un grup de regrete,
Ce-ţi zguduie violent casa golită de mobilă.
Totuşi, tratează onorabil fiecare oaspete.
El te poate conduce spre o nouă încântare.
Gândul întunecat, ruşinea, răutatea,
Întâmpină-le la uşă râzând,
Şi invită-le înăuntru.

Fii recunoscător oricărui oaspete ce vine,
Căci fiecare a fost trimis
Ca un ghid de dincolo.

poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

E adevărat, când eşti în casa altcuiva, mănânci ce mănâncă gazda, cu condiţia ca aceasta să aibă ce mânca.

aforism de Victor Martin din Ţara lui Travian
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mereu...

Frumoasă eşti în prag de iarnă
Atunci când ninge asupra ta,
Frumoasă eşti şi primăvara
Odată înfloreşti cu ea;
Frumoasă eşti pe timpul verii
Căci fructul tău e cel dorit,
Şi toamna eşti la fel, frumoasă
Pe frunza ta mă simt iubit!
Tu eşti o rază a blândeţii
Ce n-o găseşti nici în Olimp,
Învăluită-n chibzuinţa...
Tu eşti frumoasă-n orice timp!...

poezie de Vasile Zamolxeanu (6 februarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi punct, eşti primăvara mea!

Râd ochii vieţii-n ochii tăi
Când florile urcă în văi
Şi eu aburc să nimeresc
Stele din ochi-ţi să culeg.

O clipă frământată-n fluturi
Uşor în mine tu o scuturi,
În inimă-mi devii lumină,
Vers fulgerat, poem retină.

Eşti unică în versuri crude,
Clepsidra crapă în secunde,
Zâmbesc pe umărul tău fin,
Eşti anotimpul meu divin,

Eşti primăvara care strânge
Cartezian puncte din sânge,
Pictezi cu sânge flori şi stea
Şi punct, eşti primăvara mea!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!