Am avut ce am vrut. Nu reuşeam să te părăsesc. Nu pot să-mi petrec viaţa aşteptându-te, dar... Nimic. Trebuia să aud cuvintele astea două. Trebuia să-ţi văd laşitatea. S-o pipăi cu degetele mele, înţelegi?... Nu te mişca! Acum trebuie să plec. Sunt atât de obosită... Pierre... Eu... nu mai pot.

Anna Gavalda în O iubeam
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu trebuia să plec, nu trebuia să plec, trebuia să cobor la lume, trebuia să cobor la oameni, trebuia să cobor în mulţime.

Nicolae Ceauşescu în 22 decembrie 1989:discuţie cu Elena Ceauşescu în misterioasa Dacie roşie, aprox. ora 13, 20
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greşelile importante sunt de două feluri, ai vorbit când trebuia să taci şi ai tăcut când trebuia să fi vorbit. Între aceste două nedumeriri viaţa ta a avut de suferit.

Vasile Gavrilescu în Parabole (martie 2008)
Adăugat de Vasile Gavrilescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Blaga (acum) ma considera o inteligenţă — investiţie a Literelor române. Punctul lui de vedere este următorul: "Ai avut cea mai fantastică viaţa, al cunoscut tot ce e românesc. Ai fost iubit de profesorii tăi, te-au învăţat toate limbile de care ai avut nevoie. Craiova nu e un loc de pedeapsă, e un spaţiu ideal de singurătate creatoare, de sinteză a vieţii tale risipite şi risipitoare. Trebuia să te închidem, trebuia să te trimitem In exil, trebuia să te însurăm cu Lizi — altfel ti-ai fi împraştiat zestrea toată. Aşa te-am adunat; îţi mai dăm câţiva ani, poate iese ceva de capul tău."

Ion D. Sîrbu în Opere II. Corespondente, VI (1984)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mă fascina... Aş fi vrut ca lumea să se oprească din mersul ei. Ca noaptea să nu se mai sfârşească. Nu mai voiam s-o părăsesc. Niciodată. Voiam să rămân prăbuşit în fotoliul ăla şi s-o ascult pănâ la sfârşitul lumii povestindu-şi viaţa. Voiam imposibilul. Fără să ştiu, inauguram însăşi esenţa poveştii noastre... ore suspendate, ireale, imposibil de reţinut, de îndiguit. Şi de savurat.

Anna Gavalda în O iubeam (2002)
Adăugat de Vâga Claudia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visul din umbră

Mi-ai apărut, din nou, în gând,
Cum te ştiam: frumoasă;
Erai la uşa mea, sunând,
Şi te-am poftit în casă.

-De ce eşti trist? – m-ai întrebat –
Privirea ta e sumbră.
-Când te-am văzut, m-am bucurat,
Dar tu eşti doar o umbră.

-Sunt umbră, da, sunt umbra ei,
Dar ea m-a vrut la tine,
A vrut în braţe să mă iei,
A vrut să-ţi fie bine.

-Greşeala ei, greşeala mea!
De vină e uitarea,
Căci n-a venit când trebuia
Să-mi fie alinarea.

Acum şi-n gând e prea târziu,
Iar visul de iubire
E doar al tău: nu pot să-ţi fiu
Decât o amintire.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucian: Off, Sonya... Nu-i vina ta, nu ţie trebuie să-ţi pară rău. Tot eu am greşit şi faţă de tine. Am fost un neghiob, un prost, un idiot! Cât de tâmpit pot fi uneori... Nu-mi vine să cred! Cum am putut oare? Nu-mi dau seama... Nu trebuia să te las să-ţi faci speranţe în ceea ce mă priveşte. Ţi-am spus încă de atunci să nu-ţi faci iluzii în privinţa mea; repet, n-am vrut şi nici nu vreau să suferi din cauza mea. Tot ceea ce doream era să te înveselesc puţin, să-ţi îndepărtez gândul de la colega mea, Maria şi de la proaspătul ei soţ, Nick, dar se pare că am greşit, din nou. Atât de mult... Scuză-mă, te rog, dacă poţi. Cred că nu trebuia să ne fi întâlnit vreodată...
Sonya: Nu din cauza asta m-am îndrăgostit de tine, nu atunci când ne-am întâlnit, nu pentru că m-ai îmbrăţişat şi m-ai sărutat, ci de cum te-am văzut prima oară; mi-ai atras imediat atenţia asupra ta, deci nu te considera chiar atât de vinovat. De atunci m-am tot gândit la tine, deşi parcă ştiam că n-ar trebui, nu doream să-mi fac iluzii în ceea ce te priveşte, dar s-a întâmplat, fără voia mea. De aceea vreau să ştiu acum dacă eşti îndrăgostit sau nu, de altcineva; adică, mai exact, de ea? Sau dacă eşti cumva liber; liber pentru mine?
Lucian: Off, Sonya... Ce-aş putea să-ţi zic? De moment ce lucrurile au luat o asemenea întorsătură şi au devenit atât de serioase, cred că n-am încotro, trebuie să recunosc adevărul, deşi ştiu că e dureros. Sonya, eu... Tu... Îmi placi, foarte mult, vreau să-mi fii şi să-mi rămâi în continuare prietenă, dar... Îmi pare rău, nu te iubesc, adică nu sunt îndrăgostit de tine. N-aş fi vrut să spun asta, dar e adevărul şi nu-l pot evita. Aş vrea însă să nu suferi, nu din cauza mea. Repet, îmi pare rău...
Sonya: Nu-i nimic. Apreciez sinceritatea ta.

replici din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

nu-mi mai aduc aminte
ce trebuia să fiu

e-atâta negură între noi
tăcerile abia se-ating

trebuia să am un foc înăuntru
nu trebuia să pleci

arşiţa pedepseşte pământul
în cer cum o fi?

ori sunt eu prea mult?
orgie de euri.

poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gând

Nu trebuia să-ţi spun
niciodată
cât de mult te-am iubit

aş fi vrut să-mi fii
şi apa
şi focul
eu, să-ţi fiu acatist
şi-n toamna răstignirii
pe-atele de Christ
să te plimb cu şareta
prin gândul meu
spre Calea Lactee

poezie de Ion Velea
Adăugat de Ion Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hai! Du-te acum. Lasa-mă. Nu mai pot să-ţi suport bunele sentimente... Mi-a ajuns până-n gât, domnule Jupuit de viu...

Anna Gavalda în O iubeam
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată trebuia să fii un geniu ca să faci o operă de artă. Acum trebuie să fii un geniu ca să le înţelegi.

citat din Roy Emmins
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum mi-ar plăcea să mă opresc un pic din goană pentru că găsesc că viaţa e frumoasă cu tine.

Anna Gavalda în O iubeam
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Norocul meu a fost că am avut dascăli extraordinari care au ştiut ce să-mi ceară, pentru a putea să dau ceea ce trebuia şi că am avut colegi de excepţie, dintre care unii se află acum, din păcate, în stele.

citat din Florin Piersic
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am avut parte de o educaţie spartană. Nu aveam voie să întârzii seara după o anumită oră şi trebuia să iau note mari. Acasă aveam tot ce îmi trebuia, dar nu eram răsfăţat. Dacă îmi doream ceva, trebuia să muncesc. Mama mă punea să dau cu aspiratorul, să pieptăn ciucurii de la covor (activitate care mă enerva la culme!), să duc gunoiul... Tot eu eram responsabil cu încărcatul sifoanelor.

citat din Cătălin Botezatu
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zăpăceala mea, am lăsat între clişee exact pe cele pe care trebuia să le distrug: două plăci cu două imagini de-ale mele, strict intime, din "notre folle jeunesse". Le-a luat cea mai mare, şi mai rea, dintre surorile lui. Ce-o să facă cu ele? Că nu le-a luat ca să mă admire, de asta sunt sigură! Acum înţelegi mata ce bine-mi pare că am în casa de fier, şi o să le ard, plicurile cu scrisori străine? Câteva femei, care n-au altă vină decât că l-au iubit, şi cum puteau să nu-l iubească? – ar fi plătit cu scandal şi cu viaţa stricată, vina asta. Că-s capabili de orice. Eu mă aştept la orice: şantaj, în primul rând.

Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum să-ţi explic?

Cum să-ţi explic să înţelegi,
Că nu mai e nimic de spus?
Că inimii i-a fost de-ajuns
Tăcerea ta de ani întregi?

Nu trebuie să mai alergi
Spre mine; totul s-a fost dus
Cum să-ţi explic să înţelegi
Că nu mai e nimic de spus?

Cu palma lacrimile-ţi ştergi,
Eu pe-ale mele le-am ascuns,
Ce şoapte vrei să mai culegi
Când aripile mi le-ai smuls,

Cum să-ţi explic să mă-nţelegi?

rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vezi, noi nu aveam nimic cu soldaţii din faţa noastră. Erau şi ei oameni ca şi noi, dar era război. Ei trebuia să ne omoare pe noi şi noi trebuia să-i omorâm pe ei.

Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Deal

toamna oxidată din talant în plămân
musca beţivă roită pe buză
principiile trecerii rămân

se pleacă mai devreme
arcul lamelar e concentrat
timpul era mai demult bărbat

inspiraţie
val
aliniere
înţepenire
forfotă la crucea de pe deal

inventar
ce om bun a fost
ce om
ce om
prapor
găină
stolichnaya
rom

amorţeală
înviorare
gata
acasă

să fie pământul nivelat
să fie iarbă
flori frumos
mai pune
mai pune un pahar
ce om
ce rost
inventar

inspiraţie
nou
tufe de oameni
durere
ochelari de soare

trebuia ţinut în casă
trebuia jelit
trebuia pieptănat
trebuia bărbierit
trebuia trebuia
tu trebuia
el trebuia
vorbe de clacă
vorbe de pahar
vorbe de cuplu
ce om a fost
inventar

ştampilă
certificat
Dumnezeu ambiental
mâine iar la muncă
inventar
sara pe deal

poezie de Dan Pachiţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu plec cu viaţa mea în teatru; teatrul vine cu viaţa lui în viaţa mea. Mă gândeam câtă dreptate a avut sărmanul Tarkovski, care spunea, în ultimele zile ale existenţei lui: "Doamne, am obosit aşteptându-te!" Totdeauna arta mi-a apărut ca o ştafetă a Dumnezeirii.

citat clasic din Leopoldina Bălănuţă
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu mai ţin

minte nu mai ţin minte
dacă trebuia să ne întâlnim
sau trebuia
să ajung la dentist să îmi scoată
un dinte - prin tine -
sau trebuia
să mai ţin de o ţinere de o ră
dăcină răsucită de minte?

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

M-am gândit, nu-mi fac iluzii, te iubesc, dar n-am încredere în tine. Pentru că ceea ce trăim noi nu e real, înseamnă că e un joc. Pentru că e un joc, trebuie şi reguli. Nu vreau să te mai văd la Paris... Când sunt cu tine vreau să pot să-ţi dau mâna pe stradă şi să te sărut în restaurante... Nu mai am vârsta să mă joc de-a prinselea. Deci o să ne vedem în alte ţări... Nu căuta să mă chemi sau să afli unde sunt... am să fac ca tine, să-mi trăiesc viaţa, iubindu-te mult, dar de la distanţă... Ce am de pierdut la urma urmei? Un bărbat laş? Şi de câştigat? Plăcerea de a dormi în braţele tale câteodată... m-am gândit, vreau să încerc. Nu ai de ales.

Anna Gavalda în O iubeam
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!