Cum să-ţi explic?

Cum să-ţi explic să înţelegi,
Că nu mai e nimic de spus?
Că inimii i-a fost de-ajuns
Tăcerea ta de ani întregi?

Nu trebuie să mai alergi
Spre mine; totul s-a fost dus
Cum să-ţi explic să înţelegi
Că nu mai e nimic de spus?

Cu palma lacrimile-ţi ştergi,
Eu pe-ale mele le-am ascuns,
Ce şoapte vrei să mai culegi
Când aripile mi le-ai smuls,

Cum să-ţi explic să mă-nţelegi?

rondel de Mioara Anastasiu din Vise clandestine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Tatăl tău obişnuia să gătească des, ca tine?
Lucian: Blondul?! Nu, deloc. Niciodată!
Lia: Şi atunci, tu cum de te-ai deprins?
Lucian: Păi, eu... Nu ştiu cum. Pur şi simplu, mi-a plăcut şi am învăţat singur, pentru că m-am simţit atras de domeniul culinar... Nu-mi explic de ce!
Lia: Aha; cam la fel ca şi cu matematica ta.
Lucian: Nu chiar; deşi, într-un fel, poate... Vezi tu, matematica a fost pentru mine... Prima mea mare iubire, declarată, pe faţă, fără ocolişuri, încă de când eram mic.
Lia: Zău?! Frumos spus... Şi care ar fi fost a doua?
Lucian: A doua?! N-am să-ţi răspund la asta...

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilema lui Ştefan Bănică jr.: "De ce Robert de Niro ia 20 de milioane pentru un rol, iar eu doar 5000?"

Ia un mic respiro,
Şi am să-ţi explic!
El este De Niro,
Tu eşti De Nimic.

epigramă de Mike Farkas (13 februarie 2010)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Alexandru Clenciu care face caricaturi şi catrene amuzante

Maestre, să mă ierţi că-ţi ies în cale,
Şi te admir, dar nu pot să-ţi explic,
Cum reuşeşti, cu arta dumitale,
Să-l faci, pe om, să râdă... din nimic?

epigramă de Constantin Cristian din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2006)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să vreau...

Să vreau să-ţi fiu ce nu ţi-am fost
Din prea puţinul vieţii rost,
Să-ţi dau din tot ce nu-i al meu
Aici, acum, oricând, mereu.

Să vreau să-ţi fiu un tainic dor
Atât cât sunt şi-atât cât mor,
Să vreau să-ţi dau crezare iar
Din ce mai sunt şi ce nu par.

Să vreau să-ţi spun ce nu ţi-am spus,
Regrete de-au venit s-au dus,
Să vreau să-ţi dau din ce nu am
Măcar puţin din ce puteam.

Să vreau să-ţi cer ce n-am iubit
Din ce-am trăit şi n-am trăit,
Să vreau să-ţi fiu şi nu aş vrea
Din tot ce-a fost şi ar părea.

poezie de Sibiana Mirela Antoche din Buchetul de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupii

eu bat la uşa ta din nou
şi-n inimă îmi urlă lupii

te vreau flămând
şi bat mereu
la poarta-ţi grea din suflet

nu-ntrebi nimic
nu zici nimic
dar ştiu că eşti acolo
râzând că plângi
tot aşteptând
să-ţi înţelegi destinul

mi-a mai rămas un lup
în piept
şi te mai strig o dată
cuvintele se sparg de cer
n-am să-ţi mai cer nimic

rămâi
îţi las la uşă lupul istovit
şi urletul din mine

de vei deschide într-o zi
mă vei găsi în tine

poezie de Adrian Păpăruz
Adăugat de Adrian Păpăruz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un moment

De ceva vreme am tăcut,
Nu ţi-am mai spus tot ce gândesc,
Posibil să fi început
Încet, încet să te iubesc.

Şi cum să fac să-ţi fiu amic?
Când simt că vreau să-ţi fiu bărbat,
Oare -aş putea să îţi explic
c-aşa ceva s-a întâmplat?

Scenarii să îmi fac, greşesc,
Tu nu mi-ai dat nicicând motive,
Nu mi-am propus să te iubesc,
Dar curge lent prin portative...

O melodie sub hipnoză,
Şi-un suflet stând sub un steag alb,
Îngheaţă clipa, e o poză,
Şi-s eu cu tine-n cerul dalb.

Am învăţat să ţin secret,
Mai bine s-o aştern pe foaie,
Aştept un semn din partea ta,
În întuneric o văpaie.

Mă străduiesc să-ţi fiu prezent,
Aşa cum ştiu, aşa cum pot,
Voi fi distant doar un moment,
Din inimă să mi te Scot.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cea mai bună cale să te înving este să-ţi explic argumentele.

aforism de Adina-Cristinela Ghinescu din Pentru suflet - Colecţie de citate şi aforisme
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Niciodată nu va şti omul ăsta cât rău mi-a făcut. Am rămas cu un dor... cum să-ţi explic?... neliniştea mea...

Cella Serghi în Pânza de păianjen (1937)
Adăugat de dinu lia
Comentează! | Votează! | Copiază!

De pandemie

Motto: Când te doare la bască
Şi nu vrei să porţi mască
Ai şanse la vacanţă
La o mare distanţă.

Am să-ţi explic îndată
Cum ai putea, deodată,
Să contractezi covidu'
Stupidu', insipidu':
Umblând fără de mască
Neşansa o să-ţi crească
Să întâlneşti persoana
Bolnavă, cu "Coroana"...

Odată luată boala
Ai aranjată gala
Cu dalbele halate
Injecţii programate,
Cu stări de rău, frisoane
Şi alte... lexicoane.
C-un pic de ghinion
Ajungi din om... neom!

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 27 octombrie 2020 (27 octombrie 2020), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rachel: Chiar credeai că nu mi-am luat la revedere de la tine pentru că nu-mi pasă?
Ross: Mie aşa mi s-a părut.
Rachel: Nu pot să cred că după zece ani nu ştii numic despre mine!
Ross: Bine. Atunci de ce nu ţi-ai luat la revedere de la mine?
Rachel: Pentru că e al naibii de greu, Ross! Nici nu pot să-ţi explic cât de mult o să-mi lipseşti. Când mă gândesc că nu o să te mai văd în fiecare zi, îmi vine să nu mai vreau să merg. Bine? Aşa că dacă îţi imaginezi că nu ţi-am spus la revedere pentru că nu îmi pasă de tine la fel de mult ca de ceilalţi, te înşeli. E pentru că însemni mai mult pentru mine. L-am spus, bine? Uite-ţi salutul.

replici din filmul serial Prietenii tăi
Adăugat de Burduja Simona, MTTLC
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-ţi aminteşti

Când voi fi plecată să-ţi aminteşti de mine,
Plecată-n lutul mut unde tăcerea e stăpână,
Când n-o să mă mai poţi ţine de mână,
Să ştii că ceva din tot ce-am fost încă-ţi aparţine.

Să-ţi aminteşti când vocea ta definitiv se va reţine
De-a mai vorbi de viitorul nostru – cândva la îndemână:
Să-ţi aminteşti de mine,-atât. Atunci când voi fi ţărână,
Va fi târziu pentru rugi sau sfaturi – iar tu ştii asta bine.

Totuşi, dacă va fi nevoie să mă uiţi o vreme,
Pentru-a-ţi aminti apoi de mine iar, să nu regreţi:
Atunci vor fi pierdute-n ruinele trecutei mele vieţi

Toate gândurilor rele pe care le-am avut cândva. Insist:
E mult mai bine să uiţi, ferit de regrete şi blesteme,
Şi să zâmbeşti, decât să-ţi aminteşti şi să fii trist.

poezie de Cristina Rossetti, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce mă întrebi ce-i dragostea? Cum pot să-ţi explic sentimentul acela, care în fiecare clipă ia o nouă înfăţişare?

Vidyapati în Cântece
Adăugat de Anamaria Fofiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

UE – Unitate în diversitate

Să-ţi explic, de mă asculţi,
Ce-i cu astă propagandă:
Ca acasă-i, unde-s mulţi
Şi doar o telecomandă.

epigramă de Dan Norea din Epi... Gramatica, Uite popa, nu e popa, am intrat şi-n Europa (2011)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar tu...

Eu te-am iubit dintotdeauna,
Când nici nu bănuiam că eşti,
Cum soarele-am iubit şi luna,
Şi zâna bună din poveşti...

Când te-am văzut întâia dată,
Ştiam de mult că te iubesc,
Şi că îmi eşti predestinată,
Din tot noianul omenesc...

Acum îmi eşti la fel de dragă,
Şi nu ştiu cum să îmi explic,
Că înţelege-o lume-ntreagă,
Doar tu nu înţelegi nimic...

poezie de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu întrebaţi !

Nu mai răspund la întrebări,
Răspunsuri n-am la ele ;
Le-am căutat în patru zări,
Dar cred că-s sus, la stele.

Nu pot nici eu să îmi explic
Lucruri nenumărate...
Nevolnic e omul şi mic,
Dar la vrea şti pe toate.

Nu ştiu de rostul pe pământ,
Ştiu cum doare iubirea...
Nu pot găsi nici un cuvânt
Să explic fericirea.

De ce alerg mereu s-adun
Comori nemăsurate?
În inimă n-am ce să pun -
Iubirea-i scrisă-n carte.

Nici nu pot şti ce drum e bun
De străbătut în viaţă...
M-aşez confuz sub un alun:
Iubire... vis... speranţă...

Nu mă-ntrebaţi, vă rog, nimic,
Ce-i rău sau ce e bine!
Vă dau dintr-un răspuns un pic:
Omul nu veşnic ţine!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu (29 aprilie 2014)
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Notă scrisă de mână

Am hotărât să-ţi scriu
cu mâna mea atât de reală,
folosind o tastatură virtuală.

Încerc să-mi explic
cât de aproape am fost,
când lumea părea fără rost.

Îţi trimit mesaje virtuale scurte
dar tu priveşti indiferentă,
semnalul de alarmă aparentă.

Încerc să te înţeleg
adulmec murmur de sentimente,
savurez iluzii aproape perfecte.

În ultima notă de mână
am să-ţi propun evadarea din lumea reală,
într-o scurtă dar nelimitată poveste virtuală.

poezie de Alin Zamfir
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lia: Dar atunci, nu înţeleg, Luci... De ce şi eu...? Adică... Şi pe mine... Tu... De ce m-ai sărutat? De mai multe ori chiar?!
Lucian: Cum?! Pe... tine?!
Lia: Da, pe mine. Adică... Eu ce reprezint pentru tine? Sunt şi eu, tot la fel ca celelalte, doar una dintre multele tale cuceriri, menită să mărească lunga ta listă cu prenume feminine? Vezi, mă interesează... Doar din cauza asta, pentru că e vorba şi despre mine, pentru că sunt şi eu implicată. Poate că de asta te-am şi urmărit în seara aceea, poate că asta doream să aflu, să înţeleg... Şi încă vreau... Răspunde-mi, te rog!
Lucian: Tu?! Nu... Tu nu eşti ca toate celelalte, ca nici una dintre ele. Deloc... Eşti cu totul altfel. Diferită. Total. Eşti deosebită. Dar... Nu despre asta discutam.
Lia: Luci, sincer, te rog, vreau să ştiu adevărul... Mă interesează... De ce m-ai sărutat? Şi încă nu o singură dată... Ce însemn eu pentru tine?!
Lucian: Tu?! Ce însemni pentru mine?! Adică... Vrei să spui că nu ştii?! Nu-ţi dai seama ce simt?! Cum se poate? Lia, eşti psiholog şi psihiatru... Asta ar trebui să te ajute să înţelegi. Ar trebui să ştii sigur.
Lia: Poate că ar trebui, dar... Nu ştiu. Şi aş vrea să ştiu.
Lucian: Deci, nu ştii... Atunci, gândeşte-te mai bine! Încearcă să-ţi dai seama! Ghiceşte! Să vedem... Iată o temă pentru tine, domnişoară psiholog: Ce anume crezi tu că simt eu când procedez astfel? Când fac acest lucru? Sau pe acesta? Ce anume crezi tu că simt eu acum, în aceste momente?!
Lia: Nu ştiu... Dar... Dă-mi drumul, te rog! Singurul lucru pe care-l pot spune e că... Te pricepi să săruţi, cu adevărat.
Lucian: Serios?!
Lia: Da... Dar să nu-ţi închipui cumva că mi-ar plăcea! Nu, domnule comandant! Doar că...
Lucian: Nici n-am afirmat că ţi-ar plăcea.
Lia: Ştiu că n-ai afirmat deloc acest lucru. Doar că...
Lucian: Lasă... Nu trebuie să-mi explici nimic. Ai uitat acest lucru?
Lia: Nu încercam să-ţi explic nimic. Doream doar să... Adică... Încercam doar să-ţi spun că... Să nu cumva să-ţi închipui că mi-ar plăcea de tine, sau altceva de genul acesta. Asta-i tot!
Lucian: Nu-mi închipuiam nimic. Nici măcar nu încercam.
Lia: Nici să nu încerci vreodată!

replici din romanul Proxima, Partea a-III-a: "Aventuri pe Proxima" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Psalmul Apokastazei

Vrei tu anatomia cuvintelor şi florii,
Să vezi pe unde-i drumul ducând în cârcă greşul,
Meridianul căror tristeţi mi-au scris cocorii
Şi să-ţi explic cui oare mi-a înflorit cireşul?

Oricâte paradisuri în ochii lui se-oglindă,
Nu te-aş schimba pe-un înger cu crini pe sub cămaşă,
Cu patima luminii vrea braţ să te cuprindă,
Flămând, cântec din cântec, de trupul de cireaşă.

Când Lucifer, prostuţul, s-a-ndrăgostit de sine,
De-ar fi văzut femeia, rob Ţi-ar fi fost, grădina!
Închisă-i paranteza la tainele-Ţi divine,
Că lutu-n ziua-a şasea făcuşi, umbrind lumina,

Iar Fiul Tău, Olarul, l-a fost luat ca fire,
Cu os de axiomă - că totul e Iubire!

sonet de Dumitru Ichim (29 decembrie 2015)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tăcere

Mă recunoşti?
Da… desigur, trecut-au anii!
N-am să te-ntreb de unde vii
Şi nici măcar ce-ai mai făcut,
Nici câte lacrimi mi-ai trimis,
Sau cât de mult te-au mai durut,
Nici câte vise mi-ai ucis,
N-am să-ţi mai spun nimic mai mult.
De fapt, nu am să scot nici un cuvânt.
Poate… doar să te privesc…
Îţi aminteşti?
-toate în viaţă au un rost-
Where have you been when I was lost?
Când încercam în disperare
Să îţi explic o vorbă mare
Pe care toată lumea o ştie:
Că în iubire nu există ierarhie!
Cu toate acestea
N-aş fi putut să te urăsc…
Urăsc doar naivul care-am fost.
Dar n-am să pot nicicum schimba
O clipă doar din viaţa mea.
Şi n-am să-mi însuşesc decât
Tăcerea modelată-n plumb,
Topit
In argintul te iubescului folosit
Ca monedă -interzisă acum- de lut,
Oricum n-aş fi primit mai mult
Nici un cuvânt…
Nu am să-ţi zic.
Oricum n-ai înţeles nimic!
Alt suflet în loc n-ai cum să-mi pierzi
Prin tot acest deşert ce ne desparte.
Şi chiar de mâine-ar fi o zi
Acum e noapte…

poezie de Adrian Silviu Mironescu
Adăugat de Dora Raducanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am greşit uneori...

Te-am întâlnit atunci în secolul trecut
Se poate spune că a fost de mult
Dar astăzi de încerci să-ţi aminteşti
De clipa când mi-ai spus că mă iubeşti

Şi când în braţe te-am cuprins întâia oară
Eram la malul mării, ce minunată seară
A fost o clipă ce va trăi în eternitate
Chiar dacă-acuma timpul ne desparte

Am realizat atâtea lucruri împreună
Am traversat vârtejuri şi furtună
Dar în final nu ne-am pierdut cu firea
A fost un singur far, a fost iubirea

Iţi recunosc, nu vreau să folosesc tertipuri
În viaţă mi-au plăcut şi alte chipuri
Dar crede-mă, ai fost şi vei rămâne
Marea iubire a vieţii mele de ieri, de azi, de mâine.
 
Să nu mă condamni în termeni aspri
Să-ţi mai aduci aminte când voi pleca spre aştri
Că uneori, cu mine de credeai
Că trăieşti
Fără să vrei, s-a întâmplat, să uiţi să mă iubeşti

Nu-ţi reproşez nimic, îţi cer doar să mai crezi
Chiar dacă în viitor nu vrei să mă mai vezi
Ai fost şi vei rămâne în viaţa mea
Singura căreia i-am încredinţat toată iubirea

Şi acum într-un final, mult prea trist
Îţi fac un sincer jurământ pe Crist
Chiar de te-am întristat de-atâtea ori
Eu te iubesc ca-n prima clipă şi îţi recunosc, că
Am greşit uneori...

poezie de Dan Duţescu din Oraşul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!