
Răzvrătitul
Un Înger ca un vultur din ceruri se avântă,
Pe păcătos îl prinde cu mâinile de păr
Și-l scutură spunându-i: "Să crezi în legea sfântă!
Sunt Îngeru-ți de pază! Minune și-adevăr!
Vei îndrăgi de-acuma, cu-ntreaga ta ființă,
Săracii, răii, proștii, schilozii - negru val! -
Cu-a tale milostenii și veșnica-ți căință
Pentru Iisus așterne covorul triumfal.
Aceasta e Iubirea! Cât inima-ți e trează,
Extazul reaprinde-ți, la Domnul genunchează:
Sublimă Voluptate-i, și doar cei buni o au!"
Și Îngerul certându-l din dragoste adâncă,
Pe-afurisit, cu pumnii, îl mângâie și încă;
Dar pururi osânditul răspunde: "Nu! Nu vreau!"
sonet de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre iubire
- poezii despre vulturi
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre prostie
- poezii despre negru
- poezii despre mâini
- poezii despre legi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Citate similare

Deseară ce vei spune
Deseară ce vei spune, biet suflet solitar,
Tu, inimă, uscată pe vremuri, ce vei spune
Ființei preafrumoase, preascumpe și preabune
Ai cărei ochi deodată te-nviorară iar?
- Vom pune-orgoliul nostru de-a pururi s-o slăvească;
Poruncile-i domoale neprețuite sunt;
Pătruns de duh e trupu-i ca plasma îngerească;
Privirea ei ne-mbracă în luminos veșmânt.
Oricând, în toiul nopții și în singurătate
Sau ziua-n larma străzii și-a omeneștii gloate,
Fantasma ei în aer ca flacăra dansează
Și spune: "Sunt frumoasă și vreau cu strășnicie
De dragul meu Frumosul drag veșnic să vă fie.
Eu sunt Madona, Muza și Îngerul de pază."
sonet de Charles Baudelaire
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre singurătate
- poezii despre frumusețe
- poezii despre suflet
- poezii despre noapte
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre lumină
- poezii despre inimă
- poezii despre foc
Să-ți cânt Isus mereu
Isus Domnul meu îți mulțumesc
Pentru pacea Ta Divină
Azi Isuse îți cinstesc
A Ta Ființă și-o iubesc
Căci îmi dai a Ta lumină
Și mă faci fără de vină
Pentru toate ce îmi dai
Ți-aduc Doamne mulțumire
Mulțumesc Isus că vreai
Să mă duci la Tine-n Rai
Și prin veșnica-ți iubire
Tu mă-mbraci în fericire
Mulțumesc Isus mă-nchin
Înaintea Feței Tale
Și o iată astăzi vin
Ți-aduc sufletu-mi senin
Să-mi fii Doamne veșnic cale
Prin cântări de osanale
Vreau să fiu un rob al Tău
Pentru veci de veci Isus
Tu să-mi fii dar Dumnezeu
Eu să-ți cânt Isus mereu
Dându-ți sufletul supus
Căci iertare mi-ai adus
Glorie Isuse Ție
Iată-ți cânt și te slăvesc
A Ta cinstea de acum fie
Și onoarea-n veșnicie
Numele eu ți-l măresc
Căci Isuse te iubesc
Cum Doamne să-ți dau mai mult
Astăzi din a mea ființă
De Tine doar să ascult
Nu cu sufletul pierdut
Ci eu plin de-a Ta credință
Să îți cânt în biruință
Fă-mă Tu tot mai aproape
O Isus să fiu de Tine
Căci și inima-mi încape
La a Tale sfinte ape
Să-ți cânt slava care vine
Domn al slăvilor Divine
Vreau Isus a Ta Ființă
Mai aproape să îmi fie
Tu să îmi fii năzuință
Pururi scop și năzuință
Mire să-mi fii pe vecie
Să îți cânt iubirea vie
11 noiemb. 2021 M.
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre mulțumire, poezii despre vinovăție, poezii despre religie, poezii despre prezent sau poezii despre pace

Poem pentru soția mea
Eu sunt șoptire...
Sunt doar șoptire...
Șoptire în râul lacrimile tale,
Mă iartă... vreau să-ți fi doar iubire!
Tu ești șoptire
Caldă dulce de iubire...
Eu sunt viața ta, tu ești viața mea
Copiii strălucesc în miezuri de iubire!
Ți-aș săruta inima
și lacrimile ce plâng prin ceruri...
dar Viața e plină de adânc,
De falsuri, de misteruri!
Ți-aș săruta ochii căprui
și poezii nescrise încă...
Tăcerea mea adâncă
Ți se închină: Ești o SFÂNTĂ!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre poezie, poezii despre viață, poezii despre tăcere, poezii despre sărut, poezii despre soție, poezii despre râuri sau poezii despre plâns
Legea și Viața veșnică
Domnul Isus ne-nvățat cum viața s-o trăim
Fii ai Tatălui din ceruri noi astăzi cu toți să fim
Și ne-a dat ca Îndreptar Evanghelia cea Sfântă
Să putem intra o dată chiar în ceruri sus la nuntă
Prin Cuvântul Lui cel viu Domnul Isus ne-a-nvățat
Să trăim neprihănirea să avem un duh curat
El ne-a spus că prin credință viața nouă o primim
Fii ai Tatălui din ceruri prin El doar aici să fim
Cine-n Mine se încrede Viața veșnică o are
Eu îi sunt dar pe vecie și viață și salvare
Prin credința în Hristos noi primim făgăduința
Nu prin Legea din Sinai avem aici biruința
Nu prin Legea ce s-a dat lui Israel în pustie
Ci prin harul vieții noi vom intra în veșnicie
Căci Pavel așa ne spune eu sunt mort față de Lege
Și trăiesc pentru Hristos viața sfântă se-nțelege
Căci porunca din Sinai până la Ioan a fost
De atunci credința sfântă pentru noi dar are rost
Nici Avraam n-a avut Lege ci-a trăit doar prin credință
Și-a fost gata să ucidă a fiului lui ființă
Dar Dumnezeu l-a oprit și i-a spus că a văzut
Cât de tare dar în Sine Avraam s-a încrezut
Credința neprihănire Dumnezeu i-a scocotit
Și Avraam în sfințenie a fost iată mântuit
Nu prin Legea din Sinai ce-a fost dată mai târziu
Ci doar prin credința sfântă în Dumnezeu Sfânt și viu
Tot așa și noi acum prin credință avem viață
Prin credința în Hristos Duhul Sfânt azi ne înalță
Legea și porunca a fost până a venit credința
Iar de atunci încoace pentru noi doar Hristos e biruința
Prin credința în Hristos primim dar neprihănirea
Nu prin Lege nu prin fapte ni se dă dar mântuirea
Însă după ce-am primit viața de Hristos toți ascultăm
Și ființa noastră-ntreagă pe vecie Lui i-o dăm
Trăind dar viața sfântă fără umbră de păcat
Evanghelia cea Sfântă cum pe noi ne-a învățat
Iar când totuși se întâmplă în greșeli să mai cădem
Domnului Isus chiar totul în rugă noi îi spunem
Și îi cerem dar iertare ființa noastră să o spele
Căci avem viața sfântă cu toți astăzi în vedere
În lumina mântuirii pentru veci noi vrem să fim
Dându-i cinste și oanoare Mirelui ce îl iubim
11-02-2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre mântuire, poezii despre creștinism, poezii despre nuntă, poezii despre Iisus Hristos sau poezii despre învățătură
Îngerul de pază
Tu ești lângă mine, ființă nevăzută,
Înger drag și falnic, trimis de departe,
Preadivina-ți limbă ți-o aud tăcută
Când în focul luptei binelui faci parte.
Cântece de slavă mi le-aduci în viață
Și le simt în mine cum le torni în taină;
În adâncul firii-mi semeni o povațî,
Frigurilor mele tu le țeși o haină.
Eu te port în suflet o comoară sfântă
Și-mi zbori iute-afară când îmi vezi păcatul,
Îmi suspini alături, ființa-ți se frământă,
Ochii ți-i acoperi și-mi însemni păcatul.
Dar de-mi vin în fire, reapari îndată
Alungând intrusul care-ți luase locul:
El e-un înger negru, ființă necurată,
Și îți face-n ciudă când se schimbă jocul.
Tu să-mi stai în preajmă, căci ți-aud mustrarea,
Glasul tău de frate caut să-ți ascult,
Ca reprimenirea să-mi domine zarea,
Tu prefă-mi în pace orișice tumult.
De mă rog la Domnul, tu te rogi cu mine
Într-o-mbrățișare care-o simt deplin.
Când va fi ca firul viu să se termine,
Să zburăm alături către-al tău senin...
poezie de Cristian Petru Bălan din Nestinsa Lumină
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zbor, poezii despre vestimentație sau poezii despre schimbare

Autoepitaf
Iubind cu patimă adâncă
Microbii, neam nesățios,
S-a dus la ei de tânăr încă,
Vrând să le fie mai... gustos.
epitaf epigramatic de Charles Baudelaire din Din epigramiștii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre tinerețe sau citate de Charles Baudelaire despre tinerețe
Vreau Isuse eu să ard
Cum Isus să-ți mulțumesc
pentru a Ta vie-ndurare
prin care și eu trăiesc
și mai sunt pe-a Ta cărare
cum să-ți laud azi Ființa
cinste dând Duhului Tău
căci îmi dărui biruința
și-mi ești Domn și Dumnezeu
vin Isus acuma dar
și în Fața Ta mă-nchin
c-am gustat al milei har
din izvorul Tău Divin
leagă-mă cu-a Ta iubire
să te laud și să-ți cânt
viața de neprihănire
să mi-o dărui pe pământ
în lumina sfințeniei
să îmi scald sufletul meu
și pe culmea bucuriei
să îți cânt o Domnul Meu
ochii Tu mi i-ai deschis
să văd și eu azi lumina
ca s-alerg spre Paradis
să-ți cânt Doamne-ntodeauna
în lumina Ta cea sfântă
și-n privirea Ta de foc
așează-mi a mea ființă
în lume să n-am vr-un loc
ci prin Tine și cu Tine
Viața Sfântă s-o trăiesc
până-n ziua care vine
pe Tine să te-ntâlnesc
Doamne vreau a Ta Ființă
să mă ia pe-a Tale brațe
să trăiesc azi prin credință
Duhul Tău să mă înalțe
până-n patria iubirii
și Isus pe brațul Tău
florile desăvârșirii
să le dau Lui Dumnezeu
Doamne-n palma Ta mă pune
să îți cânt Numele Tău
să trăiesc prin rugăciune
slava Ta de Dumnezeu
fă-mă dar precum voiești
să îți cânt a Ta Ființă
până-n slăvile cerești
Tu să-mi dărui biruință
cânt de aceea a Ta lumină
și iubirea Ta o cânt
a Ta Ființă să mă țină
câct voi fi pe acest pământ
vreau Isuse ca să ard
de iubire de dor plin
pe brațe eu să îți cad
o Isuse Miel Divin
în iubirea Ta adâncă
vreau Isus să mă topesc
să-mi fii soare să-mi fii stâncă
pentru veci să te iubesc
legătura sfințeniei
ființa mea să o cuprindă
pe cărarea biruinței
dorul azi să mi-l aprindă
dorul Isus după Tine
și azi dup-a Ta Ființă
până-n slăvile Divine
să ne umple de credință
căci pe Tine noi te vrem
chiar în noi Tu să domnești
Numele să-ți lăudăm
căci Mire Isus ne ești
prinde-ne acum de mână
ne pune-n poporul Tău
dragostea să ne rămână
căci ești Domn și Dumnezeu
iar noi vrem ascultători
de Tine în veci să fim
ai iubirii sfinți fiori
pururea să îi simțim
ai Tăi Doamne-n veșnicie
pe toți fă-ne să-ți cântăm
chiar în patria Ta vie
cu drag să te lăudăm
poezie de Ioan Daniel Bălan (6 ianuarie 2019, Betania Cluj)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre muzică, poezii despre laudă sau poezii despre stânci

Înger de pază
Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,
Încins cu o haină de umbre și raze,
C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins;
Dar cum te văzui într-o palidă haină,
Copilă cuprinsă de dor și de taină,
Fugi acel înger de ochiu-ți învins.
Ești demon, copilă, că numai c-o zare
Din genele-ți lunge, din ochiul tău mare
Făcuși pe-al meu înger cu spaimă să zboare,
El, veghea mea sfântă, amicul fidel?
Ori poate!... O-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaște trăsurile-ți pale,
Căci tu - tu ești el.
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Ania Vișan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zâmbet, poezii despre spaimă, poezii despre prietenie sau poezii despre ochi

Înger de pază
Când sufletu-mi noaptea veghea în extaze,
Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,
Incins cu o haină de umbre și raze,
C-asupră-mi c-un zâmbet aripele-a-ntins;
Dar cum te văzui într-o palidă haină,
Copilă cuprinsă de dor și de taină,
Fugi acel înger de ochiu-ți ânvins.
Ești demon, copilă, că numai c-o zare
Din genele-ți lunge, din ochiul tău mare
Făcuși pe-al meu înger cu spaimă să zboare,
El, veghea mea sfântă, amicul fidel?
Ori poate!... O,-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaște trăsurile-ți pale,
Căci tu - tu ești el.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1871)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfânta Lumină
Dragi cititori... "S-a întâmplat"
Așa-n... "Mass-media", au relatat;
S-a întâmplat... Sfânta Lumină
Foarte-adevărat... să vină.
Așa e omul păcătos
Nu crede în Iisus Hristos;
Te duci... cu ochii tăi să vezi
Apoi, văzând, pe loc să crezi?
Lumina Sfântă care vine
Uimește ființa din tine;
Mormântul Domnului e sfânt
Iisus, a fost pe-aceast pământ!
-N-am crezut și am venit
Aici... din Târnăveni - privit
Și-ntradevăr... Sfânta Lumină
A coborât este Divină!
Privind spre cer, așa a spus
O tânără, despre Iisus
Golgota, este-adevărată
O vizitează: lumea toată.
Ridică-ți ochii om spre cer
Acest Mormânt nu-i un mister;
Te rog din: "Suflet", tu, să vezi
Divinitatea să o crezi.
Iisus Hristos a înviat!
Nume lui Dumnezeu a dat;
Căci, Dumnezeu, este "Cuvânt"
El ne-a Creat pe-acest pământ!
Ridică-ți ochii și-ai să-L crezi
Unde vei merge ai să-L vezi;
Ridică-ți ochii cât mai Sus
Iubindu,-L pe Domnul Iisus.
Hristos a înviat!
poezie de Paul Preda Păvălache (15 aprilie 2012)
Adăugat de Paul Preda Păvălache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre tinerețe
Cinste glorie Isus
Mă închin Isuse Ție
Și te laud te slăvesc
Îți cânt Ființa-n veșnicie
Căci eu vreau să te iubesc
Glorie în veci onoare
Pentru tot ce Tu ne-ai dat
Pentru veșnica-ți iertare
Fii în veci glorificat
Eu te laud și îți cânt
Pururea a Ta Ființă
Pentru Sfântul Tău Cuvânt
Și salvarea prin credință
Fie-ți Numele slăvit
Lăudat între popoare
Căci Isus ne-ai mântuit
Dându-ne în veci salvare
Doamne viața Ta o cânt
Ce-ai trăit-o aici jos
Când umblai pe acest pământ
Domnul meu Isus Hristos
Îți cânt Doamne a Ta iubire
Lumina de Dumnezeu
Viața de neprihănire
Ce-ai trăit-o Domnul meu
Cinste glorie mărire
În veci scumpul meu Isus
Că-n a Ta neprihănire
Și pe mine m-ai ascuns
În lumina Ta Divină
Prinde-ne și Tu ne ia
Să trăim doar fără vină
Împlinind Isuse voia Ta
Dă-ne azi noua măsură
Isus să te ascultăm
Umblând doar după Scriptură
Pururi să te onorăm
01-Aprilie 2020 mănăștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre salvare

Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează
Nu-mi spune că iubirea lui e încă trează,
Că-i mai sunt dragă să nu-mi spui...
O, nu! Ce nemilos el viața mi-o scurtează,
Deși cuțitul tremură în mâna lui.
Ba roabă-i sunt, ba mă îneacă plânsul,
Mă supăr sau îmi fac inimă rea, -
De mai trăiesc... sunt vie pentru dânsul,
Dar viața asta! Ce amară-i ea!
Ce scrupulos, zgârcit îmi vămuie văzduhul
Nici cu un dușman nu-i așa de crud...
Ah, mai zvâcnește încă slab în mine duhul,
Dar viața n-o mai simt, n-o mai aud.
poezie clasică de Fiodor Ivanovici Tiutcev, traducere de Igor Crețu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zgârcenie, poezii despre supărare sau poezii despre dușmănie
Îngerul domnului salvator
Visez la îngerul domnului salvator,
Ce are-un zâmbet pătrunzător,
Iar ochii îi are ca doi aștri,
Culoarea lor e a norilor albaștri.
Sper ca în zori e clipa-n care
Îngerul domnului din nou apare,
Sănătate-n trup și suflet să-mi ofere,
Căci pentru el nu este o avere.
Gânduri multe și speranță-n suflet
Când de durere scapi din nou un urlet,
Vreau să mai stau pe acest pământ,
Nu vreau flori și liniște ca în mormânt.
Să treacă zile noi și nopți cu vise,
Pe cer din nou vreau stelele aprinse,
Îngerul domnului lângă fereastră se așează
Și viața mea o are din nou în pază.
poezie de Eugenia Calancea (12 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre zile, poezii despre trup și suflet, poezii despre timp sau poezii despre stele

Frumoasa mea
În sufletul purtat spre nemurire,
Prin dragoste, devii nepământean,
Iar zeii-ți plâng menirea de-a fi înger...
Eu vreau în gânduri, înger să te am!
Zeița mea, tandem cu poezia
Și bolți de flori și versuri ți-aș crea,
Dar nu te-ascunde iar în întuneric!
Lumină fi-vei! Nu te-ntuneca!
Te port în suflet pâine frântă-n două,
Nestăpânit de foamea de amor...
În lumea ta rodește curcubeul,
Iar eu, frumoasa mea, sunt muritor...
Nu pot să-ți cer, căci ești nemuritoare,
Spre lumea mea legată de păcat
Să te cobori, cât te-aș iubi de tare
Și ah, cât te-aș iubi cu-adevărat!
Rămâi un vis cu aripa de ceară
Topită-n gânduri către zori de zi!
Nu vreau ca tu să fii o pământeană!
Rămâi în ceruri, să te pot iubi!
Să mă trezesc, sub geana străvezie,
Că scormonesc după iubirea ta...
Frumoasa mea din alte constelații!
Îngerul meu plăpând... frumoasa mea!
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre versuri sau poezii despre pâine
Cel ce mi-a salvat trecutul
[15 Noiembrie 2018, dedicată lui Robert V.]
Peste țara dintre ape
au venit să se adape sfinții.
Izgoniți de uscăciune
au plecat purtând cu ei
vechi istorii, mândre fapte
și povești cu semizei.
Unde pleci? de unde vii?
se întreaba între ei,
iar din ochii lor cei magici
curg cascade de scântei.
Eu, ce sunt acum om simplu,
stând la un pahar de vin
cu un înger dintr-acesta
răscolesc al meu destin...
Ah, trecutul meu cel tainic,
printre gânduri rătăcit,
a căzut cu multe lacrimi
sub blestem, pecetluit,
într-o liniște deplină, spre uitare.
De-aș putea s-arăt vreodată
ale mele aripi lungi,
cum cu-o dragoste deșartă
eu zburam printre năluci
și eram privit și eu
ca un pui de semizeu...
Azi, falnica-mi istorie
stă-ngropată-n pronie!
Într-o liniște deplină,
acel înger calm m-ascultă,
râde, plânge, retrăiește
fir cu fir a mea poveste.
Aripile lungi exultă,
înspre abis se avântă,
iară timpul curge invers.
Jos, pe fund, timpul a stat.
Și liniștea e mai adâncă!
În iubirea lui cea mare
sfânt potir își pregătește,
joc de numere, descantec...
Tot blestemul isprăvește.
Pe-un zbor lin,
ca o făclie-n întuneric,
alb în noapte strigă vestea,
îngerul.
Eu sunt mut, devin un Toma!
Joc de mare și deșert,
e și noapte și lumină,
îngerul cu chip inert,
blând Potirul mi-l închină.
El de-a pururi printre îngeri,
cunoscut va fi mereu,
mare pui de semizeu.
Eu cu aripi lungi crescânde,
voi privi etern spre sfântul,
Cel ce mi-a salvat trecutul.
poezie de Florin Armangic
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre aripi, poezii despre țări, poezii despre vin sau poezii despre uitare

Noapte fără de păcat
Bat clopote a viață, Până în largul zării,
În miezul nopții albe și fără de păcat,
Suflarea cântă-n cor, minunea învierii,
Pe Domnul nostru, ce moartea a călcat.
E vremea biruinței cu aripi necuprinse,
Când îngerii coboară, aicea pe pământ,
Purtând în zbor solie și candele aprinse,
Vestind cu bucurie al Domnului Cuvânt.
Un tainic gând unește divin și omenire
Prin pace nesfârșită și licăr de speranță,
Plutește-n univers noi raze de iubire,
Iar sufletul e liber și plin de cutezanță.
La ceruri se ridică priviri ce n-au durere,
Slăvindu-l ne-ncetat pe Dumnezeu Iisus,
Cel care a pătimit ca omul să mai spere,
Ferindu-l de pieire, de-un iminent apus.
În miezul nopții albe, cea fără de păcat,
Iisuse Blând, acuma smeriți îți mulțumim,
Tu să ne ierți, Mărite, că singur te-am lăsat
Și calea Ta-n dreptate mereu o rătăcim.
Să-ngenunchem rostind, "Hristos a înviat!"
Purtând în inimi, slavă și sfântă năzuință,
Ca El să fim de-a pururi, cu sufletul curat,
Iubind, iertând cu-ntreaga noastră ființă.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre smerenie
Îngerul meu
Ai fost îngerul meu din fiecare zi
Și mi-ai arătat mereu calea,
Dar și îngerul înserării,
Ca să-mi luminezi cărarea.
Ai fost îngerul meu cel mai sfânt,
În greutățile vieții mele,
Mi-ai fost și soare și pământ,
Ești umbra vieții-n toate cele.
Ai fost îngerul meu din cer,
Ce-ai adus multă fericire,
Tu m-ai vindecat sincer
Și mi-ai dăruit iubire.
Dar ești un înger muritor,
Din viața mea lumească,
Ce uneori ești visător,
Inima să-mi iubească.
Vreau să fii îngerul meu mereu,
Mergând doar împreună,
Un înger al sufletului meu,
Cu viața noastră bună.
poezie de Eugenia Calancea (15 iulie 2020)
Adăugat de Eugenia Calancea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sinceritate sau poezii despre seară

Oricât aș fi de poet, nu sunt chiar așa de lesne de tras pe sfoară cum ai vrea s-o crezi, și dacă ai să mă sâcâi prea des cu prețioasele tale sclifoseli, am să te tratez ca pe o femeie sălbatică, ori am să te arunc pe fereastră, ca pe-o butelcă seacă.
Charles Baudelaire în Mici poeme în proză, Femeia sălbatică și femeiușca elegantă (1962)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre poezie, citate de Charles Baudelaire despre poezie, citate despre femei sau citate de Charles Baudelaire despre femei

Care-i amorul meu în astă lume
Care-i amorul meu în astă lume:
Este-al bravurei coiful de aramă,
Sau al mărirei aspru rece nume?
Sau este claustrul cernit, ce cheamă
Cu-a lui icoane sânte-ngălbenite,
Cu cIopotu-i vestind a morții dramă?
Sau este chipul blând unei iubite,
Ce, dulce, pură, sântă și frumoasă,
Să-mi facă zile albe, ore-aurite?
O văd adesea steauă radioasă
'N-oglinda sufletului meu - o zeie
Ș-a ei privire-asupra mea se lasă:
De înger suflet, chipul de femeie;
În visul vieții ei ea sfânt surâde
Și mă-namor de-oricare-a ei idee,
Când lumea-amar de visu-acesta râde:
Nu e femeia ce crezi tu, nebune,
Și chipul care inima-ți l-închide
Nu este-n lume. Cine-atunci mi-a spune
Unde e îngerul cu-aripi senine,
A sufletului meu scumpă minune?
Na n-a fost niciodată... doar în tine
De-a fost vreodată ea, de mult e moartă,
Astfel, de chip o dată-n lume vine.
Dar de nu e, mângâie-ți a ta soartă
Crede: că ea dodată cu-a ta fire
Trecut-a-n lume-a ceriurilar poartă,
Dar înainte de-a-i-ntâlni privirea,
Ea a murit și-a ei ființă bună
E colo în lume, umbră în gândire!
De-aceea-n înstelate nopți cu lună,
Pasu-ți îndreaptă, cată cimitirul
Și un mormânt ți-alege, ți-ncunună,
Încoardă-ți lira scumpă, iară mirul
Al vorbelor iubirei tu îl varsă
Pe-acel mormânt ce-1 înverzește pirul
Și zi: Dormi dusă, inima mea arsă.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1873)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre femei sau poezii despre verde
Isus și Tatăl Sfânt
Nimeni n-a fost pe pământ
Despre Tatăl să suțină
Că vrea omu-n cerul sfânt
Și-l vrea pururi o lumină
Nimeni altu n-a descris
Viața sfântă și iubirea
Ca Mesia cel promis
Să ofere mântuirea
Și nimeni nu a mai fost
Pe Dumnezeu să-l arate
Viață dându-i scop și rost
Inimii încătușate
Nimenea de pe pământ
Pe Tatăl nu l-a descris
Ca al Vieții viu Cuvânt
Ce ne duce-n Paradis
Nici chiar Moise n-a putut
Pe Dumnezeu să-l arate
Cum Hristosl a făcut
Cu privirile curate
Moise a fost rob credincios
Dar Hristos e Fiul Sfânt
Al Tatălui Glorios
Ce dă viață pe pământ
De aceea El menirea
A avut-o să-l arate
Pe Tatăl ce e Iubirea
Sensul vieții adevărate
El pe Tatăl l-a descris
Ca având toată puterea
Să ne ofere-n Paradis
Dragostea și înfierea
Numai Mesia Hristos
L-a descris pe Tatăl Sfânt
Dumnezeu Sfânt Glorios
Ce iubește omul frânt
Că iubește și dă viață
Omului cel păcătos
Și spre Sine îl înalță
Și-l îmbracă așa frumos
Însă-i cere ascultare
Și supunere mereu
Să-i ofere-n veci iertare
Tatăl Sfânt și Dumnezeu
Mesia cel Scump Isus
Ne-a spus că Tatăl e milă
Și ne vrea în ceruri sus
Ființa noastră cea fragilă
Domnul Isus ne-a-nvățat
Tatăl Sfânt că ne iubește
Și vrea omul sfânt curat
Viața ce nu-și risipește
Ci se-ncrede-n Dumnezeu
Căcutând doar sfințenia
Ca să fie-un fiu al Său
Moștenind împărăția
Tatăl este milă sfântă
Dar și-un foc mistuitor
Ce vrea omu care-i cântă
Curat și biruitor
Ce vrea omul prin credință
Să trăiască aici frumos
Prin Cuvânt și-n biruiță
Ascultând doar de Hristos
Căci Hristos e îndurarea
Jertfa Sfântă din Calvar
Ce ne oferă-n veci iertarea
Și viața sfântă-n dar
08 martie 2019 mănștur
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Ioan Daniel Bălan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre iertare, poezii despre curățenie sau poezii despre sensul vieții