Joc

Îmi iau numărul meu de pietre
Şi le aşez cât mai riscant
Şi-ncep jocul convinsă
Că oricum voi pierde.

De ce joc totuşi?
Mă veţi întreba.
Ce altceva pot să fac?
Vă voi răspunde.

Apoi liniştită
Voi muta mai departe
Piatră după piatră,
Munte după munte.

poezie de Ileana Mălăncioiu din Peste zona interzisă (1979)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem muta un munte din loc, dar nu închipuindu-ne că îl putem muta dintr-odată. Putem muta un munte, dar deplasându-l piatră cu piatră! Fiecare piatră deplasată, adică fiecare succes, cât de mic ar fi, ne măreşte credinţa, fiindcă ne simţim mai zdraveni, mai puternici, mai stăpâni pe situaţie. Aruncând o privire înapoi, măsurăm drumul străbătut... şi atunci, se poate întâmpla deja ca, la jumătatea lucrării făcute, această credinţă a noastră să se întărească într-atât încât putem muta restul ce ne-a rămas dintr-odată."

citat clasic din Omraam Mikhael Aivanhov
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Putem muta un munte, dar deplasându-l piatră cu piatră!

Omraam Mikhael Aivanhov în Credinţa care mută munţii
Adăugat de micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am construit

un castel pentru tine
tot mai sus pe munte
inaccesibil celorlalţi
am pus piatră pe piatră, piatră mare
lângă piatră mare
sau
piatră mică lângă piatră mare
un palat de vis în visul de
venit realitate
trebuie să vii acolo
să fii regina mea din palatul de piatră
peste piatră să stăpâneşti
inima mea lăsată-n caseta cu bijuterii
să mă aştepţi în balconul de la ultimul etaj
voi urca în corzi
te rog să nu te joci cu inima mea
nu tăia din ea
cu ea te iubesc

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oftatul

din marea de cuvinte fără sens
şi fără pic respectuos de fantezie
o piatră pescuiesc de temelie
şi-o culc pe malu-i ca o pâclă - dens
apoi din vârf de munte coerent
şi conştient de vaga-i măreţie
mai smulg o piatră care cine ştie
cum a ajuns acolo sus, prin ce curent
am două pietre şi un mal cam turbulent
mai am nisipuri radiind a veşnicie
pe care valuri de materii cenuşie
şi fără urme, se preling strident
şi în sfârşit din piatră, mal, nisipul lent
materia mai mult ca cenuşie
şi-ncă ceva dispus să nu mai fie
scot un oftat adânc şi virulent...

poezie de Iurie Osoianu (28 iunie 2017)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munte

Munte. Un tsunami de piatră.

definiţie aforistică de David Boia (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La final

La final,
după tot ce e ars până la scrum,
nu mai rămân decât pietrele.
merităm măcar atât – o aromă de adio
cu apus de soare peste piatră
şi piatră peste piatră
ca un tort de aniversare a morţii noastre.
cine ştie câţi vor mai fi pe mal
şi se vor întreba peste timp
Doamne, de ce nu şi-or fi savurat şi ultima felie?
suntem rătăcitori
precum Ra
murim la fiecare apus
şi ne naştem mai înţelepţi
dar cui îi mai arde de lumină când în jur totul e scrum?

poezie de Dana Logigan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visând

mi-aş fi dorit să scriu
un poem despre iarba
crescută în piatră
despre piatră gândeam
să spun
intangibilă stare
pun bandana pe fruntea
celui mai înalt munte
şi rămân sclava foilor albe

poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsura nobleţii o evaluez după numărul faptelor pe care un om vestit le-a săvârşit spre binele ţării sale. Şi nu după numărul faptelor săvârşite în folosul propriu din înfumurare; nu după numărul oamenilor care îi fac anticameră, ci după numărul acelora satisfăcuţi de purtarea şi de faptele acestuia.

citat din Denis Ivanovici Fonvizin
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tac şi tac ca un vârf de munte ştirb

unde nici zăpezile nu-şi mai găsesc loc de atâta linişte
oricum nu veţi crede nici dacă completez procesul verbal
cu demonstraţii lipsite de orice cusur
absolut toate prăpăstiile dintre întrebări
aşa că e inutil să-mi consum viaţa consemnând
cum de cer agăţat trag soarele spre atlandida
apoi calc pe ape prin scufundare
ca un tsunami după alt tsunami golesc
un ultim pahar cu apă vie înaintea naşterii

poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un munte nu-l muţi din loc ca pe-o piatră.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zid

Pe zidul plângerii,
cu o cretă albă
desenez
forma trupului meu,
mă îndepărtez
cu o rotaţie elipsoidală
de inimă pe axa propriei orbite,
arunc
cu pietre în el,
colţurile
tăioase
trec prin mine
schijele luminii,
lacrima
ustură până la oase;
piatră după piatră,
privită din cer
carnea
e o karmă deschisă.
…Zidul ciobit
întoarce un zâmbet
mâinii mele războinice…

poezie de Iulian Lorincz
Adăugat de Iulian Lorincz
Comentează! | Votează! | Copiază!

Munte vrăjit

Intru în munte. O poartă de piatră
încet s-a-nchis. Gând, vis şi punte mă saltă.
Ce vinete lacuri! Ce vreme înaltă!
Din ferigă vulpea de aur mă latră.

Jivine mai sfinte-mi ling mânile: stranii,
vrăjite, cu ochii întorşi se strecoară.
Cu zumzet prin somnul cristalelor zboară
albinele morţii, şi anii. Şi anii.

poezie celebră de Lucian Blaga din La cumpăna apelor (1930)
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu îmi fortific somnul

Eu locuiesc un munte în care intru seara
prin uşa larg deschisă a jnepenilor suri
şi mă întind pe laviţa de piatră
mutilată de furia fulgerului
pe laviţa de piatră în care e-ngropată
ninsoarea neagră a insomniei mele
eu îmi fortific somnul şi el o piatră veche
rostogolită din culmea muntelui
spre ferigile văii
fereastra mea e mărul tăiat în jumătate
cu sâmburii ca două fecioare la scăldat
adorm în rădăcina copacilor bătrâni
mă scoală noaptea foşnetul coroanei

poezie clasică de Virgil Teodorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piatră să fiu

Pe câmpul primăverii
atâta frumuseţe muritoare
piatră să fiu

o ploaie mă dezgroapă
alta mă ascunde
piatră să fiu

piatră gânditoare.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

După cum vă spuneam, eu n-am crezut niciodată că acest munte sacru e mai mult decât un munte aureolat de poveştile care ne-au încântat, cândva, copilăria. Şi totuşi, am fost descumpănit descoperind că Olimpul e un munte anost, aproape meschin, fără nimic special. Nu reuşeam să împac imaginea acelui Olimp banal cu Olimpul din mitologie, unde frumosul Ganymede, răpit de Zeus pentru a-l transforma în paharnic, le turna zeilor nectar în cupe. Şi a fost nevoie să-mi amintesc de Schliemann, ca să mă ridic deasupra decepţiei mele.

Octavian Paler în Merită să vedem Olimpul?
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

munte

Muntele: un urs de piatră cu zmeură în gură şi cetini în blană.

definiţie celebră de Grigore Vieru
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai credinţă cât un bob de muştar, poţi muta un munte. Dar dacă deznădejdea ta este cât un munte, nu poţi să urneşti nici măcar un bob de muştar, pe care şi o furnică îl poate căra kilometri întregi.

citat din Gavriil Stiharul
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Casă de piatră

Când fericit s-a însurat,
Toţi îi spuneau "casă de piatră";
După divorţ s-a şi mutat
Că piatra era... expirată.

epigramă de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroşanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântecul biruinţei

Pietre
ploaie
vânt
furtună

gând zvârlit
până în marginea căutării în piatră

ninge
cu ochi
plouă
cu vorbe
până în marginea căutării în piatră

clipe zdrenţuite
paşi sfârtecaţi
din piatră
picuri
picuri
pe piatră

dar
alături
o floare
floare de nufăr
cuvinte
prinse în rouă
în rouă

zbor şi
stea
surprinsă în zbor peste ape pe muchii de raze

poezie de Ioan Daniel Bălan (8 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ori la munte...

Ori la munte, ori la mare
Mergi să vii mai odihnit.
Muzica-i atât de tare
Că te-ntorci un... troglodit.

epigramă de Vasile Iuşan (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!