Dorinţă

Zi de zi
îţi simt prezenţa
dar nu te pot
vedea.
Noaptea
apari strălucitoare
dar nu te pot
atinge.
Stea
îndepărtată
şi amăgitoare.
Aşteaptă-mă.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâneţe

Sunt bătrân.
Sunt un bătrân
înconjurat de bătrâni
care dispar
unul câte unul.
Sufleteşte
nu mai aparţin
cercului vieţii.
Privesc viaţa
ca un spectator
cum aş privi
o stea
îndepărtată.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prezenţa ta

iată-mă ascunsă în prezenţa ta.
îmi simt uitate toate încheieturile
ca pe nişte unghii crescute prea lungi
în legile lor pur naturale.

noaptea nu-mi mai caută umbra
iar întunericul s-a lipit de geam
precum o perdea de abur uitată
pe o fereastră deschisă de ger.

sunt singura mişcare,
singura dinamică între cer şi pământ.

prezenţa ta cuprinde fiecare atom,
fiecare existenţă din timp.

pe umărul tău mă simt ca universul răsfirat
galaxie cu galaxie, stea cu stea
înşiruind planetele numărate cu infinit
de la plus la minus.

şi îngerii mă privesc cu un fel de zâmbet
ca o nuanţă de gelozie.

şi apele s-au strâns să picure încet-încet
o singură lacrimă din ochiul luminii
să semene, să crească, să consoleze
în loc de mii de cuvinte, inima mea.

iată-mă iubită de prezenţa ta care
niciodată,
dar niciodată,
vre-o umbră n-o poate pătrunde.

poezie de Lidia Muraru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La acea stea îndepartată

La acea stea îndepărtată,
Când pe hamac mă întind
Din lumea mea întunecată,
Spre ea privesc cu jind.

Strălucitoare, mă cuprinde,
Firavul trup îmi înfioară,
E-un univers ce se extinde;
E lumea mea imaginară!

poezie de Alex Dospian (februarie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă toamnă

Aşteaptă-mă toamnă
Te rog nu pleca
Nu vreau iarna rece
Cu viscol si nea
Din frunze fă-mi haine
Pantofi din tăceri
Aşteaptă-mă toamnă
Doar azi n-a fost ieri
In umbrele tale
Mai pot să trăiesc
In iarna cea rece
Simt ca ingheţ
Aşteaptă-mă toamnă
Te rog nu pleca
Alungă-mi din păr
Fulgul de nea
Cu tine fac casă
Deşi e târziu..
Dar iarna mă-ngheaţă
Si nici nu mai ştiu
De-i ziuă sau noapte
Albită de tot
Mă ia vântul rece
Nu pot sa inot
Pe drumuri pustii..
In casă ingheţ
Aşteaptă-mă toamnă
Te rog doar o zi.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întunericul stelelor

Am aflat că noaptea-i o nemărginire
Când privirea Lunii faţa-mi lumina
Şi-mi şoptea că cerul este-o amăgire
Plină de-ntuneric, fără nicio stea.

N-am crezut ce spune, căci vedeam pe cer,
Mii şi mii de stele cum, strălucitoare,
Îşi doreau să fie-al nopţilor reper
Prin luciri complice şi atrăgătoare.

M-a privit mirată, m-a privit intens,
M-a privit străină şi îndepărtată,
Mută în uimire, cu un gol imens...
A plecat. Lumina-i nu se mai arată.

Cerul este negru, noaptea fără vis,
Fără ea, pe boltă, nu e nicio stea:
Totul e-ntuneric, totul e abis
Făr-a ei lumină, fără Luna mea.

poezie de Daniel Vişan-Dimitriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simt noaptea

Simt noaptea cum mă-ncolăceşte
Şi liniştea când mă pătrunde,
Chemarea ce mă-nebuneşte
Şi mă aşteaptă... nu ştiu unde.

Luna-i pe cer... mereu stingheră
Şi stelele, încă, mă ceartă,
Ca-ntr-o iubire efemeră,
Când taina nopţilor... mă iartă.

Cerul e plin ca o-ntrebare,
De lacrimi reci şi de lumină,
Când tu apari fermecătoare
Şi-aduni, luceferi, din grădină.

Simt noaptea întinzând aripe,
Ca un sărut pe buze moi,
M-ascund în liniştea de clipe
Şi-n taina şoaptelor... din noi.

Te-adun, apoi, din rătăcire,
Tăcut arzând şi-ndurerat,
Alerg către nemărginire,
Poate de ea... voi fi iertat.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nedreptate

Îndrăgesc
mai mult trandafirii
din curtea mea
decât pe cei
din alte curţi.
Simt că e o nedreptate
care se extinde
la întreaga scară
a istoriei.
Nedreptatea
care ne-a făcut
să devenim
oameni.
Deşi ar fi trebuit
să fim zei.

poezie de Vintilă Nicu (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visele de catifea să te poarte noaptea către cea mai strălucitoare stea şi să presari diamantină fericire în inima mea!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă o clipă

Din cerul plumbuit, a început să cearnă,
Stropi mici, prea umiliţi, de astă primăvară,
Încerc să mă grăbesc, să nu mă pierd pe sine,
Iubitul mea din vis, din noaptea mea subţire.

Pe părul meu puţin, cad picături de ploaie,
Le simt cum se preling pe şira-mi călătoare,
Am bluza mult udată, arăt, cam cum o fi,
Tot trupul îmi e apă, din mine, focuri vii.

De-ai vrea şi de-ai să poţi, aşteaptă-mă o clipă,
Iar voi promite tot, de teamă şi în pripă,
De teamă să nu pleci în mână doar c-o floare
E visul meu din nopţi, pe visul meu cu soare.

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată cu venirea verii noaptea începe să scadă ca durată şi constelaţiile de primăvară să dispară repede în lumina crepusculului. La sud, înspre orizont, se observă o stea roşiatică ce are la vest încă trei stele dispuse pe o linie verticală. Este steaua Antares din constelaţia Scorpius. Antares înseamnă "rivalul lui Ares" şi vine de la culoarea roşie a stelei. Pentru a vedea cleştii scorpionului privişi în dreapta lui Antares unde se află trei stele relativ strălucitoare, dispuse vertical. Dacă orizontul de sud este liber veţi remarca şi coada scorpionului, un traseu cu formă de semicerc. În zona aceasta Calea Lactee este destul de strălucitoare.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ştiinţa modernă declară: Soarele este trecutul, Pământul prezentul, iar Luna viitorul. Dintr-o masă în flăcări ne-am născut, şi într-o masă îngheţată o să ne transformăm. Legea naturii este nemiloasă, şi suntem în mod irezistibil atraşi de destinul nostru. Lordul Kelvin ne dă o şansă redusă de viaţă: circa 6 milioane de ani, după care lumina Soarelui se va stinge, iar Pământul nostru va deveni un deşert de gheaţă, căzând în noaptea eternă. Totuşi, va rămâne o strălucitoare scânteie de viaţă, existând şansa să reaprindă viaţa pe o stea îndepărtată. Această posibilitate există într-adevăr.

citat celebru din Nikola Tesla
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din pom în pom

Tot sărind din pom în pom
De nimica nu ai teamă,
Nu mă miră că din om
Tu ai devenit... o poamă.

epigramă de Vintilă Nicu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu eşti ca şi o stea îndepărtată

Tu eşti ca şi o stea îndepărtată,
Ce străluceşte făr᾽ să dea căldură,
E frumuseţe fără de măsură,
Dar nu încălzeşte-un suflet vreodată.

Te tot privesc de fiecare dată
Cu dragoste, iar uneori cu ură,
Căci vraja ta doar liniştea mi-o fură
Şi nu mi se întoarce niciodată.

Eşti steaua care-n veci lumini trimite,
De mii de ani să-ajungă pân-la mine,
Prin spaţii întinse şi nebănuite,

Ca depărtarea cumva să ne-aline,
În urma ei, doar veacuri risipite,
Ca şi-ale mele gânduri către tine!

sonet de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

O epigramă slabă, oarecare
În loc de-a fi compătimită,
Ca-n regula obişnuită
E condamnată la uitare.

epigramă de Vintilă Nicu din revista "Cugetul" (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui beţiv

Şi-a băut salariul
Cum şi l-a luat,
Degeaba-l acuză
Că l-ar fi... mâncat.

epigramă de Vintilă Nicu din Printre epigramiştii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Aşteaptă-mă în vatra rece,
Scânteie ce nu vrea.
Nu vrea să plece...
Aşteaptă-mă
Să mă fac pe cale, stea,
Steaua ta!
Când voi veni cu vreascuri dure,
Focul îl vor aprinde două

Sentimentete pure:
Unul jos şi altul sus,
Prinos Domnului adus!
Afară lupii
s-or apropia suflând,
prin gaură de cheie,
duh, duh parcă bland;
din sân de haită urlet lin...
Din visare ne-or trezi
să
ne croim destin..

poezie de Dana F. Zaharia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stelele ε, ζ şi η din Ursa Mare formează un fel de arc, nu e aşa? Dacă acel arc dinspre ε spre η, vei da peste una dintre cele mai strălucitoare stele, cea d-întâi stea în adevăr strălucitoare, pe care am întâlnit-o în excursiunea cerească ce o facem acum. Steaua aceasta se numeşte Arcturus sau alfa din Boarul, sau Văcarul. Prin martie încă veţi găsi pe Arcturus spre nord-est. Nu e altă stea mai strălucitoare în acea parte a cerului. Dacă în martie de abia se ridică la orizont, în aprilie se vede însă mai bine şi în urmă străluceşte până toamna târziu.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşteaptă-mă că sunt bătrân

aşteaptă-mă că sunt bătrân
când doi copaci ne mai rămân
şi păsările s-au ascuns
să le-mpărţim într-un apus
sau doar în gând

s-aştepţi când toamna e în toi
când plouă-n lumea de apoi
iar eu te chem în visul meu
dar nu ştiu cum, te pierd mereu
prin norii goi

aşteaptă-mă într-un pustiu
mereu ajung, dar prea târziu
când nimeni nu mai e în prag
şi pleci cu tot ce mi-e mai drag
şi nu mai vii

aşteaptă-mă că plec curând
trec inorogii pe pământ
mă poartă spre un alt tărâm
aşteaptă-mă că sunt bătrân
sunt prea bătrân

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce-o fi, o fi...

Fă patul şi-am să vin la tine,
Nu te cunosc, nu mă cunoşti,
Ne-om răscoli iubiri depline,
În una sau mai multe nopţi.

Fă pregătirile în casă,
Pune în frigider sticla cu vin,
Ne-om ameţi dar nu ne pasă,
Furăm iubirii jocul plin.

Ne vom simţi atât de bine,
Ne vom vorbi de ce-a fost chin,
Vom răzbuna pe cei ca mine,
Iubindu-ne cu foc divin.

Puţinul să cuprindă noaptea,
Să-ţi simt plăcerile arzând,
Să împărţim în noi dreptatea,
Să luăm din noi totul zâmbind.

Fă patul şi-am să vin la tine.
Aşteaptă-mă, nu mă grăbi.
Vin doar cu haina de pe mine
Şi vom vedea, ce-o fi o fi...

poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea îndepărtată

În Carul Mare e o stea
Pe care noaptea o privesc,
Acolo-mi este dragostea
Pe care atâta mi-o doresc.

Ca orice stea din depărtare
Ea rămâne mereu rece,
Am obosit în căutare
De la mine vrea să plece.

De ce steluţa mea iubită
Te-ascunzi în nori de fum?
Mi-e inima atât de obosită
Căci nu avem acelaşi drum.

Fără tine mi-este greu
Nu ştiu cât o să rezist?
Te port în suflet mereu
Care este tot mai trist.

Nu am iubit nicicând tăcerea
Voiam să fiu tot optimist,
Dar m-a cotropit durerea
Fără tine parcă nu exist.

poezie de Mihai Leonte (august 1964)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!