
Ținerea de cuvânt
Pe aleși să nu-i mai acuzați
Că astăzi nu mai au vreo vină,
De când sunt putrezi de bogați
Nici nu mai știu de ce să țină!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Nu Dumnezeu este de vină
Nu Dumnezeu este de vină
de toți aceia care mor
ci aceia ce-s aleși să țină
frâiele lumii, în mâna lor!
Nu Dumnezeu este de vină
că vom sfârși în sărăcie!
Așa vor cei aleși să țină
frâiele lumii, ca să fie!
Nu Dumnezeu este de vină
de răul ce-o să viină în viitor!
Ci aceia ce-s aleși să țină
frâiele lumii! E voia lor!
Nu Dumnezeu este de vină
că de Înviere stăm acasă!
Ci aceia ce-s aleși să țină
frâiele lumii! Ei nu ne lasă!
Nu Dumnezeu este de vină
că ne simțim ca blestemați!
Ci noi, care am ales să țină
frâiele lumii niște psihopați!
poezie de Ioan Sperling (10 aprilie 2020)
Adăugat de Ioan Sperling

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei putrezi de bogați nu vor fi niciodată și putrezi de fericiți.
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2022)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Mângâiere
Mai mângâie-mi gândul
Să-mi fii necuvântul
Din clipele dulci și rebele
De vină e vântul
Ce-aduce cuvântul
În mine cu lacrimi din stele.
Mai mângâie-mi tâmpla
Să-mi fii crunt răscol
Din nopțile reci și târzii
De vină e Luna
Că eu te Ador
În versuri cu mine când vii.
Mai mângâie-mi ochii
Să-mi fii pe retină
Când plâng și mă sfâșii de dor
De vină sunt norii
Că nu vor să țină
În Ceruri poemul de-amor.
Mai mângâie-mi versul
Să-mi fii necuprinsul
Din cartea cu foi de cașmir
De vină e visul
Că Tu ești alesul
Cu inima plină de mir.
Mai mângâie-mi noaptea
Să fii Cerul meu
Când somnul mai uită de mine
De vină e soarta
De vină sunt Eu
Că sunt o parte din tine.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte dulce
Noaptea dulce
dorul mi-l duce
la mândrul în pridvor
să fiu susur de izvor..
Noapte dulce
te du la el în tâmple
și spune-i pe-ndelete:
Ca gândul lui
nici unul nu-i
cutremură Pământul
când iubește cântul
gurii mele flutur.
Ca al său mângâi
nici unu nu-i
să-mi tremure și buza
când mă iubește-n-tr-una.
Ca al său cuvânt
nici unul pe Pământ
nu știe-a liniști
și-n tâmple a iubi.
Ca a sa inimă bătândă
nici una nu mi-e vină
iubește simplu o copilă
cu zâmbetul de liră.
Ca al său vers verzui
nici unul nu-i
și nici nu cred că-mi este
e singurul poet hai-hui
ce șoapta mi-o iubește.
Ca al său sărut
nici unul nu îmi este
poem de dor tăcut
trecut, prezent și viață-mi este.
Ca însăși El
ce ochii îmi iubește
nici unul nu-i
nici prinț din vreo poveste.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Statistică nouă
Sunt românii înzestrați,
Au 300 de bogați
Și vreo... zece milioane
Care pot răbda de foame!
epigramă de Constantin Iordache
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetei Mihaela Colin, la cartea "Luminez și aștept"
Nu știu unde să cat vină,
Că poștașul nu sosește,
Dar de prea multă LUMINĂ...
Tot ce vine se topește!
madrigal de Constantin Păun din Drumuri împușcate (1999)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cât sunt eu de calm, totuși n-am stare. Și nici vreo rudă apropiată nu-i mai bogată.
aforism de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Hipopotamul și albina (fabulă)
Veni o vreme când hipopotamul,
Tot admirând și lăudându-și hramul,
Fu avansat de chipeșa gazelă!
(Fiindcă, de fapt cu ea mâncase din franzelă!)
Și în postura asta, cu mâna pe stilou,
Trimise să-i aducă în grabă la birou,
O harnică albină, de miere făcătoare,
Sperând că o să fie mai iute zburătoare!
-Ascultă lighioano, la trup atât de mică,
Tot neamul, se cuvine, să vă topiți de frică
Și să-mi aduceți miere!
De nu, v-o iau cu japca...
Iar pe înnoptat să vină, la mine-aici și matca!
-Dar rogu-te stăpâne, nu cred că se cuvine...
-Să crezi!
Și pentru asta, te-nhăț întâi pe tine!
Morala;
Când vezi că-i crește rangul, chiar dacă n-ai vreo vină,
Să nu-i mai ieși în cale, chiar dacă ești albină!
fabulă de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
până la urmă
trădarea este o stare
ca oricare alta
nu are gust nici miros
nici vreo za care să țină
un câine în lanț
să țină ce
de ce
trădare e in valul ce vine
cand imi apropii fruntea de cer
si vreau tot binele din mine
sa-l retranscriu altfel
mă năpădește nisipul
îmi zgârie urechea internă
și nu mai pot sa dorm
căci somnul care pleacă
eu știu unde se duce
să-sși odihnească gustul
să capete miros
pe-o cruce de zăpadă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuplul ideal
El, om de zahăr și vânjos,
Fălos și fără pic de vină,
Nici dânsa nu e mai prejos...
E sută-n sută... zaharină!
epigramă de Constantin Păun din Stele Verzi (1995)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire fără vină
Îmi spui că ochii mei
N-au vină că-i iubești
Ți-e verdele-n condei
Rugi dumnezeiești.
Ce este de-i iubești
De nu se cheamă vină?
Oare-s iubirea din povești
Și-a ta dulce copilă?
Ce este de-i compui
Și nu se cheamă vină?
La Ceruri să mă sui
Și-n tine mă alină.
Ce este când îmi spui
Că verdele te cheamă?
Să fiu cum alta nu-i
Iubirea-ți de aramă?
Nu știu ce-ți sunt
Dar știu că-ți Mulțumesc
Că ești poemul sfânt
Pe care îl iubesc.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Clevetitorilor (Im memoriam)
Veneau cândva, erau avarii,
Veneau cândva, erau tătarii...
Azi nu vin, că sunt aici,
Foști în vreme, venetici,
Ies pe geamuri, pe verandă
Și vorbesc de la comandă,
Căci se îngrămădesc străinii
Mai ales în jurul pâinii
Și înfulecă cu toții,
Criticând mișcarea roții. E un zeu
Dar le spunem ca la spân,
Păunescu e Român,
Must din țară, din pământ...
E un zeu, a fost un sfânt.
Nu loviți în el când nu e,
Astăzi el este statuie
Și oricâtb ar lătra câinii
Nu-i vin nici cât palma mâinii,
Mânca-i-ar sahara vieții,
Să ne ocrotim Poeții!...
poezie de Constantin Păun din Zbor fără aripi (2011)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă există și oameni care în același timp sunt și bogați și mulțumiți, fiți siguri că ei sunt așa, pentru că știu cum să fie mulțumiți și nu datorită faptului că sunt bogați.
citat din Charles Wagner
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici
Nici roșu cerul nu-i,
Nici verde nu-i pădurea,
Nici ochii nu-s căprui,
Nici lemn nu e securea,
Nici pasărea nu piere
Când vrea copacul ei,
Nici fagurii de miere
Nu-i dau, chiar dacă-i vrei,
Nici Luna-i poezie,
Nici stele sunt pe cer,
Nici versul nu se scrie
Când sufletele pier,
Și tot ce-a fost odată
Nu va mai fii de-acum,
Păduri și ochi și păsări
Se vor preface-n scrum.
poezie de Mihail Mataringa (24 ianuarie 2011)
Adăugat de Mihail Mataringa

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păduri nimicite
S-a dus ca omul, dar degeaba,
S-antors țipând ca un barbar;
Nu-i nici un loc de făcut treba,
Că nu e urmă de lăstar!...
epigramă de Constantin Păun din Niște epigramiști (2002)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Constanță
de când cu acest covid,
omu-a devenit hibrid,
nu-i nici cer, dar nici doar humă,
nici granit, dar nici de gumă,
nu-i nici claie, nici balot,
nu-i nici struț, nici Phoenix tot,
pus într-al lui Procust pat,
nici stingher, nici adaptat,
nici străin, dar nici acasă,
nici cucută, nici melasă,
nici în zeghe, nici în togă,
nu-i nici bocet, nici eglogă,
nici Manole, nici Icar,
nici beznă, dar nici habar,
nici tăcere, nici cuvânt,
nici pareză, nici avânt,
nu-i nici orb, dar nici nu vede,
nici în sine că se-ncrede,
nici profet, nici Antihrist,
nu-i nici vesel, dar nici trist,
nici Einstein, nici Poptămaș,
nici strămoș și nici urmaș,
nu-i nici ciornă, dar nici act,
nici prea plin, nici vid compact,
nici faun, nici eunuc,
nici cloșcă, nici ou de cuc,
nici pesmet, nici cozonac,
nici înger, nici pui de drac,
nici Midas, dar nici sărac,
nici fasole, nici arac,
nu-i corabie, nici port,
nu trăiește, nici nu-i mort,
doar există, dar nu-i viu,
nici expert, nici ageamiu,
nu se-nalță, nici nu pică,
nu învinge, nici c-abdică,
rămânând ce-a fost: nimică.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Remember
- Îți mai aduci aminte, doamnă?
A întrebat-o când să plece...
Și-a mormăit,-era mai toamnă,
Dar nu era ca astăzi,.. rece!
epigramă de Constantin Păun (2007)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Modestie
De când scrie Păunescu
N-am văzut talent mai bun!
Eu sunt unul fără... "escu"
Deci semnez modest, Păun!
epigramă de Constantin Păun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu-i mai acuzați pe toți de corupție. Unii sunt cinstiți și incompetenți.
citat din Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fără cuvinte
Și nu-i știută șoapta gândului - ci când
Stăpân se-nalță dorul tăcerilor din minte,
E-un cântec ce nu-și are nici nume, nici cuvinte
Nu-i rugă, și nici jale, și-i totuși trist și blând.
Și nu mă-ncerc vreo vorbă să-i potrivesc, mă tem -
Că l-aș preface-n gânduri, și gândurile dor,
Că-s răzvrătiri nebune adesea-n graiul lor,
Pe când supusă sorții așa-s și doar te chem...
Își crește vremea stavili pe drumul dintre noi
Și tot mai greu le număr, și-s tot mai ne-ndurate...
Ce bine le mai știe tăcutul cânt pe toate
Și nu știu cine-mi spune că îl ascultă doi...
poezie celebră de Elena Farago
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!