Înainte de a fi o eroare de fond, viaţa e o greşeală de gust, pe care nici moartea, şi nici chiar poezia nu ajung s-o îndrepte.

citat celebru din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mareşalul Antonescu era poate nebun, însă a dat totuşi dovadă de înţelepciune şi omenie: a salvat viaţa a cel puţin şase sute de mii de evrei români. Nici un cuvânt de recunoştinţă, nici un monument, nici o stradă, în Israel, care să-i pomenească numele.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu numai că nu sunt rău, dar chiar nu am reuşit să ajung nicicum: nici rău, nici bun, nici ticălos, nici om cinstit, nici erou, nici o gâză.

Dostoievski în Însemnări din subterană (1864)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tristeţe, totul are două feţe. Nu poţi fi nici în iad şi nici în rai, nici în viaţă şi nici în moarte, nici fericit şi nici nefericit. Un plâns fără lacrimi, un echivoc fără sfârşit. Căci nu te izgoneşte ea în aceeaşi măsură din această lume, ca şi din cealaltă?

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

eroare (vezi şi greşeală)

Orice eroare este un fost adevăr.

definiţie celebră de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ca să scrii o scrisoare de condoleanţe care să nu fie nici stupidă, nici falsă, e nevoie de geniu.

Emil Cioran în Caiete III. 1969-1972
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

A-i supune aceluiaşi tratament pe poet şi pe gânditor mi se pare o greşeală de gust. Sunt domenii de care filozofii n-ar trebui să se apropie. Să dezarticulezi un poem la fel cum dezarticulezi un sistem e un delict, ba chiar un sacrilegiu. Lucru ciudat, poeţii exultă când nu pricep ce se înşiră despre ei. Jargonul îi măguleşte şi le dă iluzia unui progres. Această slăbiciune îi coboară la acelaşi nivel cu glosatorii lor.

Emil Cioran în Mărturisiri şi anateme
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dezbateri la televizor

În nesfârşita brambureală,
Dezbat lătrăii cu ardoare,
De e eroare de greşeală,
Sau e greşeală de eroare?...

epigramă de Eugen Ilişiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Popoarele sunt singure; noi suntem însă singuri din veci. Rătăcitori cu glia-n spate, n-avem unde pleca şi nici n-am putea. Popasul nostru e între dor şi zeflemea. Şi munca noastră: să tragem brazde sub un cer fără cer. E poezia negativă a infinitului mic..., e poezia unei ţări de chin şi madrigal.

Emil Cioran în Îndreptar pătimaş II, Despre nenoroc (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-ar mai fi fost

Ce bine ar fi fost să mor
Chiar înainte de-a mă naşte,
Să nu mai gust vreun sfânt de dor
Ce minte că nu mă cunoaşte!

Câmpia cea cu grâu-n spic
Nu mi-ar fi dat fiori de pâine,
N-ar mai fi fost să mă ridic
Din ieri să întâlnesc un mâine!

N-aş fi cutreierat păduri
S-aud mugind fălos elanul,
Să pizmuiesc pe cei chiaburi
Trudind pe brânci să câştig banul!

N-ar mai fi fost vreun cer ploios
Să-mi toarne-n creştet bunătatea,
Nici vreun izvor năbădăios
Ştiind doar naşterea, nu moartea!

Nici n-ar fi fost să râd atât,
Vreodată pentr-o viaţă-ntreagă
Şi-apoi să fiu posomorât
Nimic n-având care se leagă!

N-aş fi iubit, n-aş fi cântat
Chiar făr-un strop de voie bună,
Nici versuri n-aş fi scris vreodat
În nopţile târzii, cu lună!

N-ar mai fi fost, nicicum, nimic,
Nici viaţa cea la preţ de-o clipă,
Şi n-ar mai trebui vreu dric
S-alunge-n groap-a mea aripă!

poezie de Ioan Ciprian Moroşanu
Adăugat de Ioan Morosanu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu există o eroare iniţială, deoarece între adevăr şi eroare distanţa e marcată doar de pulsaţie, de animaţia launtrică, de ritmul secret. Astfel, eroarea-i un adevăr care nu mai are suflet, un adevăr uzat şi care aşteaptă să fie vitalizat.

Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu te omori decât dacă ai fost, prin unele laturi, totdeauna în afara tuturor lucrurilor. E vorba de o nepotrivire originară de care nu poţi să nu fii conştinet. Cel chemat să-şi ia viaţa nu aparţine decât accidental acestei lumi; el nu ţine în fond, de nici o lume. Nu predispus, ci predestinat eşti să te sinucizi, sortit încă-naintea oricărei dezamăgiri, oricărei experienţe: fericirea într-acolo te-mpinge, ca şi nefericirea, ea chiar mai mult, căci, amorfă, improbabilă, ea-ţi cere un istovitor efort de adaptare, în vreme ce nefericirea îţi oferă siguranţa şi rigoarea unui ritual.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi ştim că lumea-i stâmbă, dar de multe ori vor s-o îndrepte tocmai cei care nu sunt în stare să se îndrepte nici pe ei înşişi.

aforism de George Budoi din Lumea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (12 mai 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obsesia sinuciderii e datul celui ce nu poate nici să trăiască, nici să moară, şi care nu uită niciun moment această dublă imposibilitate.

Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea este lucrul cel mai solid pe care l-a inventat până acum viaţa.

citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Moartea n-are sens decât la oamenii care au iubit pasionat viaţa.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc poeţii, fiindcă nu ajung şi nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înţelege. Înveţi prin ei să nu mai ai ce pierde.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc poeţii, fiindcă nu ajung şi nu vor să ajungă la nimic. Poezia lor nu duce nicăieri. Atâta inutilitate în armonie! Este un mare blestem a-i înţelege. Înveţi prin ei că nu mai ai ce pierde.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

De la Baudelaire am învăţat că viermii n-au nici ochi şi nici urechi. Nu m-am gândit la asta. Nu m-am gândit că viaţa nu e decât un extaz al viermilor în soare. Fericirea? Un menuet de viermi.

Emil Cioran în Lacrimi şi sfinţi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa nu numai că n-are niciun sens, dar nici nu poate avea unul.

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de holy graal
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi ce mai pot aştepta de la viaţă cei care simt dincolo de normal viaţa, singurătatea, disperarea sau moartea?

Emil Cioran în Pe culmile disperării (1934)
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!