Frumuseţea ei dinlăuntruu

Când am fost sfetnic de taină
la zidirea lumii
atunci am văzut luna
prima oară
înainte de a se naşte
era ca în noaptea de Paşte
frumuseţea ei dinlăuntru
de multe ori m-a răpit
nu ştiu cum am ieşit şi iar am intrat
de câte ori am murit şi am înviat
dragostea de lună
e mărturie
a ceea ce ea întotdeauna vrea
dar niciodată nu reuşeşte să spună
cămara lunii cu muşchi de copac
proaspăt mătăsos
ucenicim la ea preţ de o viaţă
şi preţ de o moarte
ca Pavel urmând lui Hristos

poezie de Thedor Damian din Nord (Antologia poeţilor botoşăneni de azi) (2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondul de noapte

Noaptea e un sfetnic bun.
Pe sub frunza de alun,
Închid ochii, luna-i lună,
Ferecată-ntr-o alună;
Mă întreb şi mă supun

Dimineţii din ajun,
Tălmăcită-n soare brun;
Dar eu ştiu că luna-i lună.
Noaptea e un sfetnic bun.

La momentul oportun,
Toate-n mine parcă spun
Să mă ţin de semilună
Şi când luna este lună,
Pe sub frunze mă cunun.
Noaptea e un sfetnic bun.

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

în patruzeci

am murit prima oară la sfârşitul
anului cu trupele germane
pe străzile bucureştiului şi
horia sima alături de antonescu
la putere. trebuia să mor. am dus
o muncă de lămurire cu mine,
cu familia, apoi am dispărut.
am murit prima oară în trepte,
pe datorie şi m-au radiat
de la evidenţa populaţiei.

pe atunci se murea foarte mult şi
dispariţia mea nu era demnă
de a fi remarcată. am reuşit să şterg
toate urmele şi lumea a constatat
că mă evaporasem. am fost mort
cinci ani. a fost prima mea moarte,
iar pe prima o ţii minte cel mai bine.

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu am simţit niciodată o astfel de conexiune cu altcineva... Nici măcar nu ştiu cum s-o explic. Simt de parcă te ştiam dinainte să te cunosc şi, prima oară când te-am văzut, prima oară când am vorbit cu tine, a fost accidental, pentru că conexiunea era deja acolo.

citat din M. Molly Backes
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat

În noaptea cu lumini şi neodihnă
O piatră de mormânt... s-a ridicat,
S-aducă-n suflet bucurii şi tihnă,
Lumii vestind... Hristos a înviat.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos este veşnic viu, el nu s-a născut, nu a murit şi nici nu a înviat vreodată. Dacă nu poţi vedea asta, trebuie să dai la o parte falsul din întreaga ta religie. Hristos care s-a născut, a murit şi a înviat a treia zi, ascunzându-se de fapt după scripturi e doar o poveste de adormit copiii, nu este inima cea vie a Preaiubitului. Dacă Dumnezeu se naşte şi moare sau reînvie, adică dacă se schimbă odată cu efemerul, este o parodie a minţii umane şi nu Dumnezeu ce veşnic este chiar aici, chiar acum. Hristos este Viaţa Veşnică, nu un trup pribeag care se naşte şi merge spre moarte prin ea. Tu nu eşti corpul-minte, eşti doar o biată victimă ce trăieşte o "viaţă" de mormânt, în această închisoare. Câţi dintre voi puteţi accepta că sunteţi doar o biată victimă a minţii şi vă hrăniţi cu suferinţă?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De Paşte

"Hristos a înviat!"
Se spunea la noi în sat.
Astăzi: "Paşte Fericit!"
- Paşte tu. Eu, miel prăjit.

epigramă de Vasile Iuşan din Dacă vrei să scapi de stres (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar dacă se propovăduieşte că Hristos a înviat din morţi, cum zic unii dintre voi că nu există învierea morţilor? Dacă nu există învierea morţilor, nici Hristos n-a înviat şi dacă Hristos n-a înviat, zadarnică este atunci propovăduirea noastră, zadarnică şi credinţa voastră.

Sfântul Pavel în Epistola întâi către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 15:12-14
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru a nu ştiu câta oară

Pentru a nu ştiu câta oară
Am dormit într-un copac
Îmbrăcat în sânii tăi
În culorile de mac.

Pentru a nu ştiu câta oară
Ţi-am supt sânii din iubire
Pentru a nu ştiu câta oară
Înviat spre nemurie.

Pentru a nu ştiu câta oară
Am băut din vinul vechi
Fermecat de ochii tăi
Şi de stele neperechi.

Pentru a nu ştiu câta oară
Te iubesc la infinit.
Seara îngână o chitară
Cerul s-a îndrăgostit.

poezie de Lorin Cimponeriu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prima oară

Prima oară când te-am văzut
ţi-am admirat buzele,
a doua oară, mi-a plăcut
să-ţi descopăr adânca scânteie din ochi,
a treia oară, am tinut un pic
mânuţele tale'ntra-le mele,
a patra oară am fost fermecat,
aşa de mult încat n-am mai rezistat
şi buzele mele te-au sărutat.
De-atunci, de când ne-am întâlnit,
prima şi acum a mia oară,
la teatru, în centru, sau în parc
aceeaşi senzatie parcă,
ca prima oară.

poezie de Marius-Mihai Golopenta
Adăugat de Marius-Mihai Golopenta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe de o parte, trebuie să plăteşti întotdeauna un preţ atunci când iubeşti, dar, pe de altă parte, mulţumită lui Dumnezeu, iubirea merită acest preţ.

citat clasic din Papa Ioan Paul al II-lea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Apropos de preţ

Prostimea or ce-o vrea să spună
5 lei o epigramă bună
E scumpă doar pentru zevzeci.
Şi-aici sunt bune... 40!

epigramă de Cincinat Pavelescu (31 decembrie 1931)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşă

Uşă, care de atâtea ori te deschizi,
Spune-mi cine a intrat şi a ieşit prin prag?
Al cui zâmbet ţi-a fost mai drag?
A cui mână încet te-a desfăcut?
Cine te-a trântit când a dispărut?

Uşă,
De câte ori ai scârţâit când te-ai deschis,
Tu ascundeai şi boală, şi linişte, şi bucurie,
Cunoşteai pe toţi pe care i-ai închis
Şi trează ai stat în zorile albe, în noaptea târzie

Uşă,
Tu ştii că de câte ori veneam în zori
Păşeam tiptil cu zâmbet pe buze, în mâini cu flori,
Şi tremurând te rugam să mă închizi cu ea,
Cu dragostea şi femeia mea.

Şi ceea ce atunci ai închis
Se făcu cântec, se făcu vis.

poezie clasică de Emil Isac
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul omului isteţ

Când îţi încearcă cineva răbdarea
Şi vrea să te subjuge cu-orice preţ,
Transferă-i convenabil provocarea
Şi dovedeşte-i că eşti mai isteţ.

Dar nu proba, nicicum, încrâncenarea
Specifică doar celui nătăfleţ
Când cineva-ţi încearcă des răbdarea
Şi vrea să te subjuge cu-orice preţ.

Pe vălul lumii cade înserarea,
Iar noaptea minţii este în dispreţ,
Fii mândru c-ai trecut iar provocarea
Şi-ai depăşit-o pe un ton glumeţ

Când cineva ţi-a încercat răbdarea.

rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat

Lumina lină cutreieră pământul
Iar liniştea se-aşterne-n sufletul curat,
Pustiu şi gol se vede-acum mormântul,
E miezul nopţii... Hristos a înviat!

Credinţa se aprinde în sfintele făclii,
Un licăr cald ne pâlpâie în bucurie,
Călcând pe moarte, smerite suflete învii
Şi se trezesc cei adormiţi pentru vecie.

Vestea-nvierii s-a dus în zări, departe,
Se mai cunoaşte locul unde-ai stat,
Învingător, cum ai promis, ai fost în moarte:
-Ai biruit!... Ai înviat!... E-adevărat!

poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un câine

Un câine flămând în ziua de Paşte
De moarte urmărit, de oameni alungat
Stăpânul i-a murit sau nu-l mai recunoaşte,
Se cântă prin biserici Hristos a înviat!

Dar de ce se cântă oare prin biserici
Sau de ce se spune şi se recunoaşte,
Dacă se mai lasă, de popor şi clerici,
Un câine flămând în ziua de Paşte.

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căci v-am dat, întâi de toate, ceea ce şi eu am primit, că Hristos a murit pentru păcatele noastre, după Scripturi. Şi că a fost îngropat şi că a înviat a treia zi, după Scripturi. Şi că S-a arătat lui Petru, apoi celor doisprezece. În urmă, S-a arătat deodată la peste cinci sute de fraţi, dintre care cei mai mulţi trăiesc până astăzi, iar unii au şi adormit. După aceea, S-a arătat lui Iacov, apoi tuturor apostolilor. Iar la urma tuturor, ca unui născut înainte de vreme, mi S-a arătat şi mie.

Sfântul Pavel în Epistola întâi către corinteni a Sfântului Apostol Pavel, 15:4-8
Adăugat de Laura Soare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred că există o clipă în viaţa lumii când toţi oamenii se gândesc la mama lor. Chiar şi morţii. Fiica la mamă, mama la mamă, bunica la mamă, până se ajunge la o singură mamă. Una imensă. Ce linişte trebuie să fie atunci pe lume! În momentul acela, daca ar striga cineva «Ajutor!» eu cred că ar fi auzit pe întreg pământul. Dacă aş avea o sticlă goală, aş scrie un bilet şi l-aş lansa pe mare. «Mamă», aş scrie, «mi s-a întâmplat o mare nenorocire. Mai naşte-mă o dată!» Prima viaţă nu prea mi-a ieşit. Cui nu i se întâmplă să nu poată trăi după pofta inimii? Dar poate a doua oară. Dacă nici a doua oară, poate a treia oară. Şi dacă nici a treia oară, poate a patra oară. Poate a zecea oară. Tu nu te speria, mamă, numai dintr-atâta. Şi naşte-mă mereu! Ne scapă mereu câte ceva în viaţă. De aceea trebuie să ne naştem mereu.

citat celebru din Marin Sorescu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Preţ

El nu aştepta
Niciodată
Nici un preţ de pornire
Începea licitaţia
Din antecameră
Implicat dea valma
În declaraţii
Fără explicaţii multe
Ca să nu se împiedice
De pragul de sus
Nici de preţul de pornire
Nu mai e cea fost nici el
Acum preţul creşte enorm
În dauna admiratorilor.

poezie de David Boia (1 octombrie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

O femeie iubită, intrând pentru prima oară în odaia unui bărbat, e un miracol de împrimăvărare. Dar câte femei n-au intrat în odaia unui bărbat şi câte nu vor mai intra! Prea multe buchete de flori au fost în odaia bărbatului culoarea de întâmpinare şi gestul ei. De prea multe ori inima a bătut în preajma sosirii, pe când ochii priveau pe fereastră şi pasul neliniştit alerga. De prea multe ori prezenţa prelungită a acelei femei a fost simbolul umilitor al saţului trupesc. Şi-ncetul cu încetul, femeia iubită nu mai intră în odaia bărbatului, ci numai în patul său.

Ionel Teodoreanu în La Medeleni
Adăugat de Andreea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Hristos a înviat

Hristos a înviat şi pe noi ne-a luminat
De păcate grele ne-a iertat.
Sângele lui pe cruce pentru noi l-a vărsat.
Când la cer s-a înălţat el poruncă ne-a lăsat,
Să nu ne duşmănim, ca fraţii
Între noi să trăim şi pe tatăl lui să-l iubim.
Aşa fiul lui Dumnezeu ne-a învăţat.
Hristos, Hristos a înviat!

poezie de Vladimir Potlog (1 mai 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!