
Naufragiu
Mi-e sufletul titanic în derivă
Ce și-a uitat pe țărmul amintirii
Speranța ca măsură preventivă
De vină sunt oceanele iubirii.
Ți-e sufletul corabie ce poartă
Speranța necesară-n largul mării
La cârma sa e cea mai crudă soartă
De vină sunt oceanele uitării.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Speranța e Credință
Dacă inima ți-e frântă și visul nu ți-se-mplinește
De aripile-s rupte și sufletul... nu poate să mai zboare,
Speranța e scânteia, ce arde-ncet... mocnește...
Speranța e scânteia ce niciodat' nu moare!
Dacă noaptea-i foarte lungă și-i beznă pe cărare
Tu lacrimile-alungă, îți șterge-n grabă fața,
Speranța-i prima rază din neschimbatul Soare,
Ce ne șoptește-n taină că vine Dimineața!
Când barca vieții tale e în derivă, când te îneacă valul,
Când e furtună-n tine și când te copleșește "greul"
Speranța e un far în noapte ce îți arată malul,
Speranța-mprăștie norii și-apare curcubeul!
Când prin valea "umbrei morții" frica-ți dă târcoale
Și când ești firav, slab și plin de neputință
Spre munți te poartă Domnul, pe aripile Sale
Speranța e mai mult! Speranța e Credință!
poezie de Marius Alexandru din Doruri Sfinte (2017)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegia cuibului de barză
O barză și-a făcut odată
Cuib la Dumnezeu la poartă,
Dar acolo sfinții toți
I-au dat gură ca la hoți.
Barza și-a făcut îndată
Cuib în stâlp la noi la poartă.
Eu, copil cu mintea-ngustă,
M-am uitat la ea sub fustă!
Și-a plecat... n-a mai venit.
Doamne, cât m-a cicălit
Mama, și cât m-a certat:
Ce păcat, vai, ce păcat!
Păsările cerului sunt libere, mi-a spus în șoaptă,
Să scoată pui la Dumnezeu la poartă!
Vremea trece, moartea vine,
Și-a făcut un cuib în mine,
Cuib în care mai coboară
Câte-o mierlă, câte-o cioară,
Câte-o barză de pripas,
Niciodată barza mea.
Numai cuibul mi-a rămas,
Numai cuibul mă mai vrea.
Suflete, de ce ți-e bine?
Suflete, de ce ți-e rău?
Barza care nu mai vine
Și-a făcut un cuib în tine
Și-a rămas în cuibul tău.
Suflete, de ce ți-e bine?
Cuibule, de ce ți-e rău?
poezie de Marius Robu din Drumul robilor (21 ianuarie 1998)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Parțialele din toamnă
E toamnă și mi-e dor de cine
Ar trebui să vină, dar,
Se pare că nici azi nu vine;
Mi-e sufletul student-frunzar.
Și clipele mi-s frunze care
M-acoperă pe ochi treptat,
Să nu mă vadă, când apare,
Nimic din tot ce-am așteptat.
E toamnă și mi-e dor de cine,
Chiar dacă vine, tot nu vine.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e sufletul ...
Mi-e sufletul ca bolta în furtună
Pe care norii negrii parcă mână.
E zbatere, e zbucium și pustie,
E uragan, taifun și vijelie.
Mi-e sufletul ca marea-nvolburată
Ce lungi corăbii încărcate poartă.
Este abis, e stâncă, e pieire,
Este vâltoare și nemărginire.
Mi-e sufletul ca holda aurie,
Cu spice legănate de urgie.
E tăvălug, e freamăt în neștire,
Este pârjol, văpaie, tânguire.
Mi-e sufletul ca o livadă-n floare,
Ce mândră-și saltă fiicele la soare.
Este parfum, culoare, feerie,
Splendoare și speranța, reverie.
Mi-e sufletul ca brazda-nsămânțată,
Din care mugurii capul să-și scoată.
Ca grâul ce renaște din sudoare,
După o îndelungă așteptare.
Mi-e sufletul ca stolul de cocori,
Ca cerul dimineților cu nori,
Ca stelele zâmbind sub clar de lună,
Ca vânturile prevestind furtună.
Mi-e sufletul fluid și volatil
Și schimbător, cu toane de copil,
Tânjind după iubire și alint,
Ce fericesc inima și nu mint.
poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieții (2012)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cireș aș fi
Sufletul meu e vinovat
Că n-a iubit cât a uitat
Și-a mers mai mult decât a stat
Și ce-a găsit n-a căutat.
Sufletul meu de n-ar mai fi
Când anotimpul mi-ar veni
Cu trupul tot aș înflori
Cireș aș fi de n-aș iubi.
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

11 martie - Ziua napolitanelor cu fulgi de ovăz și nucă - Măsură preventivă
MĂSURĂ PREVENTIVĂ
De-așa dulcețuri sunt avid -
Brunete, castanii, bălane,
Dar până scapă de COVID,
Să n-aud de napolitane!
epigramă de Petru Ioan Gârda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Speranța
Un singur lucru îmi doresc:
Reforma repede să vină,
La modul sincer și firesc,
Cu adevărul la lumină!
epigramă de Traian Conciatu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e seară
Mi-e seară sufletul, mi-e seară
Și-aș vrea să-l dau din piept afară,
Să nu-i mai fie niciunui
Umil, milă de mila lui.
Mi-e noapte sufletul, să știi,
Cad stelele peste stihii
Și beznă vreau să fie când
Murind, le vei privi căzând.
Mi-e noapte-n suflet, însă tu
Te temi de noapte, iar eu nu.
poezie de Marius Robu din Pacoste de dragoste
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

De șapte zile
Mi-e trupul gol și sufletul plin ochi
Privește printre vârfuri de copaci
La ceruri. Să nu-i fie de deochi
Nu s-a mai dus la curve și la draci.
De șapte zile poate și mai bine
Mă pune să visez numai la tine
Sunt istovit cu trupul de nesomn
Dar îl urmez, că sufletul mi-e domn.
Mi-e trupul rob și sufletul stăpân
De șapte zile, poate și mai bine
Privește peste vârfuri către tine
Se uită-n cer și zice: mai rămân.
poezie de Marius Robu din Carte de bucăți (2008)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tace și suspină
ne-am rătăcit în bezna istoriei și mocirla umanității
pe drum tâlhari și negre umbre
bat clopote pe dealul vieții
mi-e sufletul pătat de lacrimi
suspină și florile în grădină
e frig, e trist și nu e bine
se usucă grâul în spic
arde în vetre durerea
plâng cu buze cusute
mi's ochii pustii și gândurile frânte
trăim în tăcere
în peștera uitării
timpul s-a scuturat peste noi
nu am văzut
aveam ochii legați, să nu călcăm în gropi
ne-au vândut sufletul pentru o copeică murdară
bem apă din fântâni otrăvite
mi-e trupul obosit și trist
au ascuns lumina într-o zi senină
nimeni nu e de vină
și de o să vină, e lume puțină
ce tace și suspină în trista latrină
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Le-am spus că oceanele erau bolnave, dar ei nu vor să asculte. Nu există nici o moarte posibilă în oceane va exista întotdeauna viață dar oceanele devin mai bolnave în fiecare an.
citat din Jacques-Yves Cousteau
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie
Fluier
Și nai
Și cântec
Pe-o gură de rai.
Ascult și mi-e rană
Si mi-e lumea
Povară,
Făr' de lumină
Fără pricină
Mă-ndoi
Și oftez
Doar noaptea veghez
Și ascult
Și mi-e vină
Și nu e iarna
Și nu-i toamna
De vină.
Sunet de nai
Lin
Aproape pelin
Și fluier ascult
Sunt scâncet,
Pe cruce-s căzut
Dar nu sunt
O stea -
Nu sunt mormânt.
poezie de Alin Cătălin Ion Duță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubire fără vină
Îmi spui că ochii mei
N-au vină că-i iubești
Ți-e verdele-n condei
Rugi dumnezeiești.
Ce este de-i iubești
De nu se cheamă vină?
Oare-s iubirea din povești
Și-a ta dulce copilă?
Ce este de-i compui
Și nu se cheamă vină?
La Ceruri să mă sui
Și-n tine mă alină.
Ce este când îmi spui
Că verdele te cheamă?
Să fiu cum alta nu-i
Iubirea-ți de aramă?
Nu știu ce-ți sunt
Dar știu că-ți Mulțumesc
Că ești poemul sfânt
Pe care îl iubesc.
poezie de Mirela Crâșmaru
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Canalul mării
Pensionari din largul țării
Au făcut canalul mării,
Ca să vină Marinarul
Să ne ia boii și carul.
epigramă de Victor Becheanu (24 mai 2010)
Adăugat de Victor Becheanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am uitat cât te iubesc
Am uitat... sunt un bezmetic rătăcit în lumea lui
Zăpăcit de frumusețea necuprinsă ochiului
Pe care o porți cu tine, tu femeie, înger sfânt
Ce să fac dacă alături îmi pășești pe-acest pământ?
Cum să îți rezist privirii, alor tale forme fine
Cum să nu-ți dedic poeme ce vorbesc numai de tine?
Te mai miri că-ți fac o vină? Vinovată-mi fii pe viață!
Poartă-mă pe lângă tine și-mi rămâi la fel, semeață,
Îmi dispare tot frumosul de nu ești prin preajma mea
Nu te merit, știu prea bine, dar ți-e sufletul de nea
Tu iubești cu pasiune, dăruindu-mi ce n-am eu,
Un sărut, o mângâiere și iubire când mi-e greu
Am uitat... sunt un bezmetic, însă te iubesc nebun,
Iartă-mă încă o dată și dă-mi voie să îți spun
Te ador, uit câteodată, visător și prea uituc
Dar să știi că fără tine aș trăi precum un cuc
poezie de Adi Conțu (5 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Măsură preventivă
Demagogia, azi, perfida,
Se ia în Parlament ca SIDA,
Deci să se pună, preventiv,
La microfon, prezervativ.
epigramă de Elis Râpeanu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamne, te rog să nu te îmbolnăvești acum, că, dacă mori, nu cred că sunt 8 credincioși care să vină la moartea Ta!
aforism de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Un doctor genialb
A nins puțin a liniște și-a pace
Și-a vindecare și-a puțin confort,
Nu mă mai simt de parc-aș fi pe ace
Și nu mai spun că nu mă mai suport.
Continuă să ningă, deci voi fi
De-a-ntregul vindecat de disperare,
Mă tem că niciodată nu voi ști
Să-i mulțumesc acestui doctor, care,
Când sufletul mi-e negru și cedează,
El vine alb și mi-l resuscitează.
poezie de Marius Robu din Degeaba
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Mușcate de ger
Mi-e frig de mine. Viscolesc.
Mi-e gerul gură care mușcă,
Mi-e noaptea vremea când albesc,
Mi-e dorul fiară-nchisă-n cușcă.
Ți-e foc de mine. Dogorești.
Ți-e gura două flori mușcate,
Ți-e noaptea vremea când roșești,
Ți-e dorul fiară-n libertate.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu sârg, în pârg
Se coace sufletul în mine
De neastâmpăr și de sete,
Mă rog la toamna care vine
Să nu mai vină pe-ndelete.
Vino mai repede cu vinul,
Ca să-mi astâmpere obida,
Și-n schimb îți voi mări tainul
Când se va coace agurida!
poezie de Marius Robu din Aproape alb (23 august 2013)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!