Cântec Gotic
Mireasă dulce,
Te-ador când plângi,
Cum roua curge
Pe flori adânci!
Cu-o primavară
Ce-i bun s-a scurs,
Dar roze-apară
Pe-al Vremii curs!
Bălaia, bruna
De-ales e greu?
Plăcere-ntruna
E-al lumii Zeu.
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Urare de nuntă
Și-acum, când simți în piept fiori sub vălul de mireasă
Primește-n dar cu dulci fiori acest buchet cules în zori;
Să fie floare între flori frumoasă.
Bogat să fie cuibul tău de crini și viorele,
Cu flori în gând să fii mereu!
Să-nveți ce-i bun, să rabzi ce-i greu...
Să te încrezi în Dumnezeu ca ele.
Să fii o harnică zorea ce-n zori nu se dezminte,
Un nufăr alb cu strai de nea.
Să fii cu cel legat prin har
Crin alb păstrând credința;
Dar de-l mâhnești cu-o vorbă-n zbor,
Să simți arzând în obrăjor
Doi maci purtând în cupa lor căința...
Și-oriunde-n lume vei umbla
S-auzi un glas de-acasă:
"Te rog din zări fetița mea să fii, pentru măicuța ta,
O floare de Nu-mă-uita duioasă".
Și-apoi, când veți străbate-n lume
Vânt greu ce-n drum se-așterne,
Cu Dumnezeu să fiți și-atunci
Deasupra văilor adânci
Voioși ca două flori de stânci eterne!
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cidalizele
Iubitule pe unde
Ni-s oare? - În mormânt:
Loc mai frumos le-ascunde
Mai fericite sunt!
Sunt lângă îngeri toate,
În cer albastru, sus,
Și laude curate
Spun Maicii lui Iisus!
Fecioară înflorită!
Mireasă albă, tu!
Amanta parăsită
Și veștedă acu!
În ochi odinioară
V-au râs adânci vecii...
În cer v-aprindeți iară,
Stinse, lumești făclii!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cor subpământean
În adânci tenebre,
Care zac funebre,
Să dăm în destin:
Și, ca răzbunare
Toți, cu-ndemânare,
Moartea s-o gătim!
Plecam în umbră;
O pânză sumbră
Pe cer da zor:
Când totul doarme,
Cătușe-și sfarme
Cel veghetor!
poezie clasică de Gerard de Nerval
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Din aburi de trecut se desfășoară,
Ca o fantasmă, lunecând prin aer,
Făptura ta; s-a scurs pe-al vremii caier,
Un an de-atunci, și-i iarași primăvară.
Și azi te văd precum odinioară
În umbra dimineții, diafană;
Nu poate-a te reda săraca-mi pană
A unui început de primăvară.
Simt, clipa-aceea-adânc mă înfioară
Și nu pot șterge vie-mi, plăsmuirea
A unui chip ce mi-a-nrobit simțirea
Ținând în păru-i flori de primăvară.
Privirea-ți, enigmatică fecioară,
Cea născătoare de adânci eresuri,
Având o mie și-unu' de-nțelesuri,
Purta în suflet veșnic, primăvară.
Plutești ca răsărind, a câta oară,
Să-mprăști voalul alb ce-ar vrea s-aștearnă,
Uitarea-n timpul nins o-ntreagă iarnă,
Spre-a-mi readuce-o altă primăvară.
O, amintirea ta nu vrea să moară,
Învie iar și iar ca-ntâia dată;
De o alung cumva, apare iată,
Mereu la fel, cu-o nouă primăvară.
poezie de Ionel Adrian Gugea (26 martie 2013)
Adăugat de Ionel Adrian Gugea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu plangi?
Tu plângi?
Eu lacrima o distilez pe file,
Din firea mea smulg tot ce am iubit,
Și tot ce-i dureros
În vers o să respire:
Un nor,
O stea,
Un drum,
Un chiparos...
Tu plângi?
Cu mine plânge-o lume-ntreagă
Că strâmbă s-a născut din vis divin.
Tu plângi?
Eu plâng a lumii tristă osteneală,
Și-absența grea a celui ce preface,
Cu harul lui din Caana,
Apa-n vin.
Tu plângi?
Eu tac pe-o margine de lume,
Abisului promisă,
De prima ursitoare prea grăbită,
Ce-al lumii leagăn alb a colindat.
Tu plângi?
Te plângi pe tine însuți.
Dar eu-
Eu niciodată n-am să pot s-o fac!
poezie de Elena Albu
Adăugat de Olga Bocioaca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prostia nu se învață.
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Altcineva
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ignoranța nu se învață.
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară
Bate vânt de primavară peste crengile-nflorite
Le apropie, le separă
Par atât de-ndrăgostite
De caldură, de lumină și de fructul ce-o s-apară.
Păsări rotitoare-n zare desenează dungi pe cer
Se ridică și coboară
Stoluri vin și stoluri pier,
Precum gândul împlinirii care a-ncetat să doară.
Primavară, dulce dragă, primavară parfumată
Împletită și ușoară
În cosițele de fată,
Prinse-n flori de violete și în sunete de vioară,
Ne-ai găsit a câta oară cu ochi plini de bucurie,
Vise împletind cu drag
Melodii și poezie
Primavară, dulce dragă te voi trece peste prag
Într-o lume a iubirii unde tu poți să-ți alungi
Teama de îngheț în iarnă,
Dorul soarelui în lunci,
Să trăiești în al meu suflet precum ai trăit atunci,
Când visam că vei veni și visam că este soare,
Într-o dalbă, blândă zi,
Într-o zi de sărbătoare
Primavară dalbă dragă, când urâtul va pieri!
poezie de Silvana Andrada Tcacenco din Adoptă-mă, pădure
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catifea ciocolatie
Ieri mi te-am găsit senină,
Blânda și iubita mea,
Îmbrăcată în lumină,
Bruna mea de catifea...
Mă pierdusem în iubire
Când priveam spre gura ta,
Miroseai a fericire,
Bruna mea de catifea...
Rătăceam într-o visare
Și doream așa, cumva,
Să te strâng în brațe tare,
Bruna mea de catifea...
Te-aș fi strâns, dar mi-era frică
Ca să nu îți frâng ceva,
Draga mea iubită mică,
Bruna mea de catifea...
Erai gureșă, zglobie,
Erai ca o rândunea!
Îmi erai atât de vie,
Bruna mea de catifea...
Însă astăzi dimineață
Mi te-a întristat ceva!
Ești lipsită de viață,
Bruna mea de catifea...
Ochii tăi, odată vii,
Ah, cum străluceau odată,
Azi sunt triști, reci și pustii,
Bruna mea de ciocolată...
Știu că eu sunt vinovatul!
Iarăși te-am făcut să plângi,
C-am dat mâna cu păcatul,
Bruna mea, azi mi te frângi...
Ca o salcie în vânt,
Peste ape aplecată,
Apoi pusă la pământ,
Bruna mea de ciocolată...
Rătăcirea mea de-o clipă
Ți-a luat speranța toată,
Ți-am frânt visul și-o aripă
Înger bun de ciocolată...
Am greșit de multe ori
Azi din nou și încă o dată!
Ți-am frânt vise și fiori,
Bruna mea de ciocolată...
Știu că merit să mă cerți,
Recunosc în sinea mea!
Oare poți să mă mai ierți,
Bruna mea de catifea?
poezie de Florentina Mitrică (9 octombrie 2017)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!
- suflet
- Sufletele sunt ideile lui Dumnezeu.
definiție de Gerard de Nerval
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să știm cine suntem ca să ne putem regăsi.
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oare nu e nevoie să ne cunoaștem foarte bine pentru a ne regăsi?
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fiecare floare este un suflet care îmbobocește în natură.
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primavară, de ce pleci?!
Vezi?
În pomii din livezi,
Umpli ramurile verzi,
Cu flori albe le-nsăilezi.
Faci
Din împletiri, stângaci,
Cuiburi pentru pitpalaci.
Primavară, de ce taci?!
Speri
Ca-n scurtele șederi,
Să ai timp de repilieri
Și te lupți din răsputeri?!
Lași
Sub urmele-ți de pași
Pe unde cutreierași,
Iz suav de toporași?!
Treci
Pe-ngustele poteci,
Scuturi flori de lilieci.
Primavară, de ce pleci?!
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primul bărbat care a comparat o femeie cu un trandafir a fost un poet; al doilea, un imbecil.
citat din Gerard de Nerval
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața repede îmi curge
Doamne,
Viața repede îmi curge.
Și mă-întreb, unde se duce?
Că de-ar curge încetișor,
Precum apa de izvor,
Limpede, cristal de munte,
Nu mi-ar mai lăsa pe frunte
Brazdele-atât de adânci,
Parcă-s crăpături în stânci.
Îmi curge viața ca lava
Izbucnită din vulcan.
Îmi întinde mie tava
Să-îmbătrânesc an de an.
Doamne,
Lasă-mă așa cum sunt.
Mai am de împlinit ceva.
Cât mai calc acest pământ,
Să las semne-n urma mea.
Două flori am de crescut.
Frumoase ca două stele.
Le iubesc atât de mult.
Sunt lumina vieții mele.
Cu mine dacă ești bun,
La picioare am să-ți pun
Sufletul, ce Tu mi-ai dat
La-început, când m-ai creat.
Viața vreau să curgă lin
Și fetele să-mi trăiască.
Să aibă un cer senin,
Tot ce-i frumos, să iubească.
poezie de Dumitru Delcă (4 august 2013)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Anotimpuri
Au țesut de zor în ceruri
Flori cu fețele frumoase,
Să le-aducă primăvara
În grădini și pe mireasă.
Vara-și pârguie din floare
Rodu-n dar de la surata-i,
Primăvara ce-a plecat,
Lăsând rodul spre dulceață,
Verii-n soare, fructe dulci,
În coroane aranjate.
-Nu-i mireasă toamna dulce
Și bogată în rodire,
Viața-i dulce și ușoară
Când pentru identitatea-i
Au lucrat toți cu migală?
Și în cer și anotimpuri
Ca să fie pregătită,
Ca Mireasa pentru Mire
Îmbrăcată-n in subțire?
poezie de Sanda Tulics din Foșnet stelar (30 octombrie 2016)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fragment
După ce-otrava se-așterne precum roua
Peste petalele lor, anumite flori
Au, spun unii, parfumul mai dulce decât
L-aveau când, din boboc, s-au desfăcut în zori.
Spun unii că oamenii condamnați la moarte
Beau vinul îndoit o calpă, dulce zeamă,
Cu-o plăcere mai mare decât ar fi băut
Cândva cel mai curat, mai nobil vin din cramă.
Spun unii că în cântecele vrăjitoarelor,
Oricât de stridente sau crude din cale-afară,
Se află-un sentiment uitat, un ritm misterios,
O armonie poruncitoare și bizară.
Eu cred că vocea diavolului
Intră-n urechea noastră mai adânc și mai deplin
Decât cuvintele șoptite de îngerii din cer,
Oricât de dulce și de clar, de cristalin.
poezie de Adam Lindsay Gordon, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Intimitate
Eu sunt mama-ngrijorată
Tu copilul alintat
Ți-este fața-mbujorată
Oare-ai plâns sau ai cântat?...
Mamă?... Nu!... Tu ești aleasă
Ani în brațe să te strâng...
Eu aș vrea să-mi fii mireasă...
Și-acum pot să cânt... să plâng?
Mireasă?... Ooo!.. Frumos nume!...
Dar e greu în gând să-l strângi
Vrei să fugi cu mine-n lume?...
Cântă!... Eu nu vreau să plângi.
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te uiți ce-i viața
Când te uiți ce-i viața, pe-a toamnei crude bolți,
Observi că-i un Mordor cu uriașe porți!
Când te uiți ce-i viața, privind cum timpul trece,
Sa știi că viitorul e-al dracului de rece!
Când te uiți ce-i viața, în prag de Anul Nou,
Vezi cum se-nvârte roata, ca la un cazinou!
Când te uiți ce-i viața la un televizor,
O parte-i comedie, iar restul film horror!
Când te uiți ce-i viața-n al soarelui apus,
Tânjești după cei dragi, care demult s-au dus!
Când te uiți ce-i viața, nu fi pesimist,
E câte-un happy-end ce se termină trist!
Când te uiți ce-i viața, privind marea-nspumată,
E valul care nu se va-ntoarce niciodată!
poezie de Alex Dospian, după Mihail Lermontov (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 3 comentarii până acum.Textul original este scris în limba română.