Echinox II

Am coborât pentu ultima oară
Visele despletite din înalt.

De-acum
Le voi lăsa să zboare singure,
Sau, poate, vor rămâne ele singure neclintite,
Ca pădurile ce veghează
Asfinţitul soarelui.

Doar rădăcinile lor vor coborî în mine,
Povestind despre frunze şi păsări.

poezie de Virginia Carianopol din Tapiserii cu lună (1977)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întinderea de dimineaţă

Eu mă trezesc mai ostenit
Mereu, decât am adormit,
Căci visele mă obosesc
Mai mult decât orice muncesc.

De ce sunteţi atât de grele,
Vise de noapte ale mele?
Dacă vă prind, vă fac pe toate
A doua mea realitate...

Sau prima, însă nicidecum
Singure cum sunteţi acum,
Nu v-aş lăsa în viaţa mea
La fel de singure ca ea.

poezie de Marius Robu din Suflet la troc (3 februarie 2015)
Adăugat de Marius Robu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Două fiinţe care se iubesc, singure, rupte de lume - da, e sublim. Dar despre ce ar putea să discute când rămân singure? Oricât de odioasă ar fi lumea, au nevoie de ea ca să-şi poată vorbi.

Milan Kundera în Identitatea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

DE ZIUA PĂSĂRILOR 24.05

Vin păsări singure, cu soţ,
Avem egrete şi bâtlani,
La mare,-s păsărici cu moţ;
(E vorba despre cormorani).

epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să faci totul ca pentru ultima oară. Şi cerul, şi pământul, şi ochii celor dragi, şi zâmbetele, şi tristeţile lor să le priveşti ca pentru ultima oară. La sfârşitul zilei să priveşti apusul soarelui ca pentru ultima oară şi, adormind, să crezi că o faci pentru totdeauna. Iar dimineaţa, dacă te mai trezeşti, s-o iei de la început, făcându-le pe toate ca pentru ultima oară, dar cu o înnoită disperare.

citat din Sergiu Burcă
Adăugat de Oana Camelia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu lăsa visele să piară, pentru că dacă visele mor, viaţa nu este decât o pasăre cu aripi rupte care nu mai poate să zboare.

citat celebru din Langston Hughes
Adăugat de Karola Gulianu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-a v-aţi ascunselea

pe umerii cerului atârnă
sâni alăptând
pe funia morţii atârnă poze

pentru mine viaţa este doar o ascunzătoare
de frica morţii -
mă va ghici
dar nu mă las uşor

am praştie
şi în ea
a pus visele cu tine
vezi tu cum ţi-e cerul când
săruţi ultima oară
fără să ştii
că este ultima oară?

poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ala (cu un început de disperare): Marco e prinţul meu! Înţelegi?
Lady Robinson (sentenţios): Linişteşte-te, Ala! Suntem singure... Singure, pe această insulă, înconjurate de ape adânci...
Ala: Apele nu înseamnă nimic pentru Marco! E suficient un semn al lui şi apele se vor retrage. Dragostea dă oamenilor puteri nebănuite. Marco poate orice. Tatăl lui e la guvernare!

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visele vin şi se duc singure, dacă nu ţii pasul cu ele.

Cornel Stelian Popa (21 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Arheologie

Totdeauna
E-n noi ceva
Gata să moară
Şi poate de aceea
Ne desfrunzim într-una de cuvinte.

poezie de Virginia Carianopol din Tapiserii cu lună (1977)
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe sublime

De frunze vântul a golit copacii
Şi crivăţul de-o vreme dinţii şi-i ascute
Pădurile pustii rămase-s de-acum mute
În jurul sobei se-nghesuie ortacii.

E vreme doar de fluier şi poveste,
La mare cinste de-acum e moşul bunul
Curând s-o coborâ iar din înalt Crăciunul
De el prin sfânt colind el astăzi ne vorbeşte.

Cu suflete curate în jur se-adună pruncii
Şi-n glasul lor curat de clopotel
Colindul se înalţă sus la El

Din dalba puritate şi din albeaţa frunţii
Şi simţi cum peste suflet pogoara-ncet seninul
Si clipa care curge e una cu sublimul.

poezie de Valeria Tamas Iacob
Adăugat de Valeria Tamas Iacob
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trece flăcăul prin pădure, aude o muzică nepământească şi vede în luminiş, în lumina lunii, ielele goale şi despletite, jucând hora. Rămâne înmărmurit, pironit pământului, cu ochii la ele. Ele dispar şi el rămâne neom. Ori cu faţa strâmbă, ori cu piciorul paralizat, ori cu mintea aiurea. Sau, mai rar, cu nostalgia absolutului. Nu mai poate coborî pe pământ. Aşa sunt ielele... pedepsesc... Nu le place să fie văzute goale de muritori.

citat clasic din piesa de teatru Jocul Ielelor de Camil Petrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Duioşia unei singure flori

e ceva ce nu-i în nicio carte.
liniştea unui loc neînşelător
unde paradisurile nu sunt mincinoase
acolo regrete şi locuri în care ai mai fost
dispar din memorie
vine o zi
când te surprinzi că exişti
şi primăvara poate fi actualizată chiar în zi de iarnă
într-o inimă cu resurse de statornicie
şi când mă gândesc
totul ţine doar de măiestria echilibrului
în mersul pe sârmă e îndeajuns
duioşia unei singure flori
pentru a tămădui toate rănile

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gânduri

mi-ai dat plecarea
am ales însingurarea
cuvintele se scurg şi mor pe altar de dor
mă lovesc de treptele universului
la fiecare pas
atunci plantez flori
în asfaltul bătrân al sufletului
mă preling în mine
retras într-o incandescentă clipă
nu caut instinctul de a trăi
pe geam plâng frunze
cuvintele curg acum singure
uneori merg după mine
sângerând printre secole
mă ardea trecerea ta prin încăperile sufletului
strivit de gânduri, zac pe tăblia vieţii
durea acut absenţa
atunci am ţipat întâia oară
a chemare

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucruri singure

N-are cum să nu fie frumos oraşul din care vii tu,
de pe o stradă între două uitări.

Acolo se aud nesfîrşite fabrici de umbră
împachetînd lucruri singure. Vorbim despre ele
cum am semăna nisip în pustiu. Noi,
cea mai împlinită văduvă şi cel mai vesel orfan.
Vorbim tăcerilor în case fără drum,
cînd nu iese soarele şi luna mai aşteaptă.
Se-ntunecă cerul de vorbe şi seacă albia sîngelui.

În război există supravieţuitori. În dragoste, nu.

Iar mîinile tale sînt aşa de curate
că poţi spăla apa cu ele...

poezie de Adrian Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai deprimate sunt femeile care încep a îmbătrâni. Se trezesc deodată singure, iremediabil singure, într-un decor veşted şi obosit, fără o afecţiune sinceră in jurul lor, pentru că n-au căutat niciodată afecţiunea, când erau tinere şi frumoase, ci numai admiraţia locvace, elogiul poleit şi sclavia ipocrită.

Mircea Eliade în Insula lui Euthanasius (1943)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimeni nu înţelege femeile. Nici chiar ele nu se înţeleg. Dacă nu sunt curtate, se plâng că sunt singure. Dacă, doamne fereşte, se nimereşte vreun exaltat să se îndrăgostească şi nu e pe gustul lor, atunci dau cu el de pământ de nu se vede. Apoi iar se plâng că sunt singure.

citat din Emilian Isailă
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe iarba livezii alergau paşii albi ai luminii venite printre frunze într-un fel de menuet cadenţat. Uneori cădeau fructe singure, prin somn, visând poate că sunt culese. O vastă intimitate, ca un ocean care-ar deveni bun ca ochii boilor.

citat din romanul Lorelei de Ionel Teodoreanu
Adăugat de Daniel
Comentează! | Votează! | Copiază!

Diana: N-ai adormit, Luci?
Lucian: Nu, mamă. Nu pot.
Diana: Te înţeleg, dar va trebui să te odihneşti.
Lucian: Probabil că voi reuşi mai târziu, iar dacă nu, am să recuperez orele de nesomn după lansarea navei. Voi avea destul timp...
Diana: Poate vei avea, poate nu... Ar fi mai indicat să dormi şi-n noaptea asta, pentru ultima oară acasă.
Lucian: Pentru ultima oară... Ce ciudat sună! De ce pentru ultima oară, mamă? Crezi că nu mă voi întoarce peste 13 ani?
Diana: Te rog, nu spune aşa ceva nici măcar în glumă! Te vei întoarce, bineînţeles, dar pentru ultima oară, acum.
Lucian: Mda, acum...

replici din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsuflarea...

vreau să rămân unicul bărbat
chiar şi dacă doar în visele tale
vreau să ştii că te-am condamnat
să curg ca o apă la vale

vreau să mă vezi în orice oglindă
chiar dacă-s vagi şi neclare
vreau să mă cauţi în orice colindă
şi-n păsări stârnite să zboare

şi-nca mai vreau să te întâlnesc
lîngă ultima mea suflare
şi-ntr-un zâmbet crispat să şoptesc
că te las şi că nu mă mai doare...

poezie de Iurie Osoianu
Adăugat de Vasili
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există în mine o parte din Dumnezeul tău

într-o zi voi tăia tot întunericul şi-ai să vezi
cum mă închin ca un soldat urmărit
de amintirile de pe front
cu trupuri mutilate
cu noroi şi cai ce n-au putut să treacă
peste şanţurile pline cu apă

într-o zi ai să mă vezi aşa cum sunt
carne
oase
poate şi un suflet aruncat acolo în grabă
iar Dumnezeul tău mă va recunoaşte
după toate cuvintele astea ajunse pe patul morţii
bătrâne
singure
gata de spovedit

într-o zi îţi vei da seama că Dumnezeul tău
m-a salvat de pe front
m-a scos din noroi
m-a cărat în spate
mi-a vindecat rănile
şi m-a învăţat să te scriu
cu toate cuvintele astea
bătrâne
şi singure

poezie de Any Drăgoianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!