
Concubinul poeziei
Nesatisfăcută
Singurătatea
m-a
împins
în
brațele poeziei
Cică
nu mai sunt
bun
Decât
de
semnul mirării
Și
de cel mult
O metaforă-două
pe
noapte
Uf
Iar
se-aude
De la
biserica digitală
a
satului
Clopoțelul
de
intrare
în
cealaltă lume
Adio
Și
să
ne revedem
în Nirvana
O ce
curent
domnilor
Închideți dracului
ușa
cu rana
PS
Alte pete
de
cerneală
C-o picătură
de sânge
cred că
se
spală
poezie de Costel Zăgan din Poeme infracționale (31 august 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Instinctul singurătății m-a împins în brațele poeziei.
aforism de Costel Zăgan (septembrie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

(In)tranzitivitatea educației
Eu (mă) educ
tu (te) educi
el (se) educă
ea (se) educă
NOI (NE) EDUCĂM
N. B.
Românul
corigent
la
educație
Se poate
domnilor
Repetent
prin
neprezentare
Ce bucurie
sună
clopoțelul
A ieșit
Biserica
din
șomaj
poezie de Costel Zăgan din Erezii de-o clipă II (4 octombrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Catren exploziv
Domnilor e prea abrupt
anarhia salvează România
partidului apa i s-a rupt
să-l nască cică pe Mesia
poezie de Costel Zăgan din Axiomele lui Don Quijote (8 februarie 2018)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

În brațele poeziei am devenit bărbat.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (iunie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici nu se intră
Aici nu se intră,
E un blestem ai rădăcinilor
care s-au unit în pământ!
Cine calcă pata de cerneală,
se înroșește din cauza globulelor
care plutesc acum în ozonul de munte.
Nu se intră și nu se iese,
decât dacă accepți să rămâi rănit
și nebandajat...
Dacă porți rana prin lume,
ca toți să te privească, precum un pom
răsărit și necunoscut după prima frunză!
Aici nu se intră, domnilor,
decât dacă suportați pata de cerneală,
plină cu globule care nu mai dispar,
niciodată!...
poezie de Constantin Păun din Elegie neterminată (1993)
Adăugat de Constantin Păun

Comentează! | Votează! | Copiază!

Punct
Pictez un punct. Punct
Apoi o linie verticală. Punct
Ba e semnul exclamării. Punct
Ba e semnul mirării. Semnul exclamării. Punct
Ba a exclamării. Punct. Ba a mirării
Virgulă
După virgulă nu pot pune punct
Și ce îmi vine să pun punct după virgulă Punct
Și semnul mirării să se mire
și semnul exclamării să plece cu un punct
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu cred
Eu cred în oameni
dar nu am încredere decât în mine
Dincolo
încep alte lumi
De fapt marii inocenți
sunt niște timizi
nu-și pot vedea
imaginea în ochii semenilor
De frică
să nu moară
precum
Narcis
Eu nu am încredere decât în oameni
dar cred în mine
ca
orice
sinucigaș
poezie de Costel Zăgan din Poeme implozive (5 octombrie 1974)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Suntem picăturile de sânge, din rana numită Dumnezeu.
aforism de Costel Zăgan din Definiții eretice (2 februarie 2014)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Și totuși, domnilor, eu cred că lumea are noroc că există și România!
Costel Zăgan în Deșertul de catifea, Excurs în imaginarul contemporan (28 mai 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu celălalt
Duc pistolul la tâmplă
și simt vai că tâmpla nu-i
Doamne oare cum se-ntâmplă
foc în miezul gândului
Când eu simt că tâmpla nu-i
o fereastră spre Nirvana
lira-ndurerată-n cui
cu tăceri să-mi umfle rana
O ferastră spre Nirvana
Doamne oare (a)cum se-ntâmplă
tăcerea să-mi fie pana
însăși lira-a mea tâmplă
Când eu simt că viața nu-i
nici cât umbra spinului
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (19 octombrie 1989)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcală: Domnilor, în timpul liber, nu-s decât un nenorocit de geniu!
Tândală: De ce nenorocit, Păcală?
Păcală: De lume, domnule!
replici din Brașovisme de Costel Zăgan (1 august 2015)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cred că forma este cea care inițiază tensiunea ascensională a poeziei.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (15 martie 2010)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dintr-o picătură de cerneală pot curge râuri de sânge.
aforism de Silvestar Istuk din Aforismul croat contemporan
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autoparodie
Costel Zăgan nu mai rezistă
de dimineața până seara
de-i lumea veselă sau tristă
pe toți-i-ntreabă unde-i țara
De dimineața până seara
mai rău e domnilor ca râia
prin vene-i curge iar cerneala
când scrie că iubește România
Mai rău e domnilor ca râia
de-i lumea veselă sau tristă
aceasta-i pentru el filosofia
Costel Zăgan nu/mai rezistă
De dimineața până seara
pe pâine își servește țara
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (25 iulie 2012)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin supraponderal
În satul cu cele mai frumoase fete din lume
domnilor în fine fericirea și-a găsit un nume
distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (1 martie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fericiți cei săraci de cinci stele: avea-vor alte nopți să-și developeze singurătatea!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Șocul trecutului îmi va bruia trecerea în cealaltă lume... mai bună.
aforism de Costel Zăgan din Inventeme (12 noiembrie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio, mai rămân
Rostogoliri și frângeri de stele,
Desnădejdi în Paradis și-n Iad,
Amoru-i metafizică în toate cele,
E-un clocot sfânt și,-adesea, retrograd!
E-o boală ce ne leagă de nuanțe,
E un capriciu și-un fior dement,
În fiecare toamnă, ai restanțe,
De nu le treci, rămâi chiar repetent...
În amor, mai sunt și sentimente pure,
Când îngerii sărbătoresc în sânge,
Dar nimenea din lume nu poate ca să jure,
C-atunci, când te ridică, amorul nu te frânge!
Și-adesea, în amor, ți-auzi singurătatea
Cum urlă în surdină, puțin câte puțin,
Chiar dacă în răstimpuri, suavă-ți, jumătatea
Îți scrie-n piept cu sânge: Adio, mai rămân!
poezie de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poeziei
Te oprești la poarta mea
Și mă saluți cu aripa!
Nu-nțeleg, însă, ce-ai vrea:
Să opresc, frumoaso, clipa?
epigramă de Costel Zăgan din Epigrame disponibile (iulie 2008)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar semnul întrebării e în stare să provoace liniște, după care vine semnul mirării.
citat din David Boia (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!