La mincinosul

Tu, ce pui cucul în colivie
Şi-l faci şi iarna de cântă ţie,
Tu îmblânzeşti lei şi orice fiară
O-njugi la caru-ţi şi ea nu zbiară;
Vel-mincinoase boier prea mare!
Preţ, adevărul, te juri că n-are?!

hexagramă de Iancu Văcărescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei trei cuci din fruntea ţării: cucul Ponta – premierul, cucul Băsescu – preşedintele României, şi cucul Antonescu – preşedintele Senatului (pamflet)

Cucul Băse', ăla mare,
Cântă pentru informare:
Iese fix la ora şase
Şi ne cântă de Năstase,
Şi de Ponta mitomanul,
Şi-Antonescu grandomanul.

Cucul zis şi Antonescu
Se ia-n clonţ cu cuc' Băsescu,
Şi îl cântă, şi-l bârfeşte,
Şi deloc nu osteneşte;
Căci această creatură
A strâns multă, multă ură.

Cucul Ponta, îngâmfat,
Cântă ca un apucat,
Cântă-ntruna - din sculare
Până merge la culcare;
Ba mai mult, ăst "mare domn"
Cântă chiar şi noaptea-n somn.
....................................
De ce cântă ne-ncetat?
Cântă fi'ndcă... e stricat.

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (10 octombrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă Cucul!

Cântă cucul prin văzduh,
De se aude ca în burduf!
Cântă cucul cu ecou,
Doar în capitală e metrou!

Cântă cucul prin păduri,
Pe dealuri alergă iepuri!
Cântă cucul pe câmpii,
Hai să alergăm copii!

Cântă cucul prin livezi,
De eşti prin preajmă, să-l vezi!
Cântă cucul prin grădini,
Trandafirii sunt plini de spini!

Cântă cucul pe la sate,
Orăşenii îl ştiu din carte!
Cântă cucul prin oraşe,
Sătenii îl au ca ceas prin case!

Cântă cucul pe la case,
Toate simulările sunt false!
Cântă cucul printre blocuri,
De revelion au fost multe focuri!

Cântă cucul pentru noi,
Noi vrem pace nu război!
Cântă cucul şi nu tace,
Primăvara la toţi ne place!

poezie de Ovidiu Kerekes (22 februarie 2014)
Adăugat de Ovidiu Kerekes
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extremistei Şoşoacă Iovanovici (pamflet)

Cântă cucul într-un nuc:
Du-te, fă, la balamuc!
Cântă cucul ‒ n-ai ce-i face:
Du-te şi ne lasă-n pace!

pamflet de George Budoi din Pamflete şi satire (16 iulie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cvartet în familie

Soţul cântă la cimpoi,
Fiul cântă la oboi,
Fi'ca cântă la vioară,
Soaţa e solistă: zbiară!...

epigramă de George Budoi din Muzica şi muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cvartet în familie

Soţul cântă la timpan,
Fiul cântă la vioară,
Fi'ca cântă la pian,
Soaţa e solistă: zbiară!...

epigramă de George Budoi din Muzica şi muzicienii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (11 iunie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primăvara proştilor

Cântă cucul în română
proştii se întind pe gard
dacă dai cucul din mână
florile de verde ard

Proştii se întind pe gard
dincolo de infinit
prostia Doamne nu-i fard
te va strânge iar de gât

Dincolo de infinit
dacă dai cucul din mână
primăvara-i dulce mit
cântă cucul în română

Proştii s-au uscat pe gard
fără card vai fără card

rondel de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 aprilie 2016)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fantasmă medievală

Hei, da, de aş fi fost boier Costache
imitându-l pe Văcărescu, zis Ianache,
m-aş fi înconjurat de nimfe, baiadere,
topindu-mă în letopiseţ de plăcere

Şi tot ca el, boier de viţă, falnic, tare,
nici eu nu aş lăsa domniţa fată mare.
iar vinul roş ar curge şipot din bărdace
nu-mi cere îndurare, că nu te las în pace

Şi i-aş şopti vers de iubire-n greaca veche
strâmb i-aş jura că-i fără de păreche
cu giuvaiere aş plăti, la graniţa ei vamă,
aş scrie spornic opul cu "Băgări de seamă"

Bătrâne, iar te amăgeşti cu vise de ietac
ţi-arată din splendoare cadâna doar un crac
şi-n toi de zaiafet, petrecere destrăbălată,
Ianache se desfată... Costache, altă dată...

poezie de Constantin Ardeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fata, cucul şi barza

Uite care e buclucul:
De asculţi ce-ţi cântă cucul,
Vine barza musafir
Şi îţi lasă-un suvenir...

epigramă de George Budoi din Femeia de la A la Z în Aforisme, Epigrame, Poezii, Pamflete şi Satire (8 noiembrie 2017)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aţi depăşit orice limită: şi pe cea Divină, şi pe cea omenească, şi pe cea de fiară. Ce mai puteţi aştepta decât pedeapsa Dumnezeiască? Aţi atacat Adevărul şi Adevărul se va răzbuna şi îi va răzbuna pe ai săi.

citat din Sfântul Nicolae Velimirovici
Adăugat de Dan Nicorescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântă cucul

Cântă cucul în grădină,
parcă-mi caută pricină,
deşi n-are nici o vină.
Cucu-şi umflă pântecul
şi-şi dezmiardă cântecul
slobozindu-şi sufletul.
El singur ştie ce spune,
dar nu-mi sună-a vorbe bune,
că am inima tăciune!
Poate-şi caută perechea,
îmi e chiaună urechea,
simt că mă încearcă strechea.
El tot zboară singurel,
are cântecul rebel,
dar eu nu pot fi ca el.
Zboară tot din creangă-n creangă,
n-are cine să-nţeleagă
cântarea-i un pic beteagă.
Că el doineşte cuceşte,
cântecu-i mă cucereşte,
dar eu tânjesc omeneşte.
El tot zburdă ca năuc
până-şi găseşte alt cuc,
dar în vria-i nu mă duc.
Eu, statornic găgăuţă,
am o singură mândruţă
de care m-oi despărţi
doar în ceasul de-oi muri.
Că nu-s pasăre cerească
să dau altuia să crească
puii din iubirea sfântă
care pe om îl frământă
precum scriptura cuvântă.
Cucul, pasăre divină,
nu cred că are vreo vină
în comportarea-i haină.
El aşa a fost croit,
asta i s-a hărăzit,
să fie singur mereu,
datul de la Dumnezeu,
dar asta nu suport eu!
În grădină cucul cântă,
dar pe vecini nu-i încântă
cântecu-i de supărare,
că n-au stare la mâncare,
nici odihnă la culcare
precum lor li se năzare!
Cucul cântă-n vârf de nuc
pentru neamul lui caduc:
"mai am un an şi mă duc"!
Cântă cucul în nucet,
iar eu m-apropii încet
să văd dacă e ascet.
Şi rămân în loc oftând,
purtând cel mai aspru gând,
aşteptând în iarba crudă
mândruliţa să m-audă,
precum bucuria vieţii,
trecând anii tinereţii,
să alerg spre ea grăbit
că mai avem de cosit,
să astâmpăr dor cu dor
doar otava de mohor.
Viaţa mi-a fost hărăzită
pentru mândra mea iubită
de care m-oi despărţi
doar în ceasul de-oi muri,
ori atunci, dar nici atunci,
când o face nucul cuci.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tatăl neatins

nu ştiu cum ar dori foaie
verde să spintece a
vram iancu pe ungur la a
vram iancu pe ugur avram iancu a
casă la ce
tatea cetatea a
lba iulia când nici nu
se prea vede vreun moţ unguresc la a
dunarea cea mare de neo
protestanţi din ţ
ara lui moţ (?!) îmi
vine să spintec mieluţi cu ochi bulbucuţi -
nu
mai ştiu cum ar dori să te tai
maica fecioară sau tatăl
şi mai fecior
şi mai hoţ
să te tai
la picior să nu u
mbli la ad
unare
ca un cretin
şchio
pătând

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai curat decât zăpada

Mai curat decât zăpada,
Tu îl faci mare pe-acel
Ce Ţi se predă, Isuse,
Cu tot sufletul din el.
Mai frumos ca orice cântec
Faci Tu drumu-ngust şi sfânt,
Al aceluia ce-şi ţine
Al Tău dulce legământ.

Mai curat decât cristalul
Faci Tu Duhul orişicui
Îţi încredinţează Ţie
Toate gândurile lui.

Mai de preţ ca orice aur
Faci Tu viaţa celui blând,
Care umblă şi lucrează
Binefăcători, tăcând.

Mai slăvit ca orişicine
Îl vei face Tu pe-acel
Care-a semănat mai bine,
Cu un crin şi cu un miel.

O, Isuse, o, Isuse,
Fă-mă şi pe mine-aşa,
Căci aşa doresc să-mi vină
Sufletul 'naintea Ta.

poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul cântă în nucet

Cucul cântă în nucet,
duce viaţă de ascet,
iară eu postez pe net.
Cucul ştie limba lui,
o tot cântă orişicui,
eu o ştiu pe-a netului.
El din creangă-n creangă zboară,
ştie viers pe dinafară
şi nu-i trebuie chitară.
La auzul cucului
eu dau drumul dorului,
dar nu mai spun nimănui.
Cine trebuie s-audă
este oarbă, mută, surdă,
dar nici nu vrea să răspundă.
Cucul cântă cânt de jale,
să-i iasă mierliţa-n cale
ca să-l caute pe vale
şi la cuib se furişează,
ouăle şi le aşează
când mierla nu priveghează.
De la cuc am învăţat
să ies seara pe-nserat
s-o găsesc pe mândra-n sat.
Că gura mi s-a uscat
de când nu ne-am sărutat
şi trăiesc tot din oftat.
Mândro, de ţi-e dor de mine,
bagă spaima prin vecine,
spune-le că nu mi-e bine.
Ele or veni degrabă,
prefăcându-se cu treabă,
pe mama de mine-o-ntreabă.
Să le vezi cum vin buluc,
precum mierla după cuc,
iar eu pe vale-o apuc
cu tine să mă-ntâlnesc,
cum ştiu eu să te iubesc,
să-mi vărs oful tineresc.
Dragostea mea-nvăpăiată,
încordată, agitată,
n-o s-o uiţi tu niciodată.

poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să stingem rugul

Să stingem rugul vechilor iubiri,
Să ne-mpăcăm cu Sfântul Mir,
Pogoară liniştea în noi,
Putem să şi murim niţel, nu voi.
Nu voi să fiu rug stins, pământ,
Iubirea nu are mormânt,
În faţa ei nici Dumnezeu
n-are cuvânt.
Mi-acopăr chipul, ruşinat,
Vorbesc prea mult şi cu păcat,
Prea sunt puţine bucurii
În viaţa noastră, de-am iubi,
Ar fi lumina mai de preţ
şi adevărul mai curat,
minciuna-i porcul din coteţ,
trăiţi cum vreţi.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul n-are rude. Adevărul adevărat s-a născut şi moare vitreg şi sărac.

aforism de Nicolae Mareş
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ziua cucului (Buna Vestire)

Când iarna era pe sfârşite
şi natura toată-ncolţea,
în clipe de cer blagoslovite,
pe-o rază de lumină divină,
Îngerul Gavril cobora în cetatea Galileea
şi-n casa feciorei Maria intra.
Cu glas cristalin îi anunţa
că va naşte pe cel mai în vârstă decât ea
şi Născătoare a Născătorului se va afla.
Tânăra fecioară, în simplitatea ei,
prăpastia deznădejdii şi muntele mândriei
cu umilinţă şi pioşenie a depăşit
şi cu voia Sa, Hristos s-a zămislit.
Ca şi atunci, în vremi străbune,
azi cântă cucul al său nume,
primul cântat din acest an,
al zilelor prea sfânt sacristan.
Buna Vestire să-ţi coboare-n suflet,
din gânduri şi fapte bune să-ţi faci buchet,
fii umil, iubitor şi mărinimos
căci toate acestea, ţie-ţi vor fi de folos!

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul familist

Cucul se întoarce-acasă,
Să-şi mângâie puii săi,
Dar, văzându-i mari, îi lasă
Şi devine iar holtei…

epigramă de Efim Bivol din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Papagalul si celelalte pasari

Lăsând a sa colivie,
În pădure vru să vie
Papagalu-a se plimba;
Şi îndată ce ajunse
Să judece el se puse
Păsările ce cânta.
Că deloc nu suie bine,
Că glasul ei prea lung ţine,
Filomelei tot zicea.
Şi aşa pe orişicare
Pasăre mică sau mare
El să tacă le făcea.
Dar odată supărate,
Păsările adunate,
Împotriva lui strigând,
Merseră ca să vorbească
Cu dânsul, şi să-l silească
Să cânte ceva, zicând:
“Cântă dar tu, împărate;
Fă această bunătate,
Un exemplu să ne dai:
Căci din a ta şuierare,
Socotim cu-ncredinţare
Că prea minunat glas ai.”
El atunci stă la-ndoială,
Şi prea cu multă sfială
Le răspunde c-un cuvânt:
“Domnilor! eu râz prea bine
De-alţii; iar cât pentru mine,
Deloc cântăreţ nu sânt.”

poezie de Grigore Alexandrescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adevărul nu se îmbracă după moda timpului său, neavând straie. E gol şi nu se ruşinează din această cauză. Doar mincinoşii râd de el; de fapt râd de ei înşişi. Aşa trebuie să fie adevărurile, goale goluţe atât iarna cât şi vara. De ce credeţi că nu le e ruşine copiilor să umble goi? Pentru că-s inocenţi aşa cum e şi adevărul, inocent şi fără veşminte, să nu tragă mai greu decât e, la cântar. Veşmintele puse pe adevăr ar fi o minciună. Adevărul n-are ce să ascundă, nici măcar rănile minciunii şi a indiferenţei noastre.

Cornel Stelian Popa
Adăugat de Cornel Stelian Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cucul cântă, iar leneşul stă şi numără.

proverbe româneşti
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!