
Povestea vieții
Spre deal micuța cărăruie,
De la o vreme-i o povară...
Nu pentru junele ce-o suie,
Ci pentru moșul... ce-o coboară.
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Ion Ruse

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Povestea vieții
Spre deal, micuța cărăruie,
De la o vreme-i o povară,
Nu pentru junele ce-o suie
Ci pentru moșul... ce-o coboară.
epigramă de Ion Ruse din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre vârf
Pentru funcții, când se suie,
I se face cărăruie,
Iar înapoi, când coboară,
Cade ușurel sau "zboară".
epigramă de Mircea Rămoiu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Într-un sens
"Cărăruie, cărăruie",
merg pe tine și zâmbesc,
pe-al tău drum curgând subțire
și-ntr-un capăt mă opresc!
Trec orașe prăfuite
și privesc locurile,
cu balcoane adormite
în care sunt florile!
Drumul duce nu știu unde
și eu merg pe el de zor,
"cărăruie, cărăruie"
unde mergi, unde cobor!?
Spune-mi, dragă "cărăruie",
de ce m-ai purtat pe-aici,
poate știi vreo lungii - tură
sau mai bine cum tu zici!
"Cărăruie... cărăruie",
poate știi că-s obosit,
încă merg pe ce te suie
înspre marele abis!
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Reguli obligatorii pentru toți din U.E.
,, Unde-s doi puterea crește"
Se aplică și în U. E.,
Dar, în țara ce-o,, cotește",
Sărăcia, zilnic, suie!
epigramă de Mihai Haivas din Triumful epigramei
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Destin
În viață, e o cărăruie,
Ce uneori spre culme suie.
Dar după ce străbați o cale,
Pornește muntele la vale!
epigramă de Virgil Petcu (iunie 2008)
Adăugat de Virgil Petcu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie ce-o fi...
Cum eu pe nimeni nu propun -
Fiind în cursă mulți înscriși -
Ca să aleg ștampila pun,
Pe buletin cu ochii-nchiși.
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cele două cămile
Într-un deșert, două cămile-și poartă-o povară,
Negândind la sfârșitul greutății ce-o cară,
Una-i cu zahăr și greu ea se-mpotrivește,
Pe când cea cu textile în ritm zburdalnic pășește.
Ajunse la râu, pornesc să-l străbată,
La prima, zahărul se topi și fu ușurată,
A doua-i împovarată de apa-mbibată
În textila ce-o trage și-o-neacă pe dată.
Morala: Aparențele pot fi înșelătoare, rezultatul final dând valoare omului.
fabulă de Mirela Lascăr
Adăugat de Mirela Lascăr

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubitul fiicei
L-am prins de sărbători, la horă,
Furându-i ca o haimana,
Iubirea-n cea din urmă oră
Și ceasul meu ce-o indica.
epigramă de Ioan Ruse din Concursul Festivalului Național de Epigramă "Cât e Buzăul de Mare" 2011, tema "În ceasul al doisprezecelea" (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

SPERANȚĂ
Un oarecare,-n prag de căsnicie,
Gândea, vorbind pe drum, cu voce tare:
O fi ce-o fi, de-acuma, dar să fie
Măcar pe jumătate fată mare!
epigramă de Ion Ruse
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fie ce-o fi
Își zise omu-îngândurat
Trecut de faza de-a iubi:
Acum că tot m-am însurat
Fie ce-o fi!
epigramă de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cărăruie, du-mă iar
E noapte iar și trist ca niciodată
Ca un hoinar pornesc ca altă dată
Și cât aș vrea s-ajung la ea odată
Dar nici o stea nu-mi luminează calea mea
Cărăruie du-mă iar
Spre femeia ce iubesc
Și-o caut în zadar
Dar n-o mai regăsesc
Au început să cadă
Din nou fulgi de zăpadă
Și mi-e dorul rătăcit
Pe drumul ei cel trist
Cărăruie du-mă iar
Ca în alte vremi la ea
S-o văd o clipă doar
S-alin durerea mea
Sunt singur viața-ntreagă
Și plâng că mi-este dragă
Ai milă scumpă cărăruie
Și du-mă iar la ea
Cărăruie du-mă iar
Ca în alte vremi la ea
S-o văd o clipă doar
S-alin durerea mea
Sunt singur viața-ntreagă
Și plâng că mi-este dragă
Ai milă scumpă cărăruie
Și du-mă iar la ea.
cântec interpretat de Cristian Vasile
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pedeapsa în general nu-i pentru cel ce-o făptuiește, ci pentru cei care l-ar urma dacă nu ar fi pedepsit!
Viorel Muha (ianuarie 2013)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cărare
Drumul către vin se pare
Peste praguri te tot suie,
Dar nu este de mirare,
Că-i mai mult o... cărăruie.
epigramă de Petre Gigea-Gorun din revista "Lumea epigramei", nr. 7 (2012)
Adăugat de Mike Farkas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrânețea nu este o povară
Bătrânețea nu este o povară,
Nu este o haină grea.
Ea este o comoară pentru acei,
Care sănătatea o pot păstra.
Bătrânețea nu este o povară
Ea este o cunună de Lauri.
Trimisă de zeii cerești,
Dacă știi viața cu adevărat s-o prețuiești!
Bătrânețea nu este o povară.
E un amurg frumos de vară
E un strop de rouă,
Este un început de cale nouă.
Bătrânețea nu este o povară
Este o frumoasă melodie
Cântată la o chitară,
Este o splendidă poezie!
Scrisă de bunici pentru nepoți și nepoțele.
Bătrânețea nu este o povară,
Este ca cerul presărat,
Cu mii și mii de stele.
poezie de Vladimir Potlog (20 iulie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
- prostie
- În universul nostru strâmt
Plini de virtuți și de ocară,
Prostia este o povară
Pe care cei ce-o duc, n-o simt.
Prostia
definiție epigramatică de Mircea Ionescu-Quintus din Dicționar de epigrame (1981)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Viață
din cer coboară timpul
spre noi
trecutul face bagaje, uitând că-am-fost
eu nu las vremurile să mă ucidă
scriu gânduri în ele
pe cer, pe pământ și pe aripile păsării
dinspre apus
bate dinspre toamnă cu primăvară
nu uitarea bate și-aici
frunzele nu cad spre crengile copacilor, invers din ruginiu
cu albastru de cer colorat
lumea nu-i numai din otravă făcută
iar viața
nu-i povară decât pentru oamenii
...
iar iubirea nu-i frânghia cerului fără a-ți da osteneala
pentru ca să ajungi la ea!
poezie de Viorel Muha (noiembrie 2013)
Adăugat de Viorel Muha

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-o să faceți cu milioanele într-un oraș mort? Ce-o să cumpărați, cu banii grămezi? La ce-ți folosește un Lamborghini când n-ai o autostradă? De ce să ai o vilă într-un cartier sufocat de inundații?
citat din Tudor Chirilă
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Leacul pentru prostie
Leacuri pentru multe au găsit savanții,
Chiar și pentru boli ce umilesc berbanții.
Nimeni până-acuma n-a găsit, se știe,
Leacul pentru boala ce-o numim prostie.
pamflet de George Budoi din Dicționarul prostiei (23 octombrie 2017)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am întâlnit
Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceai la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.
Și soare nu-i poate se stie
Arată luna, nu mai se vie
Pe același druuuuum
A câta oară
Mă urc la deal, da' nimeni nu coboară
Dar nimeni, nimeni, nimeni nu coboară.
Te-am întâlnit în drum spre casă
Erai grăbit, dar eu frumoasă
Mergeai atent, iar eu agale
Tu te duceaï la deal, dar eu la vale
... dar eu la vale... dar eu la vale.
cântec interpretat de Cleopatra Stratan, muzica de Pavel Stratan, versuri de Pavel Stratan
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie o să fie
O să fie o bogăție
Cu n-a fost și nu mai este
Decât numai în poveste
O să fie un bairam
Ca-n sânul lui Avram
Și de sus, măi, tam nesam
O să plouă cu salam
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Strașnică minunăție
Din fântâni va curge bere
Numai lapte și cu miere
Pe ogoarele golane
O să crească macaroane
Și pe oricare maidan
O să calci pe parmezan
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie-o grozăvie
Leul o să fie cât carul
Și doi bani va fi dolarul
Și-o s-ajungă americanii
Să cerșească gologanii
De-o să facă atuncea ei
Împrumut la noi în lei
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie-o poezie
Că s-a dat ordin fârtate
Ca țăranii de la sate
În loc de sămânță-n glie
Să-și puie radiofonie
Și-o să fie o melodie
În întreaga Românie
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie o drăcie
Cu stabilizarea asta
Stabilizăm și nevasta
O să stea frumos în casă
Și-o să fie drăgăstoasă
N-o să se mai ardă friptura
Și n-o să-i mai auzi gura
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
O să fie-o nebunie
Toți așteaptă ahtiați
Ca să plouă cu cârnați
Dacă daravela asta
O sa-ți bucure nevasta
Și se roagă. și se roagă
Ca să ploaie ziua-ntreagă
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Doamne, pe la primărie â
Cică o s-avem trotuare
Si-o s-avem și felinare
Să dai acatist la popi
N-o s-avem pe uliți gropi
Și când nevoia te-o pătrunde
Cică o să fie unde.....
Dă, Doaaamne!
Ce-o să fie ce-o să fie
Numai chiul și bereție
Ca-ntr-un an, mă, să tot caști
O s-avem vreo șapte Paști
Opt Craciunuri, cinci Invieri
Trei de capete tăieri
Șaptezeci de nopți de Denii
Treizeci de blagoviștenii
Adormiri de maici vreo două
'nalțări cam la vreo nouă
Plus Ion și plus Anton
Constantin, Pantelimon
Prooroci, ierarhi și sfinți
Ucenici și sfinți părinți
Și-o s-avem pe an, să mor
Cinci sute de sărbători
Și-o s-avem, măi frățioare
Doar trei zile lucrătoare
Dă, Doaaamne!
poezie satirică de Constantin Tănase
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!