Aspiraţie

Urmaşi de Daci şi de Romani,
Nepoţi de ctitori de hotare,
Suntem în drept a fi cei care
Râvnim la titlul de "ţărani"!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Măria Sa Ţăranul (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

În calea tuturor răutăţilor

Aici suntem, de mii de ani,
Născuţi din Daci şi din Romani,
Şi-om sta aici, flăcăi sprinţari
Păzindu-ne de-alţi "cnezi" ori "ţari"!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Cenaclul Umoriştilor al Casei de Cultură Buzău (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Către exilul românesc

Reveniţi, români, în ţară
Să punem mâna pe armă,
Parlamentul de ocară
Vinde Codrii de Aramă.

Reveniţi compatrioţi,
Din morminte, din străini,
Să scăpăm ţara de hoţi -
Haite de turbaţi canini.

A trădat un interlop
Ţara noastră milenară,
Un beţiv şi-un episcop
Vor ca Dacia să piară.

Voi români, de daci sorginte,
Ctitori de-aşezăminte,
Şlefuiţi spada şi scutul
Să vă apăraţi pământul.

Reveniţi, urmaşi de daci,
Din exil şi din mormânt,
Să scăpăm de hoţi şi vraci
România- pământ sfânt!

poezie de Virgil Ciuca (10 octombrie 2011)
Adăugat de Virgil Ciuca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu pot să înţeleg la români mania lor de a se lăuda că sunt urmaşi ai coloniştilor romani, ştiind foarte bine că în Dacia nu au venit romani, nici măcar italici, ci legiuni de mercenari recrutaţi din toate provinciile estice ale imperiului, chiar şi administraţia introdusă de cuceritori avea aceeaşi obârşie. Voi, românii, sunteţi daci şi pe aceştia ar trebui să-i cunoască românii mai bine şi să se laude cu ei, pentru că acest popor a avut o cultură spirituală şi morală înaltă

citat din Emmanuel de Martone
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Convalescenţă

am fost bolnav şi incă sunt
n-am vrut ca să îmi fac un scut
să trec cu gând nepăsător
şi mult mă doare dorul lor.
sunt un român cu suflet mare
şi văd plecând peste hotare
vecini, nepoţi care muncesc
pe unde pot, unde găsesc
plătiţi la întâmplare...

suntem datori, suntem vânduţi
la guvernanţi nu sunt virtuţi
a reuşi dintr-un marasm
ca să salvăm ce a rămas.
şi-atunci mă zbat pe pat de moarte
vreau paşii ţării să mă poarte
cu demnitate pe drum drept
îmi bate inima în piept
şi sufletul mă doare.

vreau să mă vindec şi nu pot
românii mei mergeţi la vot
vom reuşi într-un final
a scoate ţara din calvar
să văd nou răsărit de soare
pe ale noastre vechi hotare
cu strigăte de bucurie
acoperind munţi şi câmpie
Frumoasa Românie!

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toţi suntem urmaşii Romei, dar unii dintre noi sunt prea romani.

aforism de Gheorghe Mihail
Adăugat de Petrescu Constantin
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gheorghe Culicovschi vs. Nicolae Dărăbanţ şi catrenele sale

Din alcov în alt alcov,
Fără să câştige-un sfanţ,
Paparazzi, la Braşov,
Este "craiul" Dărăbanţ.

epigramă de Gheorghe Culicovschi din revista "Haz de Necaz", nr. 27-28 (iulie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unirea cea Mare

1 decembrie 1918

Venise ceas de împlinire
Şi clipa marilor dorinţi
Cu-aceleaşi doruri de Unire
Din moşi strămoşi şi din părinţi.

Din aspiraţia de veacuri
Şi-n graiul spus de mii de ani,
Urmaşi crescuţi în vechi cerdacuri
Venind din daci şi din romani.

Aceiaşi doină-au spus-o-n cânt
Şi-n vechi Carpaţi şi-n Apuseni,
Ei, ce-au iubit un scump pământ
Valahi şi Moţi ori Moldoveni,

Pe tot întinsul pân-la mare
Au dat toţi glas neatârnării
Când, în firească încununare
Au ctitorit destinul Ţării.

poezie de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vărul Dionis

Şi la cronică e scris
Că Romanii vechi avură
Vieţii straşnică măsură
Şi ştii, vere Dionis,
Că cetăţi cu tari duşmani
Se zdrobiră de virtutea
Cumpătaţilor Romani.

Şi mai scrie la istorii
De vitejii aciuiaţi
Pe sub poale de Carpaţi
Coperite cu podgorii,
Că la ei şi rob şi şef
Îmbătaţi de vin deavalma
O duceau tot într-un chef.

Tu, fiind o-mpletitură
Toarsă din Romani şi Daci,
Doi protivnici - îi împaci
Într-o singură făptură:
Eşti la muncă un viteaz
Şi-un Roman răsare-n tine
Dimineaţa,- când eşti treaz.

Dar când vinul cu aromă
Te ridică-n slăvi de vis,
Drept e, vere Dionis,
Că, uitând de maica Romă,
Şi de garduri sprijinit,
Treci prin Sarmisegetuza
Ca un Dac desăvârşit.

poezie celebră de Nichifor Crainic din Darurile pământului
Adăugat de Constantin Ionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Urare haioasă

Să trăieşti, fii sănătos,
Să ai gust, să ai miros,
Să nu fii febril, mă frate,
Ţine-ţi mâinile curate!
Sănătate şi virtute,
Să ai bani, să ai ce face
Să fii pus la patru ace
( Dar nu în coşciug de brad...)
Să ajungi mare în grad,
Să te iubească femeia
(A ta, alta... cum ţi-e "cheia")
Broasca să-i fie micuţă
Să-i tragi tare la miuţă,
Să te umpli de dolari
Să bagi carne la molari
Să-ţi fie halal în viaţă
Să ai cea mai lungă aţă
Şi un labrador fiţos,
Zilnic pupat pân' la os!
Să te plimbi la limuzină
Cu 500 cai, benzină,
Motor de 12 în ve
Să ai ce arăta, bre!
Copiii să-ţi fie bine,
Căsătoriţi, cu chenzine
De la 5.000 drept în sus,
Iubit să fii de Isus!
Să ajungi la bătrâneţe
Pe 9 decenii creţe
Cu nepoţi şi strănepoţi
Urmaşi de daci... ostrogoţi!
Ţi-aş mai ura multe, frate
Că nu le-am gătat pe toate
Dar ne-apucă anul nou
Ştii că sunt prolific... lol!
Aşa că închei aici,
Lângă un platou cu mici
Şi o ladă cu o bere
Blondă, spumoasă... băi vere...!

Amin!

poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 4 septembrie 2020 (4 septembrie 2020)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţărani şi... ţărani

Situaţia-i hilară
Şi nu poţi s-o ocoleşti:
Nu-s atâţi ţărani în ţară
Câţi trăiesc în Bucureşti.

epigramă de Laurenţiu Ghiţă din Zâmbetoniera (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrei să fii nemuritor

De vrei să fii nemuritor
Poete scrie pentru ţară
Vers simplu dar cutezător
În el mândria de popor tresară.

Scrie de daci şi de romani
De munţi de râuri şi câmpii
De muncitori şi de ţărani
De cântecul voios de ciocârlii

Scrie de ce ni-i drag, de ce iubim
De eşti poet şi de partid să scrii
Prin el în ţară liber azi trăim
Scrie cât mai frumos asa cum ştii

Să scrii că noi muncim din greu
Că totul nu-i aşa cum vrem
Dar mergem înainte tot mereu
Noi făurim uniţi tot ce avem

În tricolor avem simbol deplin
Albastru cer cu stele şi senin
Galben din holdele bogate aurii
Roşu ca sângele vărsat în bătălii.

poezie clasică de Nicolae Ceauşescu din carneţelul personal de note al Preşedintelui Nicolae Ceuşescu, singura poezie scrisă de Nicolae Ceuşescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

De vrei să fii nemuritor...

De vrei să fii nemuritor
Poete scrie pentru ţară
Vers simplu dar cutezător
În el mândria de popor tresară.

Scrie de daci şi de romani
De munţi de râuri şi câmpii
De muncitori şi de ţărani
De cântecul voios de ciocârlii

Scrie de ce ni-i drag, de ce iubim
De eşti poet şi de partid să scrii
Prin el în ţară liber azi trăim
Scrie cât mai frumos asa cum ştii

Să scrii că noi muncim din greu
Că totul nu-i aşa cum vrem
Dar mergem înainte tot mereu
Noi făurim uniţi tot ce avem

În tricolor avem simbol deplin
Albastru cer cu stele şi senin
Galben din holdele bogate aurii
Roşu ca sângele vărsat în bătălii.

poezie celebră de Nicolae Ceauşescu din carneţelul personal de note al Preşedintelui Nicolae Ceauşescu, singura poezie scrisă de Nicolae Ceauşescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rezolvare

Curat melodramă:
Deşi-n inaniţie
Suntem, în tranziţie,
Tari în epigramă!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Desene altoite pe catrene avocăţeşti (aprilie 2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cincinat către urmaşi

Urmaşii lui – poeţi şi visători –
Trăiesc un veac cu mult mai nemilos.
Şi nu-s cum s-a crezut, cu capu-n nori
Ci oamenii de azi sunt mult mai jos!

madrigal de Gheorghe Leu din Săgeţile lui Cincinat (2002)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi suntem sardinieni

Noi suntem spanioli, africani, fenicieni,
cartaginezi, romani, arabi, pisani,
bizantini, piemontezi.

Noi suntem razele galben-aurii care
mătură drumuri stâncoase, lămpi uriaşe
aprinse.

Noi suntem singurătatea sălbatică, tăcerea imensă şi profundă,
splendoarea cerului, floarea albă a trandafirului de stâncă.

Noi suntem domnia neîntreruptă a arborelui de mastic,
a valurilor care se petrec peste granitul străvechi,
a măceşului, a vântului, a nemărginirii mării.

Noi suntem un pământ al tăcerilor prelungi, al orizonturilor
vaste şi pure, a gingiei plantelor, a munţilor
arşi de soare şi de răzbunări.
Suntem sardinieni.

poezie de Grazia Deledda, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

(...) că mai nainte de o sută cinci ani după Hristos, noi Rumânii nu lăcuiam aici; Partiea noastră era Italiea, şi oraşul nostru Roma, de la care ne au rămas şi numele Rumâni, au Romani.

Ţara Rumânească cu cele după la spatele ei împreună, se numea Dacie, căci era lăcuită de nişte oameni foarte barbari şi sălbăticoşi ce se zicea Daci. Craiul acestora anume Decebal, fiind de aciaşi natură cu suppuşii săi, mai totdeauna bântuia vecinatele Naţii ce se stăpânea de Romani. (...)

Marele Traian însă, văzând că locurile ei sânt foarte frumoase şi roditoare, râdică o mulţime de case au familii întregi de la Roma, şi le făcu să vie a se aşeza cu lăcuinţa pe ele. Asfelu de băjenii mari şi vecinice se zic Collonii. Adintâiu Collonie de Romani, cum a trecut în Daciea, s-a aşezat la judeţul ce se anumit după numele lor Romanaţi şi un Prinţu de viţă împărătească anume Caracal, pe care luaseră cu dânşii de la Roma ca să le fie cârmuitor, a zidit oraşul Caracalul. Altă Collonie mare ce-a lăcuit partea aceea unde acum se numeşte Moldova, a descălecat în locul ce se zice Roman, iarăşi de la numele lor de Romani. Toată lipsa Dacilor acum era plinită cu Romani; Ţara lor nu mai avea pentru ce să se mai zică Dacie căci se lăcuia de biruitori; aceştia o numea după numele lor Rumâniea.

Grigorie Pleşoianu în Cele dintâiu cunoştinţe pentru trebuinţa copiilor care încep a citi, Idee repede despre istoriea Rumânilor (1828)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spovedania uneia

Recunosc, stimaţi golani,
Chiar mă jur, spun adevăr:
Nu am dat drept şpagă bani,
Ci am dat mită... cu păr!

epigramă de Gheorghe Culicovschi din Măria Sa Ţăranul (2003)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceşti volohi nu sunt nici romani, nici bulgari, nici wolsche, ci VLAHI (RUMUNI), urmaşi ai marii şi străvechii seminţii de popoare a tracilor, dacilor şi geţilor, care şi acum îşi au limba lor proprie şi cu toate asupririle, locuiesc în Valachia, Moldova, Transilvania şi Ungaria în număr de milioane.

citat din Ludwig Schlozer
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Râvnim eternitatea. Deşi, convinşi suntem doar de farmecul efemerului.

aforism de Vasile Ghica
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grecii au fost şi au rămas greci. Albanezii au fost şi au rămas albanezi. Numai noi ne-am culcat daci şi ne-am trezit romani!

aforism de Valeriu Butulescu din Maculator existenţial (2017)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!