Puterea credinței
Dumnezeu cum o să-i țină
Pe acei ce nu se-nchină?
Că românu-și face cruce
Și când la furat se duce.
epigramă de Ion Bratu din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare

Unuia
Am crezut că e ateu
Dar în piață când se duce
Văd că are Dumnezeu
Căci prea des își face cruce.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Când nu-ți cunoști vecinul
Am crezut că e ateu
Dar în piață când se duce,
Cred că are Dumnezeu
Că prea des își face cruce.
epigramă de Aura Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un hoț "cu frica lui Dumnezeu"
Fură fără de măsură,
Fură tot ce poate duce,
Însă, el atunci când fură,
Mai întâi își face cruce...
epigramă de George Budoi din Hoții și hoția în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (14 septembrie 2023)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Aleșii la investire
Când se jură și se-nchină
(Asta e o practică)
Mâna, musai să o țină
Și peste... gramatică!
epigramă de George Ceaușu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul pietrei din răscruce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce o piatră străluce;
Frumusețea-i divină tristețe alină,
Așezată-n răscruce, ține loc de cruce.
Cine-i, Doamne, de vină, când mama suspină?
Doar ei se pot aduce lacrimi să usuce
Într-o noapte senină, când luna e plină,
Între frunze caduce, pietrei ce străluce.
Răsăritul să vină, sub pleoape lumină,
Risipindu-i năluce, gândul să-i educe,
Rugă în cer îi duce, dureri îi reduce,
Pentru a ei tulpină, o mamă se-nchină
Într-o noapte senină, când luna e plină...
rondel de Olguța Trifan (17 noiembrie 2016)
Adăugat de dory58

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce mult se-ndreptățește omul...
Ce mult se-ndreptățește omul că n-a ucis și n-a furat
Că n-a aprins la nimeni casa, că strâmb spre nimeni n-a jurat
Că n-a nedreptățit pe nimeni luând ce nu era al lui.
Oricând s-ar măsura cu alții, ca el pe lume nimeni nu-i.
Se poate n-a ucis cu parul, se poate n-a furat comori,
Dar cu cuvântul și cu ura el n-a ucis, de-atâtea ori?
Se poate n-a prădat avutul cel pământesc al nimănui,
Dar n-a furat el de la Domnul când dezbina lucrarea Lui?
Se poate n-a făcut păcate cum face orice vinovat
Dar când putea să facă-un bine și nu-l făcea, n-a fost păcat?
Când el vedea că alții sufăr bolnavi și singuri și trecea
Și-ar fi putut să facă-un bine dar n-a făcut, el ce făcea?
Când va veni Hristos în slavă la judecata Lui
Atunci nu de păcate-o să ne-ntrebe, ci de-ale dragostei porunci
Nu pentru rele-o să ne-alunge, ci pentru binele știut
Putând la semeni a le face, dar noi trecând, nu l-am făcut.
O, nu te-ndreptăți pe tine că n-ai aprins și n-ai furat
Că este decât toate-acestea un mai amar și greu păcat:
Acela de-a nu face bine când știi și poți trăind mereu
Mulți credincioși o să-i alunge, pentru acesta, Dumnezeu.
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot ceea ce tinerii pot face pentru vârstnici este să-i șocheze și să-i țină la zi.
aforism celebru de George Bernard Shaw
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu Dumnezeu este de vină
Nu Dumnezeu este de vină
de toți aceia care mor
ci aceia ce-s aleși să țină
frâiele lumii, în mâna lor!
Nu Dumnezeu este de vină
că vom sfârși în sărăcie!
Așa vor cei aleși să țină
frâiele lumii, ca să fie!
Nu Dumnezeu este de vină
de răul ce-o să viină în viitor!
Ci aceia ce-s aleși să țină
frâiele lumii! E voia lor!
Nu Dumnezeu este de vină
că de Înviere stăm acasă!
Ci aceia ce-s aleși să țină
frâiele lumii! Ei nu ne lasă!
Nu Dumnezeu este de vină
că ne simțim ca blestemați!
Ci noi, care am ales să țină
frâiele lumii niște psihopați!
poezie de Ioan Sperling (10 aprilie 2020)
Adăugat de Ioan Sperling

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
până la urmă
trădarea este o stare
ca oricare alta
nu are gust nici miros
nici vreo za care să țină
un câine în lanț
să țină ce
de ce
trădare e in valul ce vine
cand imi apropii fruntea de cer
si vreau tot binele din mine
sa-l retranscriu altfel
mă năpădește nisipul
îmi zgârie urechea internă
și nu mai pot sa dorm
căci somnul care pleacă
eu știu unde se duce
să-sși odihnească gustul
să capete miros
pe-o cruce de zăpadă
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe dracu' du-l la cruce ori nu-l duce, om de pace nu îl vei face.
proverbe românești
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Mi te-a furat
Mi te-a furat un vis,
Pe ochi sunt supărată,
Atunci când s-au deschis
Tu-ai dispărut îndată.
Mi te-a furat un gând
În care te-ascundeam,
Să fii acolo când
În taină sufeream.
Mi te-a furat un dor
În care te țineam,
Era răvășitor
Când nu te mai găseam.
Mi te-am furat chiar eu
Din dor, din gând, din vis,
Ca noi să fim mereu
Cum soarta a decis.
poezie de Angela Ion Pistol
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
La piață
Soața-n piață, când se duce,
Mai întâi își face-o cruce;
Dând de prețul la ardei,
... Își mai face încă trei.
epigramă de Nicolae Dărăbanț din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul unei rugi
Nu-mi da mai mult decât pot duce,
Dă-mi cât să fiu salvat de mine,
Cât să mă-ntorc din nou la Tine,
Când neputința mă seduce.
Nu tot ce cred că-nseamnă bine
Îmi poate face viața dulce...
Nu-mi da mai mult decât pot duce,
Dă-mi cât să fiu salvat de mine.
Nu mă lăsa s-ajung ruine,
Deja m-am pus singur pe cruce
Acum aștept să se termine...
Dă-mi cât să mă salvezi de mine,
Nu-mi da mai mult decât pot duce.
rondel de Evelin L. Ș. Andrei din Vă las pe voi să fiți poeți
Adăugat de Evelin Andrei

Comentează! | Votează! | Copiază!

Să-i iubim pe acei copii
Să nu uităm de acei copii
Cu sufletul frumos, dar firav
Ca puful de păpădii,
Să-i iubim pe acei copii!
Căci ei sunt singuri,
În lumea asta mare
Și au nevoie de-o mângâiere,
De-o dulce sărutare.
Ei au inimile îndurerate,
Căci nu au nici soră, nici frate,
Nici tată sau mamă,
Nici nu știu cum îi cheamă!
Să nu uităm de acei copii,
Că sunt și ei oameni,
Nu sunt stafii!
Să iubim acești îngeri vii.
poezie de Vladimir Potlog (24 noiembrie 2008)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!

Prăpastie
Dumnezeu e surd
Și când trebuie să-i spun ceva
Îi scriu pe-o foaie de hârtie.
Așa se procedează
Cu toți surzii.
Dar mie nu-mi înțelege scrisul
Și când îl văd cum se scarpină-n aureolă
În fața unei conjuncții,
Mă gândesc că mult mai ușor ar fi
Să i-o urlu-n ureche.
Asta și fac,
Dar Dumnezeu dă din cap
Că nu-nțelege
Și-mi face semne să-i scriu pe-o hârtie
Tot ce vreau să-i spun.
Pe mine mă apucă disperarea,
Ies în stradă și opresc trecătorii,
Punându-le-n față hârtia mea,
Scrisă cum am putut mai frumos și mai citeț
Ca pentru ochii lui Dumnezeu.
Dar oamenii nu sunt surzi,
Ci numai grăbiți,
Și dându-mi cu mâna hârtia la o parte,
Mă roagă să le spun totul repede
Prin viu grai.
Atunci mă pomenesc urlând
Ca din fundul unei prăpăstii,
Așa cum urlă Dumnezeu
Când își face rugăciunea.
Și de spaimă c-am asurzit și eu
Uit ce-am vrut să le spun.
poezie celebră de Marin Sorescu din Tinerețea lui Don Quijote
Adăugat de Eva

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dl. George Corbu a fost numit președinte U.E.R.
Pus, prin meritele sale,
Mulți nu au mai stat o clipă
Să-i ridice osanale,
Ca să-i intre sub aripă.
epigramă de Ion Bratu din Antologia epigramei românești, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupta cu îngerul
Nu te duce.
Totu-i dinainte aranjat
meciul e trucat
și când o s-apară el pe ring
învăluit în fulgere de magneziu
vor intona asurzitor un Te Deum
și-nainte chiar de te-a scula de pe scaunul tău
ei au să-ți bată clopotele din răsputeri
au să-ți azvârle-n obraz
buretele sfințit
și n-o să ai timp să-i zbori în pene
au să se năpustească asupra-ți
iar el o să te lovească sub centură
și-o să te prabușești
cu brațele puse stupid în cruce
în rumeguș
și niciodată n-o să mai poți face dragoste.
poezie clasică de Jacques Prevert
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinerea Mare
Un înțelept
Cruce la piept
N-am cum să scap
Cruce la cap
Zilele numeri
Cruce pe umeri
Mă lași la vatră
Cruce de piatră
Primesc însemn
Cruce de lemn
Ultim suspin
Cruce mă-nchin
Din miez de nuc
Crucea mi-o duc
Spre creator
Pe cruce mor
poezie de Ionuț Caragea din Delirium Tremens (2006)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
Îmi cer ietare tristetea nu vreau s-o impun
Dar sufletul mi-e rupt în mii de frimituri
Iar viața îmi dă mai multe lovituri
Se spune: Dumnezeu îți dă cât poți duce
Dar durerea mea e pusă pe o mare cruce
Să ne ajute Bunul Dumnezeu
Să ne purtam fiecare crucea în dreptul său!
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Așteptarea mea și dorința colegilor
De șef, când se alese praful,
M-au rugat, fiind din cei spontani,
Să-i fac, pe loc, eu epitaful.
L-aveam făcut... de zece ani.
epigramă de Ion Bratu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!