Despărțire
- Iarăși pe teren iubite
Și de mine nici nu-ți pasă.
- N-am ce face, mă trimite.
(Și mai scap și eu de-acasă!)
epigramă de Nicolae Muntean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
N-am fost vreodată în New York
După masa de seară, spuse el:
"Mă duc la colț ca să-mi cumpăr țigări."
Ea îl strigă: "Ia-ți cheile cu tine,
Mă duc să văd dacă micuții dorm."
Iar el închise ușa trist,
Coborî scara veche plictisit,
Scara de lemn, mirosind încă a lac,
Ieși în stradă-n vântul rece
Și se gândi: ce-ar fi să plece,
Să nu se mai întoarcă, niciodat'.
"N-am fost vreodată în New York
Și n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupți la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"
Și cum sta el în stradă și gândea,
Își dădu seama c-ar putea pleca,
Avea la el bani, pașaport,
Poate acum vreun avion zbura,
Și ar putea lua un taxi
Sau după colț, dac-ar fugi,
Ar prinde un troleu spre aeroport,
Ar face autostopul, sau fugind...
Dorul din el l-ar duce-oriund'
Și-n stradă stând, plănuia fuga sa.
"N-am fost vreodată în New York
Și n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupți la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"
Și-ntr-un târziu nu mai găsi alt drum,
Se îndreptă spre casă mut, acum
Urca pe scara veche mirosind a lac,
Femeia-l striga: "Unde ai stat
Atât de mult, ce s-a-ntâmplat?"
"Ah, nimic, dragă, era coadă la tutun."
"N-am fost vreodată în New York
Și n-am fost încă în Hawai
Sau în San Francisco în jeans rupți la genunchi,
N-am plecat niciodat' de-acasă,
Nici liber n-am fost niciodată,
Ce-ar fi să scap de griji,
Să fug, să nu mă mai întorc?"
cântec interpretat de Udo Jurgens, muzica de Mihael Kunze, Udo Jurgens, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ciobanul: Masa mi-e gata, am muls oile. La ușa colibei mele zăvorul e tras, focul arde în vatră. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Buddha: Eu nu mai am nevoie nici de hrană, nici de lapte. Vânturile sunt coliba mea, focul mi s-a stins. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Ciobanul: Eu am boi, am vaci, am pășunile străbunilor mei și un taur care-mi fecundează vacile. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Buddha: Eu n-am boi, nici vaci. Eu n-am pășuni. Eu n-am nimic. Nu mă tem de nimic. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Ciobanul: Eu am o ciobaniță supusă și credincioasă. De ani și ani de zile ea e muierea mea; sunt fericit să mă joc noaptea cu ea. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
Buddha: Eu am un suflet supus și liber. De ani și ani de zile îl exersez și-l învăț să se joace cu mine. Iar tu, tu poți trimite oricâtă ploaie, cerule!
replici din romanul Zorba Grecul de Nikos Kazantzakis
Adăugat de Simona E
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Zorba the Greek" de Nikos Kazantzakis este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar Mândrie
Ti-am spus că mi-e dor, că mi-e greu fără tine
Și-n sinea-mi te-aștept, te vreau lângă mine
N-am spus nimănui dar sufletu-mi plânge.
Prea mult te iubesc dar asta n-ajunge.
ȘI inima-ndură și iartă și lasă
Dau tot pentru tine dar ție nu-ți pasă...
Un drum am ales cu soare și ploi
Pe el mi-am dorit să pășim amândoi,
Să stai lângă mine aproape să-mi fi
Degeaba te chem, tu nu vrei să vii...
Doar vorbe, doar gânduri și-o dragoste falsă
O lume ți-aș da dar ție nu-ți pasă.
Te văd ca prin vise, mă vrei înapoi,
Pe drumul ce-l vechi să pășim amândoi
Dar nu-I cu putința, nu-ți cad iar în plasă
Rămâi suspinând...
De azi nu-mi mai pasă!
poezie de Andreea Palasescu (8 februarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Indiferență
Și de-ți pasă sau nu-ți pasă
N-am să-ți fiu ție mireasă
Eu demult m- am logodit
Cu un vers ce -i inflorit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecute ierni
Și blânde-au fost și nemiloase
Cu lumânări neputincioase
Și câte una friguroasă...
Că nu-ți venea să intri-n casă.
epigramă de Nicolae Muntean din Trei decenii de epigramă (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
De toamna ți-i frumoasă
Gândul de ce să doară?
Iubite domn, nu-ți pasă
De dulcea primăvară?
catren de Iulia Mirancea (31 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Capul face, capul trage
Eu n-am știut de-acest proverb
Când fost-am tânăr și imberb...
Cu una mi-am făcut de cap
Și-acum de dânsa nu mai scap.
epigramă de Nicolae Gonț-Topor din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Incontrolabil
Ce programare curioasă;
să fac copii
care plecând de-acasă
vor să nu-i mai știi!?
Ce programare curioasă;
să îmi propun argumentat ceva
ce nu pot face -ah cum viața-i ofticoasă-
de altul nu ar exista!?
Ce programare curioasă;
să n-am nicicum habar de mine,
nici de la nașterea-mi pompoasă
și nici când "exit" intervine!?
Ce programare curioasă;
să fiu... și fără vreun control
să nu pot eu să-mi modelez carcasă...
Să fiu ca un actor în piele, fără rol!?
Ce programare curioasă;
să plec, să strâng, să uit ușor de tot,
să n-am niciun habar de casă
și-ntr-un final să fiu ca la-nceput... Ne... tot!!!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 aprilie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici nu-i pasă
Te-ai oprit într-un cais.
Pasăre, cin' te-a trimis?
Te-ai mutat din dud în dud.
Cîntă, hai, să te aud.
Păsările fermecate
Nu au har să cînte toate?
Cioc vioi și ochi zglobii,
Spune-mi tu de unde vii?
Așa pasăre bălțată
N-am văzut-o niciodată.
Și atîta catifea,
scrisă numai pentru ea.
Între pomii din grădină
Ești acasă dar streină
Și să te ghicesc nu poci.
Mă apropii, tu te joci.
Nu știi, pasăre frumoasă,
Cum te cheamă? Nici nu-ți pasă.
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Pagini Alese - Versuri Proza" de Tudor Arghezi este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Fântâna mea
Aproape murisem iubite, să știi
Și-n mine aveam doar apă sărată,
Tu m-ai trezit cu apele-ți mii,
Pe neașteptate și deodată.
Mi-e atât de sete iubite, tu știi?
Iar apa din mine se cere schimbată,
Cu apele dulci, calme și vii,
Cu ele, vino îndată.
Eu, n-am să te sec.
La rându-ți, tu nu te seca!
Cu siguranță n-am să mă-înec,
Iar stropii nu-i risipi pe altcineva.
Te chem la mine. Hai vii?!
Să fii doar tu fântâna mea,
Restul e stepă, penurie. Și știi?
Restul... rămână așa.
poezie de Daniela Achim Harabagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui obraznic
Tu zici că mori de plictiseală?
Și dacă mori, mare scofală!...
Ce-i grav la tine și nu-ți pasă:
Nu ai cei șapte ani de-acasă!...
epigramă de George Budoi (2010)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
CERSETOR
Mă uit la tine,
Lung și șters,
Tu știi ce e cu mine,
După nesigurul
Meu mers,
Cerșesc în stradă,
Că n-am casă
Cu ogradă,
Nici nu-mi pasă.
Am costumul
De nuntaș,
A unui domn
De la oraș.
Altceva?
Nu am nimic,
Nici nu dreg,
Dar nici nu stric.
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu-ți cer bilet de călător pe ape
Nu-ți cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Un râu aprins în apele polare,
Să-nghețe-adâncul în frânturi de rai,
M-aș face țărm pe chip de așteptare.
De-ar fi să-mi dai oceanul tău de vise,
M-aș umple val pe unde-amețitoare,
Sărut tăcut pe nopțile închise
În ochi uitați pe semne de-ntrebare.
Nu-ți cer nimic, dar dac-ar fi să-mi dai
Romanțe vechi de fluvii infinite,
Voi adormi ades' cu florile de mai
Și-n vocea ta mă voi trezi, iubite.
Nu-i clipă mai sfințită-ntre regate
Decât cea strânsă-n alb de porumbei,
Biletul tău de călător pe ape
L-aș pune preț de veghe în scântei.
O, de mi-ai da și iarna noastră toată,
Ți-aș plămădi cu mâinile-mpăcarea,
Pe pânza serii, taina dezgropată
Va fi doar glas ce-și strigă depărtarea.
Nu-ți cer nimic, orașul nostru cântă
Chiar de-au plecat fântânile-nzecite,
Suntem doi munți de sare pe orbită
Și știi că n-am ce să-ți mai cer, iubite!
poezie de Gina Zaharia
Adăugat de Gina Zaharia
Comentează! | Votează! | Copiază!
La înmormântarea soțului
Ascultând discursuri pline
De laude-n conținut,
Soața se-nnecă-n suspine:
"Vai de mine, ce-am pierdut!"
epigramă de Nicolae Muntean din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nici iad, nici rai
Am obosit să te mai strig, iubite
Oricine ai fi fost, dar nu mai ești.
Și nici n-ai fost, am vrut doar să-mi citești,
Pe buze, adormitele cuvinte
Rămase undeva-n eter, ecouri
De aripi adunate într-un zbor,
Când tu, grăbit, plecai în urma lor,
Eu adunam, în urma ta, zerouri.
Și m-am pierdut, cum toamna-și pierde straiul,
Printre cuvinte. Să te-opresc, am vrut
Într-un poem cu noi, de început.
Dar n-am găsit nici iadul și nici raiul.
De-aș ști că brațele-ți îmbrățișează
Un trup de Zee care te-a vrăjit,
M-aș risipi în neantul infinit
Și n-aș mai ține, noaptea albă, trează.
Și vine înc-o noapte și-ncă una;
(L-aș fi rugat, cândva pe Demiurg,
Când clipe goale, peste mine, curg
Să otrăvească stelele și luna).
Se năpustesc flămândele coșmaruri
Când glasul sugrumat de neputinți,
Scrâșnește-atât de-anemic printre dinți
Pierzându-se, o șoaptă, printre valuri.
Ești prea departe să m-auzi, iubite
Iar eu sunt prea aproape de înec;
Adio, peste mine, ape trec,
Să nu-ți faci griji, că mor așa cuminte!
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Călcând
Când vei veni la mine la cruce să-mi aprinzi
La cap o lumânare, te rog să nu-ți întinzi
O mână cum se face la gară sau în port;
N-am să mă pot abține să ți-o sărut, nici mort.
Să-ți iei la revedere mai bine cu piciorul
Când vei pleca spre casă călcând în mers amorul
Care precum un șarpe de tine se va ține;
Să mai oprești o gură de măr și pentru mine.
poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Chiar nu vă pasă
Copilăria doamnelor și domnilor a fugit de-acasă
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (30 mai 2010)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 2 comentarii până acum.Textul original este scris în limba română.
Joaca de-a iubirea
Nu-ți găsesc privirea, pașii-ți nicăieri,
Unde-ți este chipul dintre albe nopți?
Ai uscat iubirea, îndrăznești să-mi ceri
Să aprind cărbunii din fiori necopți?
Amintiri deșarte năvălesc prin trup,
Depărtează-ți ochii, n-ancora în mine,
Haitele de gânduri carne-n oase rup
Despicând prezentu-n ploaie și suspine.
Nu-ți trimite îngeri, ce-ar mai fi de zis
Când mi-e suflul tropot, răsăritul brun,
M-ai trezit cu voia-ți dintr-un dulce vis
În rafale aprigi de străin taifun.
Arde-n mine dorul de trăiri spumoase,
Să le șterg nu-mi cade, să le-alung nu pot,
Drumul dintre noi a trecut miroase,
Din adânc de suflet cum mi-e să te scot?
Joaca-ți de-a iubirea a luat sfârșit,
Să-ți mai dau o șansă, pare înțelept?
Doare, dar nu-ți pasă, știi cât ai greșit,
Cere-mi să te iert, dar nu să te-aștept!
poezie de Sibiana Mirela Antoche
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăinuire
De-l întrebați de-al lui necaz
Și cine i-a adus năpasta,
Nu vă va spune-n nici un caz,
Că nu-și pârăște el nevasta.
epigramă de Nicolae Muntean din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amor sideral
dragostea mea e solidă și fermă
încăpătoare ca un palat de cristal
diamante de simțuri sub epidermă
mă fac bogată în timp magistral.
hai spune-mi iubite că sunt frumoasă
că fără mine nu poți să respiri
că mă iubești cu dragoste mănoasă
ca pe o floare rară printre trandafiri.
încălzește-mă iarăși cu soarele tău
să nu-mi degere încrederea în tine
în mine e o iarnă și îmi pare rău
că o lumina rece pâlpâie în retine.
strânge-mă iubite în brațele tale
soarbe-mi cu sete roua din petale.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!