Consecinţa legii încurcăturilor aplicate

Furnizorul nu numai că a uitat să expedieze piesa respectivă, dar în 50% din cazuri nici nu a fost pusă în fabricaţie.

murphologie
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legea încurcăturilor aplicate

75% din posibilităţile de utilizare se bazează pe piesa pe care furnizorul a uitat să o expedieze.

murphologie
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voi cita un caz de uitare iterativă: E. Jones povesteşte că, din motive pe care le ignoră, lăsase odată pe biroul său, timp de câteva zile, o scrisoare pe care o redactase. Într-o zi s-a decis s-o expedieze, dar i-a fost returnată de "dead letter office" (serviciul de scrisori neexpediate), pentru că uitase să scrie adresa. Reparând această scăpare, a dus din nou scrisoarea la poştă, dar de data aceasta a pus-o netimbrată. Abia atunci a fost nevoit să-şi mărturisească faptul că, în fond, nu ţinea câtuşi de puţin să expedieze scrisoarea cu pricina.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Această atitudine fermă a dat roade: infractorii au început să se teamă de corectitudinea noastră şi am reuşit să formez cadre cu un înalt profil moral-profesional. Începând din 1948, nu numai că n-a mai fost corupt nici un alt şef de brigadă, după transferarea mea într-o altă funcţie, dar nu s-au mai ivit cazuri de corupţie nici în rândul subordonaţilor.

Dumitru Ceacanica în Amintirile unui criminalist, Rezistând ispitei-Brigada Volanta (1945)
Adăugat de drcirstea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corectarea atitudinii: când zâmbeşti spre cineva, în nouă cazuri din zece persoana respectivă îţi va zâmbi înapoi, şi ai făcut ziua mai luminoasă şi mai fericită pentru două persoane.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Sinziana Mihalache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iniţial, guvernele au avut funcţii foarte limitate. Scopul lor a fost doar să "păstreze şi să pro­tejeze". Apoi, cineva a adăugat "să dea". Când guvernele au început să fie şi furnizorul poporului şi nu numai protectorul lui, guvernele au început să creeze societatea - mai degrabă decât să o păstreze.

Neale Donald Walsch în Conversaţii cu Dumnezeu, volumul II (1997)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Intima

Nu sunt nici rau, nu sunt nici bland,
Nu m-am tarat, n-am pizmuit,
Am fost si sunt un biet smintit
Care viseaza chiar mergand...
Si nu stiu dac-am suferit,
N-am fost sarac, n-am fost bogat,
Am si iubit, am si uitat,
Am si uitat, am si iubit.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă vrem să avem o caracterizare empirică a adevărului trebuie lămurit înţelesul falsităţii şi al negaţiei. În general o verificare experimentală a unei propoziţii constă dintr-o operaţie urmată de o observare a unei proprietăţi. Însă, după ce operaţia a fost executată, se pot ivi două cazuri care se exclud reciproc: să se observe proprietatea sau să nu fie observată. În al doilea caz, situaţia se prezintă confuz în ceea ce priveşte adevărul propoziţiei, căci din faptul că proprietatea respectivă nu a fost observată, nu rezultă numaidecât, în mod evident, că propoziţia este falsă, fiindcă s-ar putea ca observatorul să nu fi fost în stare să constate acea proprietate, deşi ea există!

Arend Heyting în Negarea şi separarea conceptelor în sistemele constructive
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piesa lui G. Ciprian "Omul cu mârţoaga" a fost jucată în multe ţări

La mormântul tău se roagă
Toţi cei pentru care-ai scris
Şi-ai dus ţara cu-o mârţoagă,
La Berlin şi la Paris.

epigramă de Laurian Ionică din Festivalul "Cât e Buzăul de mare" (mai 2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui fost prieten

Că m-ai uitat, nu-i de mirare
Şi nici nu cât să-ţi fac procesul,
Prietenia-i trecătoare,
Etern e numai... interesul.

epigramă de Nicolae Ghiţescu din revista "Lumea epigramei" (2011)
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

În cazul lapsusurilor, pe lângă relaţiile tonale şi similitudinea cuvintelor, trebuie să admitem şi influenţa asociaţiilor de cuvinte. Dar nici aceasta nu ajunge. Există o întreagă serie de cazuri în care explicaţia unui lapsus observat nu reuşeşte decât dacă se ţine seama de propoziţia care a fost enunţată sau măcar gândită anterior. Sunt şi acestea cazuri de acţiune la distanţă, de felul acelora citate de Meringer, dar de o amploare mai mare.

Sigmund Freud în Introducere în psihanaliză
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Problema scopului vieţii omeneşti a fost pusă de nenumărate ori; ea nu a fost însă niciodată rezolată în chip satisfăcător şi poate că nici nu are soluţie. Multe dintre acele spirite problematice care au abordat-o, au adăugat: Dacă s-ar dovedi că viaţa nu are nici un scop, ea şi-ar pierde orice valoare în ochii noştri.

Sigmund Freud în Angoasă în civilizaţie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şansa lui Romeo şi a Julietei a fost că au devenit personaje într-o piesă a lui Shakespeare, care le-a hărăzit o soartă în care dragostea lor era pusă la încercare doar de moarte. Dacă ar fi căzut în mâinile lui Woody Allen, probabil povestea lor de dragoste ar fi fost pusă la încercare de viaţă.

citat din Incze Klara
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici un cuvânt n-a fost rostit

Nici un cuvânt n-a fost rostit
Nici şoapte auzite, două - trei;
Nici un semn n-a fost făcut cu capul,
Nici un clipit din ochi – al lui, al ei.

A fost numai un murmur stins al inimii
Care ţine-închise-n ea lucruri care dor,
Sunt doar amintiri care se trezesc
Şi care au un somn atâta de uşor...

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ai uitat

Ai uitat să priveşti cerul,
Să vezi dimineaţa-n zori,
Cum dispare tot misterul
Nopţilor cu şezători.

Ai uitat trandafiriul
Zorilor în dimineaţă.
Ai uitat să scoţi chipiul,
Cu rouă să-ţi dai pe faţă.

Ai uitat să priveşti soare
Când este deasupra ta.
Să stai în amiaza mare
La umbră cu dragostea.

Ai uitat chiar şi apusul
Când e ziua în amurg.
Mie mi-ai uitat surâsul.
În zadar lacrimi îţi curg.

Ai uitat să-mi dai iubirea
După care eu tânjeam.
Ai uitat că fericirea
Era tot ce îmi doream.

Acum e târziu băiete
De mine să-ţi aminteşti.
În zadar exprimi regrete.
La inimă nu-mi mai eşti.

Ai uitat că viaţa trece,
Că ce-a fost numai revine.
Lumea tot aşa petrece
Când rămâne fără tine.

Trebuia să ştii că viaţa
E făcută s-o trăieşti,
Ziua, noaptea, dimineaţa,
Cât timp pe pământ mai eşti.

poezie de Dumitru Delcă (aprilie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

În unele cazuri, la locul de muncă, mai indicată este eticheta socială de arogant, uşor inabordabil cu aere de superstar sub soare decât demnitatea călcată în picioare şi valoarea umană pusă sub un semn mare de întrebare.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vorbe

Primăvara a fost restaurată,
vara a fost pusă la punct,
toamna a fost restabilită,
iarna e cum a mai fost...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La piesa "Dineu cu proşti" au avut acces doar cei vaccinaţi

Adunaţi cu toţi în oşti,
Să îi numeri n-are rost,
La acest "Dineu cu proşti"
Numai vaccinaţii au fost.

epigramă de Adrian Timofte (mai 2021)
Adăugat de Adrian Timofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ştiu dacă generaţiile care vor veni vor citi exact de trebuie, adică ceea ce autorii au vrut să pună în textele pe care le-au scris în perioada respectivă. S-ar putea să nu. De fapt, nu asta contează. După părerea mea, chiar o poezie ocazională, care a fost scrisă într-o anumită împrejurare, trebuie să depăşească împrejurarea respectivă şi să spună ceea ce are de spus în sine.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu la TVR - Cleopatra Lorintiu. o producţie TVR Cinema ,film distins cu premiul APTR pentru em
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cândva...

Cândva am fost copil şi eu.
Am fost copil ca tine.
Pământu-întreg era al meu,
N-aveam lipsă de bine.

Cândva am fost tânăr şi eu.
Am fost tânăr ca tine.
Mi se părea că sunt un zmeu,
Că stăpânesc o lume.

Cândva am fost bărbat şi eu.
Am fost bărbat ca tine.
Am dus pe umeri ce-a fost greu,
Când am unit destine.

Acuma,
Am uitat copilăria,
Tinereţea mi-a trecut,
Am uitat şi bărbăţia...
Puterile mi-au scăzut.

Nostalgia-acelor vremuri
Mă cufundă în tristeţe.
Numai aştept alte trenuri.
Sunt răpus de bătrâneţe.

Pe prispa casei stau cuminte
Şi aştept să vină noaptea.
Noaptea cu tainele sfinte,
Care se numeşte moartea.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2015)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Piesa

Cu pensonul disperării ţi-am trasat cauza
şi cu toate că nu ţi-ai dorit-o ai acceptat
Pictat pe faţă ai jucat rolul absurd
Neobosit repetai fiecare scenă
Trebuia să mă iubeşti şi m-ai adorat
Urma să mă urăşti şi m-ai sfidat
La ultima scenă te-ai descompus
În urmă ai lăsat aer de veghe
Am avut un rol
dar piesa a fost prea bună pentru a-l juca
şi am privit....
am pierdut?

poezie de Anca Margaritescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!