Pe câmpia aprinsă

Izlaz uscat
spice frânte de grâu -
fără somn
păstoresc risipite
albe pietre de râu

deschideţi
oare cine-şi adapă calul nebun
pe câmpia aprinsă

gând împietrit
izlaz uscat

golgota mea întinsă.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ramona (mirată): Autobuz?… Ce banal! (Visătoare.) Aş fi preferat să fugim amândoi, călare pe un cal alb, cu coama în vânt!
Romică (gânditor): Caii sunt pe izlaz. Tot mai simplu e cu autobuzul...

replici din piesa de teatru Oile Domnului (Satul electronic), scenariu de Valeriu Butulescu (2001)
Adăugat de A. Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Eu am crescut pe izlaz... N-am avut guvernantă! Franţuzeşte am învăţat singur. Am muncit de mic. Ucenic la un negustor de butoaie, băiat de prăvălie, birtaş. Mă jucam şi visam doar în pauza de masă. Munca pentru copii este un supliciu.

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elen (se trezeşte brusc din somn; vorbeşte cu glas profetic): Are dreptate! Apele se vor retrage. El a uscat marea şi apele s-au despicat în două. Şi apele au stat ca un zid, la dreapta şi la stânga lui...
Lady Robinson (cu mirare): Cine a uscat marea? Marco?
Elen: Nu Marco, doamnă, ci Moise! Cum puteţi face asemenea confuzii?
Lady Robinson: Iartă-mă, Elen! Cultura mea religioasă e destul de precară. Deşi am condus un bordel situat la doi paşi de biserică...

replici din piesa de teatru Lady Robinson Bar (Insula femeilor), scenariu de Valeriu Butulescu (2009)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Orice rufă la uscat crede că se luptă cu vântul.

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei (1992)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Haiku

după furtună
clopotniţa din cătun
dusă pe izlaz

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Busuioc uscat

noaptea lăcrimează şi norii se agită
la o casă se închid ferestrele
şi se citesc mai departe stelele

vântul se trezeşte din somn şi flutură
satul deschide un ochi
nu merită mai mult zăpuşeala

mirosul de busuioc uscat
pătrunde prin odăile cu icoane
nu pot să dorm
ce frumos este să simţi aerul
cum te ridică-n cuvinte

poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Regret

Când m-a trântit, pe un izlaz,
Nu m-am mişcat, că-s emotivă,
Dar rău îmi pare, c-a rămas,
În faza doar de... tentativă!

epigramă de Ion Micuţ din Epigrame cu şi despre femei (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel fierbinte

E uscat pământul,
Sufletul mă doare
Ca nu bate vântul,
Nu trezeşte-o boare.

Arşiţa de soare
Frige şi cuvântul;
E uscat pământul,
Sufletul mă doare.

Rog pe Domnul Sfântul
Cu puterea-i mare
Să adape câmpul
Mort de însetare,

Că-i uscat pământul.

rondel de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oare cavaleristul beat, care îşi pierde calul, se poate socoti infanterist?

aforism de Valeriu Butulescu din Stepa memoriei
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Autograf

Ţii minte frate
noi cel dintâi autograf
l-am dat desculţi
prin praf

şi cum ardea câmpia
sub spice aurite

eram copii

ţii minte frate
pentru cinci lei
păzeam
un orizont de vite.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

istorie

Istorie. Iluziile omenirii, înşirate pe axa timpului, asemenea unor rufe puse la uscat.

definiţie aforistică de Valeriu Butulescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Aici zăcea epava unui sfânt. Zburând prea jos, mai aproape de oameni, un zeu s-a lovit de pământ. Oare se va putea urca la cer cu aripile frânte?

replică din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Potop pe uscat

Să poată intra în arcă
toată lumea se dezbracă

distih de Costel Zăgan din Distihuri rebele (14 martie 2009)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Ovidiu Uscat

Când apare ca o zdreanţă
Şi cu părul răvăşit,
Îmi spun atunci cu siguranţă
Că Darwin nu a greşit.

epigramă de Mike Farkas
Adăugat de Mike Farkas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Brâncuşi: Părinte, nu mai pot să aştept! Casa mea a căzut în paragină! Gardul e la pământ... Buruienile au năpădit ograda... În livadă, s-au uscat vişinii şi merii... La crucea mamei, doar vântul plânge...

replică din piesa de teatru Pasărea de aur (Infinitul Brâncuşi), scenariu de Valeriu Butulescu (2005)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uscat (Se dedică doamnei Łucja Czetyrkowska)

- Disciplina preferată?
- Matematica.
- Matematica? Dar este o ştiinţă uscată, numere seci...
- Uscată? Ascultă numai: 3 mii de oameni mor pe minut, 15 milioane flămânzesc în stradă, 5 milioane de copii nu au părinţi, în fiecare secundă cineva se sinucide...
- Încetează! Simt că am ceva uscat în gât...
- Da? Dar pe obrazul tău se scurge o lacrimă. Oare eşti sensibil la numere uscate?

poezie de Marzena Mackojc din Femeile şi ciocolata, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carul cu grâu

Un car mărunt, cu grâu, ce trece
peste pământu'ntins şi rece

un car cu grâu ce se înclină
sub greutatea-i de lumină

un car cu grâu ce se apleacă
oftând încet şi vrând să treacă
printre chesoane, printre şire
de leşuri, printre cimitire –

şi trece, luminând cu spice
ucisul cer străpuns de-alice

poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne odihnim o clipă pe o rază

Cai din pietre albastre cu aripi
Sparg doru-n copite pe loc,
Pe-obsesia timpului dorm
Cu arme de sânge şi foc.

Iarna respiră-n petale de flori,
Flăcări de rouă usucă pământul,
Inima ta m-a legat de vecia
Iubirii ce-nvăluie vântul.

Scriu pe-o hârtie-amintiri
Despre calul din pietre albastre,
În pielea lui îngerii dorm
Împreună cu gândurile noastre.

Nu obosesc s-adun de pe câmp
Stele de spice ascunse în vis,
Din mană renasc pentru tine
Intrând în Raiul de lanţuri cuprins.

O mână întinsă robeşte cuprinsul
Armelor de sânge strânse-n cojoc,
Tu îmi dai din timp felii de pâine
Suprapuse-n săruturi de foc.

Ne odihnim o clipă pe o rază
Pusă între ramurile înfipte-n cer,
Un stol de fluturi zboară în stomac
Descuind al inimii mister.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Făt-Frumos: E adevărat, am cam îmbătrânit... Oare m-am urâţit?
Calul: Dumneata, stăpâne, oricât te-ai urâţi, tot Făt-Frumos rămâi. Aşa eşti trecut în actul de naştere...

replici din piesa de teatru Pacea cu zmeii, scenariu de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurul lucru de care-mi amintesc foarte bine este că la vârsta de 13 ani am devenit conştient de mine. Mi-am dat seama că era în mine o anumită fiinţă de care eram conştient. Tocmai citisem Biblia şi Descartespe izlaz.

citat celebru din Marin Preda
Adăugat de teodora fechete
Comentează! | Votează! | Copiază!