Guinan: Poporul meu i-a întâlnit acum 100 de ani. Ne-au distrus orașele și ne-au împrăștiat oamenii prin galaxie. Se numesc Borg. Căpitane, apără-te, sau te vor distruge.
replică din filmul serial Star Trek: Generația următoare
Adăugat de Laura Badea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Să știți că morarii din satele de sus ne-au tăiat apa. Hoții de morari au pus mâna de-au săpat șanțuri mari, și acum apa curge în iazurile lor. N-o să vie la noi nici într-o săptămână dacă nu mergem să-i luăm de păr. Oamenii se uitară unul la altul în tăcere. Șușteru se părea să aibă dreptate. Își aduceau aminte că morarii le-au făcut greutăți cu apa în toți anii. - Ne-au luat borfele pe nimica toată, ne-au lăsat goi pușcă, zise Șușteru, șiacum ne taie și apa.
Fănuș Neagu în Dincolo de nisipuri
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pentru băieții buni
Ne-au înghițit;
Rege și țară,
Hristos Atotputernic
Și ceilalți.
Patriotism,
Democrație,
Onoare
Vorbe și propoziții,
Ei ori ne-au disprețuit, ori ne-au ucis.
poezie celebră de Ernest Hemingway, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Copiii ăștia
Copiii ăștia ce mai cresc
Cu harul lor ceresc!
Privim la ei când azi, când înapoi,
Și ne-nfruptăm cu nostalgii;
Ei pleacă, și rămânem doi,
Să plângem pe fotografii.
Copiii ăștia ne-au îndulcit iubirea
Și-au prelungit din nou simțirea,
Ne-au îmbunat și ne-au secat,
Ne-au stors și ne-au catifelat;
Ce le-am făcut, fu cu temei;
Ce suntem, suntem pentru ei.
Ne mângiie a lor privire
Și al lor har cu implinire.
poezie de Laurian Taler din So many words (1 august 2010)
Adăugat de Laurian Taler

Comentează! | Votează! | Copiază!
Privighetorile
Privighetorile sunt cele care ne-au scos ochii,
nu lupii, nu răufăcătorii.
Ne-au scos ochii cei care ne-au iubit mai mult,
cei care știu să cânte, să ne cânte,
să ne descânte,
ne-au scos ochii, crezând că sunt semințe,
prietenele noastre, strălucitoarele noastre prietene,
cele care ne-au iubit mai mult,
stelele cu pliscuri de lumină,
și au făcut-o totdeauna ciripind
că ne fac bine.
Erau de-ale noastre.
Cu ele puteam discuta despre treptele culorilor,
despre piscurile sunetelor,
despre vaidenoi și despre Ossana eternității.
Ne-au iubit și sărutându-ne
ne-au scos ochii.
Orbi acum, să ne dăm mâinile,
trecând clătinându-ne podul tenebrelor
poezie celebră de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Urme
Stăm paznici la aceste ape,
Unde ne-au căzut jucăriile
Și nimeni nu vine să scape
Ascunse-ne bucuriile.
Ne-au crescut și bărbi de așteptare,
Ca piticilor dintr-un basm oarecare,
Ne-au fulgerat pe creștet stele,
Că teamă ni-i cu armele-n răstele.
poezie clasică de George Drumur din Suflete în azur (1940)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvintele din Carte
Atât de mult ne-au cercetat
Cuvintele din Carte
Că nu ne-au mai preocupat
Lucrările deșarte.
Gustând în fiecare zi
Dulceața ce-o emană
Putem spre Rai călători
Servind din sfânta mană.
Ne-aduc alin în încercări,
Ne modelează ființa,
Ne-au dat și dau orientări,
Alungă neputința.
Că-s îmbrăcate cu Duh Sfânt
E foarte clar; se știe
Sunt dătătoare de avânt,
Conduc spre veșnicie.
Ne-au cercetat și prin mustrări
Să corectăm purtarea
Parte s-avem de îndurări,
Să nu uităm chemarea.
Ce taine-adânci și ce comori
Se-ascund prin pagini fine
Expresii pline de splendori
Creează stări senine.
Atât de mult ne-au cercetat
Cuvintele din Slavă
Că am pornit imediat
Spre veșnica Dumbravă.
poezie de George Cornici (6 februarie 2017)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nud cu iepurași de câmp
Din frică ne-au făcut un templu
și ne-au băgat pe toți la-nghesuială
cică să dea urmașilor exemplu
ne-au dezbrăcat apoi în piele goală
Și iarăși ne-au băgat la-nghesuială
cerul ca un șarpe Doamne fu strivit
pământ ocean și auroră boreală
brusc s-au întors spre asfințit
Cerul Doamne ca un șarpe e strivit
cică să dea urmașilor exemplu
pe funia dintre plus și minus infinit
din frică ne-au făcut un templu
Și ne-au băgat pe toți la-nghesuială
să ne vopsim și zilele cu smoală
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (10 aprilie 2011)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Se spune că impozitele ne-au distrus viața. Ce, asta-i viață!?
aforism de Victor Martin din Plimbare cu telemobilul
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Corabia verde
Corabia se frământă și se răsucește
în lupta cu valurile ce-o izbesc tâlhărește
și apele cresc ca din hău năzdrăvane,
căpitane! căpitane! căpitane!
Invinsă pe-o clipă, sub valuri se pierde
parcă de-a pururi, corabia verde
năprasnic mușcată de uragane,
căpitane! căpitane! căpitane!
Prin potopul ce zălud o răstoarnă,
s-aud prin văzduh ca o goarnă,
peste-ale mării nesfârșite noiane,
poruncile tale de proroc, căpitane!
Și iată, de odată se-nalță semeață...
iarăși, Crăiasă peste timp, peste ceață,
peste-ale apelor titanice toane,
corabia ta verde, o, căpitane!
Zănatec aleargă prăpădul pe ape,
tot mai aproape și mai aproape,
dar duhul mai tare-i ca-ale mării prigoane,
căpitane! căpitane! căpitane!
Gata cu toții să murim în picioare,
pe marea aceasta ce crâncen ne doare,
spargem talazuri, înfrângem bulboane,
cu gândul la tine, o, căpitane!
Lupta e cântecul și biblia noastră,
holde vor crește de samulastră
din cremenea oarbă, din pietroase mormane
și din sângele nostru, o, căpitane!
Moartea însăși de-ar sălta pe punte,
sărire-ar fulgeris cine s-o-nfrunte,
printre mii și mii de uragane,
căpitane! căpitane! căpitane!
poezie de Aron Cotruș
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Politicienii ne-au promis Paradisul și ne-au dat Infernul.
Dumitru Delcă (13 mai 2014)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu plânge, Basarabie...!
Sămânța Unirii-n iubire-ncolțită,
Săgeată-nmuiată-n al istoriei val,
Din coardă de arc de Carpați zămislită
Rodește stăpână pe-al Nistrului mal.
În pântec de mamă comun ne-a fost lutul
Și frământați am fost de-același aluat,
Samsarii lumii ne-au pus stavilă Prutul,
Ne-au umilit, ne-au separat, ne-au dezbinat.
Înstrăinată, fără de pod și fără punte,
Plutind în plâns pe-a timpului corabie,
Te-așteaptă mama să te mângâie pe frunte:
Te vrem acasă...! Nu plânge, Basarabie...!
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce-am făcut?
Am intrat și noi în UE,
Este lucru cunoscut,
Dar mai bine astăzi nu e,
Și cu asta ce-am făcut?
Ne-au luat străinii totul
Bani, resurse - ce-am avut
Pe labe ne-au pus cu botul,
Și cu asta ce-am făcut?
Ne-au trimis numai deșeuri,
Ne-au mințit cât au putut,
Mâncăm fel de fel de E-uri,
Și cu asta ce-am făcut?
Nu mai stăm să facem glume,
N-avem vreme de pierdut,
Umblăm peste tot prin lume,
Și cu asta ce-am făcut?
Unde sunt seninătatea
Și mândria ce-am avut?
Azi domnește lașitatea,
Și cu asta ce-am făcut?
Și-uite așa, zic într-o doară,
Sper că nu am decăzut
Să rămânem fără țară,
Căci cu asta ce-am făcut?
poezie de Octavian Cocoș (1 septembrie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Apa distruge zăgazul; astfel e distrus planul care nu-i ținut ascuns; clevetirea distruge dragostea; vorba distruge pe cel fricos.
în Panchatantra
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Piloții inamici s-au dovedit net superiori. Ne-au distrus simulatoarele într-un timp record!
aforism de Alex Dospian (decembrie 2013)
Adăugat de Alex Dospian

Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii la care ne gândim dintr-o dată, fără motiv aparent, sunt cei care ne-au flatat ori ne-au umilit într-un moment sau altul al existenței noastre. Sunt singurii de care ne amintim după ani, chiar și atunci când au dispărut de tot din orizontul nostru.
Emil Cioran în Caietul de la Talamanca (2000)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne-au zburat din suflete cocorii
Ne-au zburat din suflete cocorii
spre aceleași țărmuri neștiute
și de unde nu se mai întorc
Toamna vieții pare nesfârșită
Ne-au zburat din suflete cocorii
de parcă am plăti un bir
mereu un altu-n fiecare an
cu o nouă generație de cocori
mai tineri și mai triști
poezie de Ion Untaru din Domnul Liszt (1995)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
"Și, totuși, Ardealul" (de O. Vințeler)
Ribentrof și Molotov
Ne-au ciupit ceva din țară,
Însă Kohl și Gorbaciov
Ne-au lăsat... pe dinafară.
epigramă de Vasile Iușan din Postelectorale (2010)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!

La aniversare
Ei ne-au urat s-avem de toate,
Copii, nepoți și sănătate,
Iar la plecare, printre dinți,
Ne-au zis ceva și de părinți.
epigramă de Stelică Romaniuc
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Epopeea națională
Cum ne-au tot mințit pe față
Și ne-au (s)muls mulți ani din viață,
Toți "eroii principali"
Sunt, de-a dreptul, criminali.
epigramă de Ica Ungureanu (2010)
Adăugat de Ica Ungureanu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn
Hai să stârpim incompetența
Destinului ce îl avem în mâini,
Corupția și-indiferența,
Treziți-vă, treziți-vă, români!
O molimă ne decimează
Și ne reduce la tăcere,
Iar ochii noștri lăcrimează,
Când ne-agresează a ei putere.
Ne-au jefuit și ne-au vândut,
Cei care frâiele ne-au luat,
Aleșii în care am crezut,
Cu vorbele lor goale ne-au calmat.
Istoria se tot repetă,
Răcnește Ștefan din mormânt
Și-n România imperfectă,
Nimic nu se mai 'nalță drept și sfânt.
Hoția și incultura-s demne,
Iar impostura zace-n niște câini,
Se pune gaj și pe blesteme,
Treziți-vă, treziți-vă, români!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!