Legea optimistă a tranziției
Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămân cicatricile.
murphologie
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Drumul spre mai bine trece prin foarte prost și se înfundă acolo!
citat clasic din George Pruteanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea cea mai optimistă a tranziției (soluția finală)
Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămân ei.
murphologie
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre inima femeii trece prin pat! Atât: trece!
aforism de Costel Zăgan din Inventeme
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!

Drumul spre nevolnicie trece prin slugărnicie.
aforism de Nicolae Mareș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Toate trec, însă, cicatricile rămân.
aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Dan C

Comentează! | Votează! | Copiază!

Timpul vindecă rănile, dar rămân cicatricile.
aforism de Dorel Schor
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Legea pesimistă a tranziției
Drumul spre Mai Bine trece prin Foarte Prost și se înfundă acolo.
murphologie
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Minimă
Drumul spre școală trece prin inimă
monostih de Costel Zăgan din Universuri paralele (4 septembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
În România, drumul spre film trece prin teatru.
Caroline Gombe în Ziarul Metropolis
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre civilizație trece și prin estetica la zi a closetelor.
aforism de Vasile Ghica din În ghearele râsului (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre rai, trece prin iadul care-l, închide să sorteze...
aforism de Corneliu Vornicu (23 martie 2020)
Adăugat de Corneliu Vornicu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre cinema trece și prin sălile de teatru, nu-i așa?
aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre infinit trece obligatoriu prin găuri negre.
citat din David Boia (15 mai 2019)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
În era noastră, drumul spre sfințenie trece neapărat prin lumea acțiunii.
citat din Robert G. Ingersoll
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Drumul spre o epocă nouă trece întotdeauna prin cavernele unei tranziții.
aforism de Vasile Ghica din Rezervație gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cicatricile mereu ne rămân în suflet, poate pentru a ne reaminti că suntem vii.
aforism de Lavinia Elena Niculicea
Adăugat de Lavinia Elena Niculicea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul spre Iad
De când pe lume stele cad,
Să știți că drumul tot spre Iad,
Precum John Milton bine spune,
Pavat e cu intenții bune.
epigramă de George Budoi din Epigrame (31 decembrie 2016)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Oricine crede că drumul spre inima unui bărbat trece prin stomac, a picat la examenul de geografie.
citat din Robert Byrne
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Drumul toamnei merge spre cruce, spre moarte, în timp ce drumul postului de primăvară va merge spre înviere. Moartea nu este la Paști, ea este acum, la sfârșitul toamnei, când începe iarna și toate vor muri. Pe drumul morții se merge sprijiniți bine de cruce.
Ion Buga în Evanghelie și liturghie
Adăugat de Girel Barbu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe drumul final
pe drumul final lumina ne scurtează distanța
se dislocă filozofii încastrate în timp,
rotite îngălbenit venite neauzit, nevăzut.
oricum ar bate lumina ai trupul întreg,
născocirile cad în iarbă,
simțurile decapitează materia neagră
odată cu cicatricile, făcându-le cenușă.
luna devine joasă și foarte mare,
salve verzi trag copacii în albastru.
studiez pe sărite ploaia descompusă
și șuieratul de frunze rămâne
ca o sete și o foame de scris despre tine.
fug pe câte o secundă ce-o lungesc cât pot,
să mai rămân în visul tău lacom,
să nu cad pe partea cealaltă
și când ziua se închide
îmi cade pe pleoape destinul.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!