
Rondelul generozității
De aș avea vreo zece buzunare,
Ticsite cu bancnote de o sută,
Eventual o sumă în valută,
Mi-aș pune bunătatea la-ncercare.
Aș merge pe o cale cunoscută,
Dar, stăpânit de calm și de răbdare,
De aș avea vreo zece buzunare,
Ticsite cu bancnote de o sută.
Și întâlnindu-i pe aceia care
Fac din necinste veșnica dispută,
Le-aș oferi bancnote la derută,
În schimbul unui gest de remușcare.
De aș avea vreo zece buzunare?
rondel de Virgil Petcu
Adăugat de Virgil Petcu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Sonet V
De-as avea vreo zece cai
Cu tine m-aș mărita
În dimineața asta
Și aș fugi cu tine în rai
Un vultur pleșuv să tragă la plug cu o cioară
Ùn cioroi, un soț de cioară
Sprintenă și ușoară
Un șoim mare domn peste o veche moară
Opt câini mari de-aș avea
Trei maimuțe mici pentru un crai
Cinci pisici cu răpirea din serai
Mi-aș vinde tot ce am și ce nu am
Pentru Delacroix, Moartea lui Sardanapal
De nu îl voi avea mai bine mor în peisaj stradal
sonet de Gabriela Gârlonța din Gabriela Gârlonța, Casa Amintirilor,Editura Art Creativ,București,2021
Adăugat de Gabriela Gârlonța

Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua scriitorului: Cu epigrama împreună
Am câștigat vreo trei sudalme,
Vreo șapte pumni în berărie,
De la femei, vreo zece palme;
Cred că revin la poezie...
epigramă de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zece vieți
Zece vieți daca-aș avea
Toate zece mi le-aș da
La hotar în tara mea
De m-aș naște a doua oară
Vreau în plaiul cu mioară
Într-o zi caldă de vară
Cer albastru o să fie
Grâul galben pe câmpie
Roșu-aprins pictat pe ie
Dacă iarna va fi grea
Și vânt rece va sufla
Gândul meu nu-l va schimba
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Colinda păstorilor
Io am douăzeci de oi [bis]
Și i-oi duce Lui, mei doi [bis]
Iaca și io am vreo zece
Și i-oi duce și-un berbece
Și io că-s mai țighinaș
I-oi duce și vreo tri cași
Că așa ni-i rânduiala
Să ne plătim zeciuiala
Că așa ni-i scris în lege
Să plătim un an din zece
Doamne, Împărate sfinte,
Primește și-a noastră cinste
Primește-o și de la noi
Că suntem păstori de oi.
folclor românesc
Adăugat de Veronica Șerbănoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cântec de zece
pe sârma de rufe
atârnă zece cârlige colorate.
în palmele mele
zece degete adună lumina
din primele zece raze de soare
ce proptesc cerul.
printre ramuri
zece frunze îngălbenesc
văzând cu ochii.
crizantema își deschide zece petale
și zece boabe de rouă
se rostogolesc în privire.
această dimineață
ar putea fi una de zece stele
dar nu e decât
o dimineață de toamnă!
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Hoții de buzunare
Haine fără buzunare
S-au lansat pe piață ieri
Dar nu pare-o rezolvare
Că vor fi mai mulți șomeri.
epigramă de Mihai Danielescu din Urmașii lui Cincinat (2004)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
În levitație
Văzând o sticlă de Fetească
Și trei bancnote verzișoare,
Ea începuse să plutească...
Avea moravuri cam ușoare.
epigramă de Petru Miloș din O, tempora! O, mores!, Tema "Ce timpuri / vremuri! Ce moravuri / năravuri!", epigramă selecționată dintre cele primite (2011)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zece
Dacă numeri pân' la zece,
Zice-se, mânia-ți trece.
Șeful, cât mi-e de urât,
După "zece"-l strâng de gât.
epigramă de Mihai Teognoste din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Zece unchi sau zece mătuși nu-i pot înlocui pe tata și pe mamă. Așa cum zece tați și zece mame nu au însemnătatea soțului și soției.
Dazai Osamu în Povestea orfanului
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!

MEREU
Azi, de am în suflet vreo îndoială,
Mâine sunt sigur se va ameliora,
Chipul tău în timp se va definitiva
Așa cum ești severă, totuși amicală.
Mâine te voi vedea în ziua estivală,
Prin spații mai mult te vei contura,
Călătoria prin univers va mai dura
Admirând la tine aceeași îndrăzneală.
Peste un an, zece sau o sută,
Peste milenii, sau chiar peste ere,
Problema ta va fi tot mai acută.
Căci dragostea mai multe jertfe cere
Fie că mintea nu mă prea ascultă
Nu-mi definitiva tu vreo plăcere.
20 noiembrie 1965
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nouăzeci la sută din politicieni strică reputația celorlalți zece la sută.
citat din Henry Alfred Kissinger
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.

Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui hoț de buzunare
Nu e zi din calendar,
Pe ninsoare, vânt, ger mare;
S-aibă mâna-n buzunar,
Sau la alții-n buzunare.
epigramă de Aurora Luchian
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lunganul, de obicei distrat și neglijent, nu ordonat ca "șeful", avea mereu numeroasele buzunare pline cu de toate: pixuri, batiste mototolite, diverse acte personale (legitimația și copii după acestea, cărți de vizită, invitații, buletinul de identitate, permisul de conducere etc), plus o grămadă de dulciuri, nelipsite; lunganul avea întotdeauna grijă să se aprovioneze periodic, înainte de a i se epuiza stocul. Serviabil, geograful duse mâna spre unul dintre buzunare; găsi pixul, dar când îl scoase, acesta era plin de ciocolată moale și cremă aromată...
citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Din zece în zece
din zece în zece ani vin la balcic
sau
la nevoie o dată la zece vieți
regret
nespus nu mai cred să fie
timp
pentru încă un balcic nostalgic în trăirea de-acum: simt
cum
pereții de calcar își caută
fanta
prăbușirii umbrelor dumnealor în oasele mele surcele
din zece
versanți n-au rămas
decât
maximum zece
ani de
trăit cu pensula în putere
sau zece
vieți fără semețele coaste de-argint (?!) apropiate
inimii
inimii lor sfâșiate
în timp
de alte zece timpuri
zece alte
timpuri abia începute și neterminate
poate
nici nu mai cred nu
mai
văd în culori
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Stele și frunze
Am galbenii din cerul răsturnat
Prin saci de aer, colțuri și hambare,
Iar luna, o bătrână dintr-un sat,
Pendulă ruginie pe ogoare...
Și niciodată n-am fost mai bogat:
Bancnote mari de frunze-abandonate
Mi le strecoară vântu-n buzunare
Ca să-mi alung ispita din cetate.
Stă muntele de vorbă cu înaltul:
Notele vii își plâng înfățișarea...
Așa e toamna, goală pentru altul,
Îmbrățișând copacilor uitarea...
poezie de Gheorghe Pruncuț
Adăugat de Dan Costinaș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Avem bancnote pe suport de material plastic
Bani de plastic, dați pe piață,
Au valoare colosală:
Rezistenți, au altă față
Și ce bine se mai spală!
epigramă de Constantin Iurașcu-Tataia din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Speranță de viață
Doctorul i-a dat speranță
Încă zece ani de viață.
Cam tot atâtea miare
Îi băgase-n buzunare.
epigramă de Valeria Moroșan (2011)
Adăugat de Valeria Moroșan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt zece ani de când am fost pentru întâia oară la Eminescu acasă. El sta pe-atunci în Podu Mogoșoaii, deasupra unei tapițerii, într-o odaie largă în care avea un pat simplu, trei scaune de lemn, o masă lungă de brad, pătată de cerneală, cărți multe, ticsite pe nouă polițe mari ca de vreo patru metri, o mașină de cafea pe sobă, un lighean de pământ într-un colț, în alt colț un cufăr vechi; pe pereți, nicio cadră. Poetul era singur, într-un surtuc lung peste cămașa de noapte. Prietenul cu care venisem îl cunoștea din copilărie, își ziceau tu. Am stat aproape o oră, în care eu n-am vorbit nimic. I-am ascultat pe ei discutând asupra telepatiei. Sfiicios mă uitam la Eminescu. Eram așa de fericit că-l văd. Mi se părea un zeu tânăr, frumos și blând, cu părul lui negru, ondulat, de sub care se dezvelea o frunte mare, palid la față, cu ochii duși, osteniți de gânduri, mustața tunsă puțin, gura mică și-n toate ale lui o expresie de-o nespusă bunătate și melancolie. Avea un glas profund muzical, umbrit într-o surdină dulce, misterioasă, care dădea cuvintelor o vibrare particulară, ca și cum veneau de departe, dintr-o lume necunoscută nouă.
Alexandru Vlahuță în Versuri și proză, Amintiri despre Eminescu, 1889 (1971)
Adăugat de MG

Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Bronzurile vor suna
Leturghii în slava ta
Și-or cânta vreo două ore
Piculinele sonore...
Și-or porni cu pașii lini
Ca vasalii bizantini...
Crinii toți de la grădină
Sub balconul tău să vină!
Și suna-vor lung pe cale
Clopote din catedrale;
Și-or să cânte pentru tine
Cele zece piculine...
Îți voi pune la picioare:
Flori de sânge, flori de soare...
Și-am să-ți cânt în două zile
Zece strofe juvenile.
Bobârnacele-or pica
Tot întru slava ta
Ca să zică, mai târziu:
Dăi! Dăi! Dăi! și piu! piu! piu!
Cu birlicul de carale
Cumpăr cărnurile tale,
Iar birlicul roș de cupă
Jartiera să ți-o rupă.
poezie clasică de Nicolae Oprea Dinu din Inginerul Tinca (1914)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Zece
Că "Zece"-aș vrea să-mi fie nu doar titlu,
Vă spun acum senin, cu "modestie",
Dar tare mi-ar plăcea: zece să fie
Și-o notă pe volum (ca un subtitlu).
Să vă explic de ce e titlul "Zece"?
E simplu: zece strofe-au fost de-ajuns
Ca, în poem de-au fost, să fi pătruns
În noul meu volum și... să nu plece.
Dar unele poeme, cu ardoare,
Deși erau mai lungi decât am vrut,
Au fost bine-venite, și-au avut
Bilet cu "Doi ori zece", la intrare.
Iar spre final, venite-așa, puhoi,
Spunându-mi că-s frumoase, vor și ele,
Au mai intrat, din versurile mele,
Și poezii de "Zece supra doi".
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Zece
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!