Când ne părăsesc viciile, ne mângâiem cu credinţa că noi ne despărţim de ele.

autor necunoscut/anonim
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cum poate învăţa în ce fel se combat viciile cineva care nu acordă acestei îndeletniciri decât atâta timp cât îi lasă viciile.

citat celebru din Seneca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unii cred că îşi hrănesc sufletul, dacă îşi hrănesc viciile, dovedind că viciile au ajuns în suflet.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Vicii (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!

Belşugul şi viciile

După cum spunea Horaţiu, când belşugul ne răsfaţă,
Pierdem vremea cu nimicuri, iară mintea cea isteaţă
Intră parcă-n amorţire, "lunecăm în moliciune",
Viciile dau năvală fără pic de sfiiciune.
Vitregia vieţii, însă, cu puţin se mulţumeşte,
Spiritul ea ţi-l ascute, trupul ea ţi-l oţeleşte.

poezie de George Budoi din Viciul şi Virtutea (8 septembrie 2016)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât despre mine, în slaba măsură a puterilor mele,, mă desfătez citind cărţi şi le dau credinţa mea, şi plină de încredere; şi în inima mea le răsfrâng. Atât de cordial, că nu e petrecere care să mă facă să-mi părăsesc cărţile. Afară numai, desigur, când luna Mai soseşte şi aud păsările cântând şi florile încep să crească. Atunci, adio cărţile şi zelul meu.

citat din Geoffrey Chaucer
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din păcate trebuie să ne luăm cu noi peste tot. Ce odihnitor ar fi să ne mai despărţim din când în când de noi.

citat din Oana Pellea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rudele, prietenii şi fiii părăsesc mortul şi se întorc acasă, cum părăsesc păsările copacii fără flori şi fără fructe.

citat clasic din Bohtlingk
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă prietenii te părăsesc, e de rău, dar dacă te părăsesc şi duşmanii, eşti chiar de plâns...

aforism de Viorel Vintila
Adăugat de Viorel Vintila
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum

Hai să ne despărţim acum,
În termeni oarecum neutri
Şi să sărim în două luntri,
Ce se vor întâlni postum.

Acum să ne luăm adio,
Aşa ar fi civilizat
Şi să-mi trimiţi neapărat
Uitarea, dacă vei găsi-o.

Iubirea? Cred c-a existat,
Dar e acum în altă barcă,
În ochii ei se-neacă parcă,
Un infinit adevărat.

Şi veacul se transformă-n scrum,
Civilizaţii stau la pândă,
Iubire, grea ca o osândă,
Hai să ne despărţim acum.

poezie de Angelica Ioanovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când plecam unul de lângă celălalt nu ni se părea că ne despărţim, ci că mergem să ne aşteptăm altundeva.

citat din Cesare Pavese
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu spui că este greu, dacă nu chiar imposibil, să-l realizezi pe Dumnezeu! Dar eu îţi spun că este la fel de greu cât e să îţi întreţii viciile. Fie că vorbim de cafeluţa dimineaţa, tigareta2, masturbatul, bârfa, etc, etc. Absolut toate viciile sunt întreţinute pentru că nu-l cunoşti pe Dumnezeu!

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât vezi cu ochii de-a lungul trupului meu

Copacii crengile şi frunzele lor
Iarba de la poalele stâncilor şi mulţimea caselor
Şi marea-n depărtare de ochiul tău scăldată
Imaginile-acestea de fiecare zi
Viciile virtuţile atât de imperfecte
Transparenţa trecătorilor pe străzile-ntâmplării
Şi trecătoarele ivite din căutările-ţi îndărătnice
Obsesiile tale cu inimă de plumb cu buze virginale
Viciile virtuţiile atât de imperfecte
Asemuirea privirilor îngăduitoare cu ochii pe care i-ai
cucerit
Amestecul corpurilor al sfârşeliilor şi-al patimilor
Imitarea cuvintelor ideilor şi atitudinilor
Viciile virtuţiile atât de imperfecte

Iubirea-i omul nedesăvârşit.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Partajare

În ziua când ne despărţim
Oprim, să terminăm cu chinul,
Din bunurile ce-mpărţim,
Maşina eu, tu concubinul.

epigramă de Gheorghe Enăchescu din arhiva personală a lui Gheorghe Culicovschi (2005)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răspunsul la rugămintea ta nu este în funcţie de credinţa pe care o ai când te rogi, ci de credinţa pe care o ai când acţionezi.

Wallace D. Wattles în Ştiinţa de a deveni bogat
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să ne mângâiem scriitorii, citindu-le cărţile.

aforism de Vasile Ghica din Rezervaţie gri (iunie 2011)
Adăugat de Vasile Ghica
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu cred în cel care propovăduieşte credinţa sa altora. Credinţa nu cunoaşte cuvinte. Trebuie trăită şi abia atunci se poate răspândi de la sine. Credinţa nu înseamnă a o explica, ci a o trăi!

Camelia Opriţa în Legenda Stelei De Crăciun (2012)
Adăugat de Vika Viktoria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu a înfrânt cu adevărat şamanismul şi îl sperie până când are forţa de a lasă deoparte nu numai credinţa în fantome sau stafii, dar chiar şi credinţa în spirit.

citat din Max Stirner
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii sunt liberi când se află în patria lor, nu când rătăcesc şi o părăsesc.

citat clasic din D.H. Lawrence
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Credinţa e o formă aparte sublimă a raţiunii, împletită cu spiritul, indiferent că raţiunea e a unui analfabet, sau a unui intelectual versat. Când se activează credinţa, toate resursele interioare se organizează, se mobilizează şi se restructurează, comprimându-se în ceea ce numim "scînteie divină", sau promotor motivaţional deosebit. E ca atunci când faci un sport şi îţi soliciţi corpul la comanda voinţei, mobilizând nutrienţii, muşchii şi tendoanele, să răspundă prompt la ce ai decis tu. Cu cât motivaţia e mai mare, cu atât răspunsul e mai bun. Drept urmare, credinţa se antrenează! Cu vorba bună, cu glăsuire cu tine însuţi, încurajare şi scurtă rugăciune, din când în când

Dharma K. Tchobansky în Rupte din Seu, Psihologia, sublim (2016)
Adăugat de Tchobansky
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se numeşte îngâmfare acela care depreciază în chip nejust pe ceilalţi, şi de aceea, trebuie să definim îngâmfarea drept bucurie care se naşte din credinţa falsă prin care un om se socoteşte superior altora. Iar desconsiderarea de sine, trebuie definită drept tristeţea care se naşte din credinţa falsă prin care un om se socoteşte inferior celorlalţi. De aceea, se poate concepe uşor de ce omul îngâmfat este cu necesitate invidios şi de ce îi place să fie înconjurat numai de acei care se poartă după gustul sufletului său neputincios şi, astfel, din prost îl fac nebun. Deşi desconsiderarea de sine este contrară îngâmfării, totuşi cel umil este foarte aproape de cel îngâmfat. Căci, tristeţea lui se va alina, cu alte cuvinte se va bucura, când închipuirea lui se va desfăta privind viciile altora, şi dimpotrivă se va întrista cu atât mai mult, cu cât se va crede inferior altora.

citat celebru din Baruch Spinoza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uneori, când ne simţim bine, punem viciile ca să ne pedepsească.

aforism de Ştefan Mîrzac din Cuvinte cu dor de miez, Vicii (2016)
Adăugat de Ştefan Mîrzac
Comentează! | Votează! | Copiază!