Nu lasati pe nimeni sa moara
Traiti, dar lasati-i si pe-altii sa traiasca
Spuneau ei in seninul lunii
Ca o carte deschisa spre viata erau:-
Si adevar erau predicat lumii.
Erau cunoscuti, dar totusi prea singuri:
Anonimi cintind live pentru comuna soarta
Voind sa schimbe ura-n iubire
Prin inima lor, ca o carte deschisa si dreapta.
Inimi largi pagini deschise aveau
Clare batai, miocardice amurguri,
Zaruri moi- rasucite restante
De seminte-cuvinte rasarind printre rinduri.
Prin strigatul lor, viata voalata
Se umbrea peste mortii calatori dintre statii.
Frazele lor inecate-n suspine
Creionau nervul surd sa schiteze negatii.
Iadul lor li-i facura cadou
Mintindu-i ca pe noi azi, ca-i paradisul.
Traiau un razboi mut in armistitiu
Prin batai de inima aritmundu-si abisul.
Si strigau din seninul de inima albastra-
Clar suspin putin ragusit,
Rastignit peste lumea absenta de-afara,
Peste vintul de ploaie lovit.
« Lasati-i si pe ceilalti sa traiasca
Fiecare merita un cintec,
Orice om are inima albastra
Orice om are lacrimi si-un suflet.
Nu lasati pe nimeni sa moara
Nu traiti pentru a scuipa si ucide
Cititi in inima clara a noastra
Seninul iubirii din ceata minicunii..
Traiti si lasati sa traiasca
Traiti si lasati sa traiasca
Traiti si lasati
Traiti..."
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Politica
Ce mult lucreaza taranii
Ce frumos gandesc filozofii
Ce satios e rodul unora
Ce dulce este cuvantul celorlalti
Totusi,
sa traiasca
taranii lucreaza pamantul,
sa traiasca
filozofii lucreaza taranii.
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Flori
pe fereastra deschisa
a intrat primavara
a dat buzna in inima mea
aruncand cu flori peste noi
un soare rosu se revarsa
pe cer
cu buze rosii ne saruta
pe obraji
ochii tai sunt doua flori
caprui
deschise in inima mea
a venit primavara
aruncand cu flori peste noi.
poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sa poti iubi
De am gresit vreodata, astazi imi cer iertare.
Sunt om ca orisicine. Sa n-aveti suparare.
Daca-a iubi e-o vina, atunci sunt vinovat.
Vreau viata mai frumoasa. Nu cred ca-i un pacat.
Sunt mic, dar stiu prea bine ca pot sa fac ceva
Ca tot ce-ncepe astazi sa fie altcumva,
Vreau mai mult soare-n viata si zile mai senine
Sa n-aveti suparare, de vreau in lume bine.
Si cine poate spune ca n-a gresit vreodata?
Ca n-a spus TE IUBESC la nimeni, niciodata?
Ca lacrima fierbinte nu i-a brazdat obrazul?
Sa n-aveti suparare, azi vom schimba macazul!
Am cunoscut amarul, stiu ce-i singuratatea!
Am cunoscut iubirea, stiu ce e nedreptatea!
Dar voi care ca mine, in viata-ati patimit
Sa n-aveti suparare, e-o cinste c-ati iubit!
E-un lucru mare-n viata sa daruiesti iubire,
Sa poti da la oricine putina fericire.
Si de vor zice unii ca a iubi-i-pacat
Sa n-aveti suparare, pacatul e iertat!
Iar daca toate-acestea n-ati cunoscut nicicand,
Daca-a-iubi, in viata, n-a fost macar un gand,
Si de traiti cu gandul ca-n viata nu-i dreptate,
Sa n-aveti suparare, e vreme pentru toate!
poezie de Florin Dudău (11 iulie 2001)
Adăugat de Florin Dudău

Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima de mama
Inima de mama, inima de tata,
cade stea din ceruri rosu fulgerata.
Inima de tata, inima de mama,
cade iara frunza codrului de-arama.
Toamna obosita, toamna zbuciumata,
inima de mama, inima de tata.
Iarna-nzepezita, crunta ca o vama,
inima de tata, inima de mama.
Grea, tot grea, de piatra
noaptea peste vatra;
cainele pandeste
luna si o latra.
Grea, tot grea, de hume
noaptea peste lume;
glontele pandeste
inima anume.
Inima de mama, inima de tata
A trecut o viata ca o clipa, iata
Inima de tata, inima de mama
Doua doruri stranse nod intr-o naframa.
Dincolo de noapte,
dincolo de vant
clopote albastre
se aud batand.
Dincolo de ploaie,
dincolo de dor
se intorc copiii
la parintii lor.
poezie de Dumitru Matcovschi
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Sacrificiu
Dati in mine fara teama
Si cu bata si cu biciu`,
Daca zeii va indeamna
La acest sacrificiu.
Dati-mi foc sau pe o cruce
Rastigniti-ma ca pe Isus,
Daca moartea mea aduce
Cat un veac nu a adus.
Dati cu mine de peretii
Muntilor stancosi ai sortii,
Daca-apoi in restul vietii
Veti scapa de ceasul mortii.
Exilati-ma pe Luna
Ori pe jaru-atitor stele,
De traiti o clipa buna
Prin durerea carnii mele.
poezie de Corneliu Calciu
Adăugat de Corneliu Calciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moartea
curiozitatea ma apasa spre moartea cea dorita,
am trait destul pe lume si de moarte-mi este dor
eu nu am avut macar nici clipa fericita
am fost absent in viata si astazi vreau sa mor
sa nu mai stiu de nimeni si nimeni sa nu afle
ca am trait vreodata cu patima si jind
mai bine niciodata eu n-as fi fost pe lume
ca nimeni niciodata nicio clipa nu m-a iubit
s-apoi mai am o dorinta, o singura dorinnta
cand va sosi clipa ca sa ma ingropati
sa fie la miezul noptii si nimenea sa nu planga
din suflet sa ma scoateti, din amintire sa ma uitati
nu mai vreau nicicand sa va mai vad vreodata
vreau sa ma odihnesc in adancul meu mormant
iar trupul meu cea fost odat' asa voinic
cand va putrezi atunci as vrea sa plang
sa inund acel sicriu cu lacrima cea rece
sa putrezesc cu dorinta nici trup sa nu mai am
caci sufletul ramane desi trupul trece
prin sange si melancolie as vrea ca sa dispar
si toamna cea ploiasa sa-mi ude atunci mormantul
si frunze ruginite sa fosneasca pe-a mea cruce
si clopotelor va rog sa nu-i aud cantul
caci viata e un cant ce se termina si se duce,
si nimenea la capul meu, nimenea sa nu planga
sa va vad fericiti caci inca voi traiti
ca viata e un dar de la Dumnezeu primita
dar soarta mea a fost sa fiu nefericit
iti multumesc Parinte pe aceasta cale
ca mi-ai dat norocul pe lume sa traiesc
o singura iubire doar una am in viata,
pe Dumnezeul meu il ador si il iubesc
poezie de Boros Otto
Adăugat de Boros Otto

Comentează! | Votează! | Copiază!
Apus de viata
Viata?
Aceasta mare amagire
Uitata in timpul nostru
De catre Dumnezeu.
Nu ascult si nu vad.
Merg inainte
Precum ultimul om
De pe Pamant.
Iubire?
Inexistenta trecuta
Din mana in mana
Pana la epuizare.
Da-mi trecerea
Sa pot asculta inima.
Batai scartaite
In vartejuri
De aer.
Durere fara chemare,
Fara caldura,
Fara lacrimi.
Durere uscata.
poezie de Marilena Mihai
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

IUBIRE gust dulce prea amar, m ai facut sa sufar iar
A fost o data,,.., nu tare demult
Un singuratic baiat ce avea in al sau suflet mult
Mult dor,,, nimic de care sa te fi temut
Florin faiat fin cu inima de lut
Sansa lui I s a parut
Sa apara,, cand un glascior a auzit intr o iarna
O prea frumoasa fata,, din vis a aparut
Dar tot in vis a disparut, a treia zi, si el tot zbiara
Viata lui ce a trait,, a suferit prea mult
Crezut a ca suferinta v a fi la timpul trecut
Mut este dup ace s a petrecut
Nu intelege cum de ea,, chiar a putut??
Sa spuna ca l iubeste, foarte mult
Ca el este cum nu a mai vazut
Cu el doreste sa si implineasca al ei destin
Avea un glas din cel mai cristalin
Iubire un simtamint divin
Acum imi lasi un gust pelin
Si greu imi este sa ma abtin
A spune vorbe cu venin
De ce?? un cer senin
Se innoreaza,, si nu intervenim
Era totul asa sublime
Acum din plins nu ma mai abtin
Raspunsul la intrebare,, imi apare in departare
Straluceam precum un soare.. linga ea cu al ei nume splendoare
Soarele ce a stralucit,,, acum este naucit
Vremea de cand a trait si a fost iubit.. a fost oare vrajit??
Acum frica de femeie ii este,,, caci Florin nu mai este
Baiatul ce urca pe metereze
Pe toti sa ii salveze
Al sau suflet este in pioneze
El a vrut sa o salveze
Si a pornit la drum intr o noapte ca in poveste
I a dat ea acea veste,,, ca de acum a lui este
Peste orice el a trecut,,, de nimic nu s a temut
Sa o salveze,, urmina ca el sa se ruineze
Cum sa o calmeze??? a lui inima acum
Caci nu mai este el stapin
Inima lui a ramas, la ea in bagaje
Cum sa poata??? el sa mai traiasca
Intr o lume, ce nu stie decat sa urasca
El stie doar sa iubeasca
V a trebui,, cumva Florin sa supravietuieasca
Ea avea un glas cristalin. din cel mai fin
Atingerea ei era ceva divin
Surasul ei era,, ceva la care multi barbate poftim
Din mult acum nu a ramas nici macar putin
El sa devina sacal??? nu ere cal!
El are doar un pocal, in care strange mult amar
Ce l incarca pe samara
Si apoi pe al sau magar
Macar de I ar vorbii ea mai rar
I ar mai trece din amar
Dar a pierdut acest dar
S ar duce in calvar
Deja inima lui este data cu var
L a zambet el este avar
Cum sa mai iubeasca iar??
Prefer singur sa mi fac viata, precum un olar
Al vietii orar s a sfarsit
Daca nu mai pot a fi iubit
Mai am rost sa fi trait???
Raspunsul el nu l a gasit.........
poezie de Florin Găman
Adăugat de Florin Găman

Comentează! | Votează! | Copiază!
Natura
Natura o carte uriașă
Pictată de Creator cu gândul,
Și templu e, cu vii statui
Ce-i reprezintă felurite chipuri...
Tu ești al Domnului copil,
Cu suflet pur, și inima fierbinte,
Privindu-te, dumnezeirea mă pătrunde,
Și prin iubire-mi dă hrană, viață, nemurire...
În ochii tăi albaștri ca seninul
Zăresc Divinitatea care ne conferă
Doar prin iubire propria-i natură...
Și doar așa... descopăr ce e adânc în fire.
poezie de Floarea Carbune (22 noiembrie 1948)
Adăugat de Adina M. Neghirla

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge în inima mea
Plânge în inima mea
Cum plouă peste oraș;
Ce-i tristețea aceasta grea
Răul ce inima-mi ia?
O, dulce murmur de ploaie
Pe acoperișe și-n zare!
În inima ce se îndoaie,
O, cântecul, murmur de ploaie!
Plânsul noimă nu are
În inima ce mi se frânge.
Ce? Nici o trădare?
Jalea noimă nu are.
Un chin e fără măsură
Să nu știi de ce,
Fără iubire și ură,
Suferi peste măsură.
poezie de Paul Verlaine, traducere de Lucian Blaga
Adăugat de Vlad Chirinciuc

Comentează! | Votează! | Copiază!
Tricolorul
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Albastrul- cerul cel senin, frumusete si credinta,
E... aerul, speranta, viitorul.... visele curate,
Blandetea sufletului, e noblete si... vointa.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Galben- e forta, bogatie, vara plina de lumina,
Sunt holdele de grau, in aur toate imbracate,
E binecuvantarea Lui, peste noi Mana-I Divina.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Rosu- e rasarit de soare stralucind in dimineata,
E sange sfant, Jertfa varsata pentru libertate,
E maretie, e curaj, e Legamant si Dragoste de viata.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Ce flutura si se inalta ca un simbol sfant,
Simbol pe care-l port in pieptul meu cu demnitate,
Si-l voi purta cu drag pan' la mormant.
Pastrez in inima mea trei culori adanc sapate,
Si orice-ar fi, in sufletul meu eu la fel o sa raman,
Cu fratii mei de-acelasi neam in unitate,
La orice pas, prin lumea larga, mandru ca-s roman!
poezie de Marius Alexandru
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Plânge în inima mea...
Il pleut doucement sur la ville -
Arthur Rimbaud
Plânge în inima mea
Cum plouă peste oraș;
Ce-i tristețea aceasta grea
Răul ce inima-mi ia?
O, dulce murmur de ploaie
Pe acoperișe și-n zare!
În inima ce se îndoaie,
O, cântecul, murmur de ploaie!
Plânsul noimă nu are
În inima ce mi se frânge.
Ce? Nici o trădare?
Jalea noimă nu are.
Un chin e fără măsură
Să nu știi de ce,
Fără iubire și ură,
Suferi peste măsură.
poezie celebră de Paul Verlaine din Antologia poeziei franceze (1974), traducere de Lucian Blaga
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!

Autocaracterizare poetică
Dacă aș scrie o carte despre mine
Aș numi-o "femeia la pătrat"
Femeia ce cu putere se îndreaptă
Spre cei slabi, neputincioșii, neînțelepti
Femeia ce ascunde durerea
și tot ea ce va împărtăși lumina
cu cei neputincioși,
Femeia ce educă omul la vârste mult prea avansate
Femeia ce stârnește misterul in lumea noastră
Femeia ce cânta la vioara sufletului tău ascuns
Femeia ce cu inima curată se deschide in orice casă
Și primește binecuvântarea lui Dumnezeu.
Femeia ce ascunde inima... apoi se plimba prin lumina fermecată
Femeia ce ochii deschide când tu o privești in vis
Femeia ce-ti poate tulbura și visul și imaginația.
Femeia ce ascunde Misterele lumii in inima ei
Femeia ce privește lumina și o poate împarți cu tine...
Femeia ce prin cuvinte frumoase îți deschide inima...
Femeia de aici, de acolo, de nicăieri.
Femeia independentă și mult prea iubitoare.
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie minora in cheia sol
Iarna, vara, triste coboara
Cinta in simtiri flaute,
Viori dulci si plins de chitara
Cara iar printre noi umbrele,
Frunzele cresc in pomi si padurea
Renaste in trunchi de creion
Se invirt in memoriu de sunete prelungi
Cortegii de zapezi topinde, ce mor.
Refren:
Viata renaste in noi peste moarte si disperare
Viata verde sub virf de creioane-
Puls ce-n inima doare,
Se-nvirt in vene zvicnind lumina la unison
Danseaza-n navalnicul singe
Poeme-n minoruri, in cheia sol.
Tu nu mai vii, te povestesc piane
In scrisori cenzurate de timp
Creioane deseneaza conturul
Tau printr-un cald anotimp
Moartea veche si noua-n poveste
Urca prin paduri si lega
Cu un lant de aur amintirea
Amintirea frugala si trista
A umbrei mele,
De cea alba si moarta-
Pustie, de umbra ta.
Refren
Viata renaste in noi peste moarte si disperare
Viata verde sub virf de creioane-puls ce-n inima doare
Se-nvirt in vene zvicnind lumina la unison
Danseaza-n navalnicul singe
Poeme-n minoriri, in cheia sol.
Te-as mai spune prin sute de glasuri
Ce cinta azi liber sub zari
Peste gloante strapunse prin steaguri
Gaurind oase crude si flori,
Ti-as cinta cu ploi repezi sub cerul
Imbracat in catifea mov,
Sau sub clarul miocrdic de luna
Elegii de Rachmaninov.
Cortinele cad sub copite
De cai liberi saltind peste cimp
Lanturi rupte in fuga, cad ziduri
Sub creioanele cu virful ciunt
Padurea recinta sub frunze
Albastre-aurii un poem,
Pentru tine curg lacrima de cristal la final,
Cu-acest strop de sare ultim, de vers.
Refren:
Viata renaste in noi peste moarte si disperare
Viata verde sub virf de creioane-puls ce-n inima doare,
Se-nvirt in vene zvicnind lumina la unison
Danseaza-n navalnicul singe
Poeme-n minoruri, in cheia sol.
poezie de Luminița Soare
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Prieteni mincinoși
Pe capul meu ei mâinile și-au pus,
M-au mângâiat, au îngânat și un descânt;
Timpul vindecă-orice rană,-au spus,
Și timpul poate șterge orice jurământ.
Erau blânzi, compătimitori, cei care subtil
Mi-au șoptit atunci pentru-a potoli furtuna,
"Inima care se frânge în april
Se vindecă în luna mai întotdeauna."
O, pe mulți cu inima cârpită au cunoscut...
Erau niște bătrâni trăgând din înțelepciune un folos.
Și le era așa ușor să facă ce-au făcut,
Să vină și să mă mintă-atâta de frumos!
Cine mai vrea despre luna mai să spună prostioare
Ar trebui să-întâlnească un suflet mai amar,
Pentru c-abia pe la jumătatea lui iunie, mi se pare,
Inima mea a fost intactă iar.
poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iti multumesc, Doamne
Iti multumesc pentru-aceste tample,
Ce tin ascunse-n ele atat de multe ganduri,
Albite si batrane de ploile marunte,
Ce-au curs far' de oprire, din mila Ta de mine.
Au sters de fiecare data urma,
Lasata de-o prefacuta mangaiere,
Si-au scos toti tepii trandafirilor din mine,
Lasati de clovnii ieftini, trecatori prin lume.
Iti multumesc de inima din piept,
Ce strange si acum iubire,
Puternica si blanda cum o vrei,
Indura nedreptatile, din limbile bogate-n vorbele
ce nu-ti fac cinste.
Iti multumesc pentru un suflet moale si dospit,
In incercari si multe suflerinte,
Ce poate-n orice ceas sa intre in cuptor,
Sa fie copt, smerit, si iubitor cu focul ce il arde.
Iti multumesc pentru aceste clipe,
Ca pot privii la ei cum frang,
Destinul, vorba, cugetul si gandul,
Atrasi in cursa, si ispititi de cel ce nu te-a biruit.
Iti multumesc de tot ce-ai ridicat in cer,
De tot ce mi-ai luat la Tine,
Acolo sunt pastrate, iertate, si sunt vii,
Comorile, faptele, si sufletele vindecate
de durere.
Iti multumesc pentru lumina mea din noapte,
Si pentru toate visele cu tine,
Pentru iertarea pacatelor si soarele ce-nvie,
Bucuria, speranta, iubirea, si dragostea de tine.
Iti multumesc, Doamne, pentru fiecare zi
In care eu, nu uit de tine
poezie de Adelina Cojocaru (29 aprilie 2017)
Adăugat de Adelina Cojocaru

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu plange!
Citesc in ochii ei durere,
Si ma gandesc ca nu-i de-ajuns
Sa aiba atat de multe daruri,
In sufletu-i de nepatruns.
Mai trebuie si-un strop de soare,
Sa-i incalzeasca inima,
O picatura de iubire,
Sa schimbe-n bine viata sa.
De-ar intelege ca in viata,
Trebuie s-astepti si sa iubesti,
De maine viata ei s-ar umple
De fericire, ca-n povesti...
Dar cand ai varsta tineretii,
Si viata e la inceput,
Ai vrea sa schimbi marea cu muntii,
Sa faci ce nimeni n-a facut.
"Copila mea, iubirea mea,
Asteapta si nadajduieste,
Si vei vedea ca rand pe rand,
Tot ce-ti doresti, se implineste.
Nu-ti frange aripile-n zbor,
Ca zborul tau se intrerupe,
Planeaza sigur si usor
Si calea dreapta nu se rupe.
Ai suferit prea mult, deodata,
Din lacrimi poti face ocean,
Dar nu uita ce-a spus odata,
El, inteleptul indian.
Tagore a spus ca fiecare,
Isi are suferinta lui,
Si-a lui din toate-i cea mai mare,
Mai mare nu-i a nimanui.
Ca orice om spune astfel,
Si-n felul lui are dreptate.
Dar nu uita copila mea,
Si lectia de demnitate."
poezie de Iulia Comaniciu
Adăugat de Iulia Comaniciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cantec pentru pace (Cleopatra Stratan)
Eu am venit din alte lumi,
Eu am venit sa cant aici,
C-a sa-nvatati sa fiti mai buni
Cum sunt copii cand sunt mici.
Eu am venit sa cant la voi
Si sa va spun sa va iubiti,
Sa nu mai mergeti la razboi,
Cu totii-n pace sa traiti.
Eu am venit la voi sa cant
Ca voi cu totii sunteti frati
Si e nevoie pe Pamant
Sa va iubiti si sa iertati,
Ca voi sunteti cu totii una
Cum sunt si frunzele la pom
Si cum piciorul si cu mana
Formeaz-acelasi trup la om.
Voi ati uitat ca nu sunteti
Doar masca ce-o purtati de zor,
Ca-n adevar suntei mareti
Si-aveti puteri de Creator.
Eu vad Lumina cum pulseaza
Si cum in inimi prinde forta,
Cum fiecare lumineaza
Si fiecare e o torta.
Si-n marea asta de Lumina,
Voi va treziti acum din "vis"
Si-aflati ca-n "propria gradina"
Puteti crea un Paradis.
Pamantul nu e doar mormant
Pentru parinti si pentru frati,
Ci vi s-a dat acest Pamant
Cu el mai sus sa "va-naltati".
Eu am venit la voi sa cant
Si impreuna sa cantam:
"Sa fie pace pe Pamant!"
Si-n hora pacii sa jucam.
Veniti cu toti: arabi, evrei
Si neamuri toate, cate sunt,
Sa-ncingeti cu romanii mei
O hor-a pacii pe Pamant!
Eu va iubesc pa toti asa
Cum il iubesc pe tatal meu,
Cum o iubesc pe mama mea,
Cum il iubesc pe Dumnezeu!
Eu va iubesc pe toti asa
Cum il iubesc pe tatal meu,
Cum o iubesc pe mama mea,
Cum il iubesc pe Dumnezeu!
cântec, muzica de Marian Cioaca, versuri de Marian Cioacă (2006)
Adăugat de Marian Cioacă

Comentează! | Votează! | Copiază!
O dată pe zi, așează-te într-un loc liniștit și pune-ți mâinile pe inimă. Transmite-i acesteia iubirea ta și percepe iubirea ei pentru tine. Inima ta a bătut pentru tine de când te-ai născut și până în prezent și va continua să bată până în ultima ta zi pe acest pământ. Privește în inima ta și sesizează orice urmă de amărăciune și orice resentiment. Spală-ți cu blândețe inima în apa iertării și a înțelegerii! Dacă ai putea vedea imaginea de ansamblu, ai înțelege lecțiile prin care a trebuit să treci. Transmite-le iubire tuturor membrilor familiei tale și iartă-i! Inima ta este iubire, iar sângele din venele tale este bucurie!
citat din Louise L. Hay
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Actorii
Cei mai dezinvolti- actorii!
Cu manecile suflecate
Cum stiu ei sa ne traiasca!
N-am vazut niciodata un sarut mai perfect
Ca al actorilor in actul trei,
Cand incep sentimentele sa se clarifice.
Patati de ulei,
Cu sepci veridice,
Ocupand tot felul de functii,
Intra si ies pe replica,
Care le vin sub picioare ca niste presuri.
Moartea lor pe scena e atat de naturala,
Incat, pe langa perfectiunea ei,
Cei de prin cimitire,
Mortii adevarati,
Grimati tragic, odata pentru totdeauna,
Parca misca!
Iar noi, cei tepeni intr-o singura viata!
Nici macar pe-asta n-o stim trai.
Vorbim anapoda sau tacem ani in sir,
Penibil si inestetic
Si nu stim unde dracu sa tinem mainile.
poezie celebră de Marin Sorescu
Adăugat de CristiB.

Comentează! | Votează! | Copiază!