Planeta de diamant

În sistemul solar personal
Am găsit printr-un studiu banal
O a zecea planetă prezentă
Şi-o privesc telescopic atentă.

E-o planetă din pur diamant
Pentru soare e soţ şi amant
Se roteşte-n cadenţă şi-ar vrea
Să-ameţesc pe orbită cu ea.

N-am crezut că-i atât de aproape
Mii de ani de lumină străbate
Într-un ceas fiindcă drumul nu-i greu,
Ea era lângă mine mereu.

O planetă se-nvârte cu noi,
Ne rotim într-un dans amândoi.
N-am putea să strivim niciodată
Diamantul din casa de piatră.

poezie de Gigi Stanciu
Adăugat de Gigi Stanciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terra – poem diamant

Această
planetă albastră
din sistemul solar
este leagănul tuturor vieţuitoarelor,
al oamenilor şi al plantelor...
în galaxia Calea Lactee
singura planetă care-i
plină de
viaţă.

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe-ntinsa mea planetă

Pe-ntinsa mea planetă
Îmi cânt mereu aceeaşi iubită...
Nu stau la soare sau la umbră
Dar vreau să fie veşnic fericită.

Nu ştiu de ce mă iubeşte... nu...!
Sau poate a fost un vis aievea.
Pe-ntinsa mea planetă
Te vreau iubită-ntre iubite.

Un nor în depărtare
Se-arată printre stele
Iubito tu!... acuma unde eşti
Să îmi citeşti o mare de poveşti?
Sărmanul "eu-l" din mine
Şi-a dus speranţa până la sfârşit
Dar în sufletul tăcut fără de urme
Îşi găsise inima străpunsă de un cuţit...

O...! Viaţa mea fără de tine
Nicicând nu va sta ascunsă
Căci am găsit atâta dor în mine
Pentru un foc aprins de viitor.

poezie de Lucian Drând Luce din O petală de iubire
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Saturn monumental

Glasul tău ce mă priveşte nostalgic mă alungă într-un cuib de vrăbii
şi îngrijorat parcă vorbeşte singur într-o mulţime de copaci...
El se plimbă cu două reviste în mână, undeva, printr-un material pictat al cartierului tăcut dintr-un pas înalt, etern...
Iar eu,
în toată mulţimea asta de copaci te privesc şi n-am curajul să-ţi vorbesc...

Într-un monumental abstract şi rotunjit la colţ te iubesc atât de imposibil,
atât de monumental,
iar tu, neştiind numele meu
îmi respingi fiecare rimă în vers alb...

Hai să ne ţinem de mână şi să fugim amândoi într-o primăvară anterioară...
Ştiu că ai iubită şi mă rup în două săptămânile ei,
dar promit că n-am să postez nimic pe instagram şi nici pe marte, să nu ştie nimeni nimic de noi...

Ar fi ciudat, probabil nu i-aş spune mamei, nu m-ar crede atât de detaşată de pământ...
Aş pleca pur şi simplu...
Mi-aş lua un rucsac de camping şi aş pune acolo două, trei vise încurcate în culori acrilice...
Mă gândeam să luăm maşina ta, dar cred că mai romantică e o rulotă albă, ruginită...
Să fugim pe altă planetă cu ea!
Să ne facem casă din motive florale pe inelele lui Saturn şi să locuim acolo,
să nu mă pui să gătesc, te rog!
Probabil l-aş da foc lui Saturn şi am fi nevoiţi să plecăm din nou pe altă planetă...

Atâtea vise şi totuşi imposibilul îmi spune că nu-i posibil ceea ce-mi doresc, dar nu-i ilegal să visez şi să-mi doresc monumental o iubire cântată la pian pe Saturn...

poezie de Tiana Badea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pluto

Planetă pitică,
La capătul sistemului solar,
Unde lumina Soarelui nu ajunge,
Totuşi face parte
Oricând din Sistemul solar.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sunt fericit că sunt de pe această planetă. Nu eu am ales-o, însă o planetă e o planetă. Am fost născut în Franţa, însă aş fi fost fericit dacă mă năşteam în Senegal, în România ori Japonia. Nu-mi pasă. Această planetă e în acelaşi timp mare şi mică, dar eu fac parte din ea.

citat din Manu Chao
Adăugat de Veronica Şerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Obiectivul urmărit – planeta Proxima – era o planetă total necunoscută oamenilor. Nu se ştia decât că ea ar exista undeva, într-o galaxie îndepărtată, într-un anumit sistem planetar Alfa, despre care, de asemenea, nu se ştia mai nimic. Tot ce se ştia despre această planetă era faptul că se numea sigur Proxima, cine ştie din ce motive şi că făcea parte din acel misterios sistem planetar – sistemul Alfa. Galaxiei din care făcea parte Proxima nu i se dăduse nici măcar un nume, ea fiind înregistrată sub un număr codificat, deoarece nu se cunoşteau toate datele referitoare la ea. Însă se mai ştia exact locul în care se afla acest astru atât de necunoscut, la fel de sigur fiind şi faptul că Proxima era o planetă.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mândrie

Ti-am spus că mi-e dor, că mi-e greu fără tine
Şi-n sinea-mi te-aştept, te vreau lângă mine
N-am spus nimănui dar sufletu-mi plânge.
Prea mult te iubesc dar asta n-ajunge.
ŞI inima-ndură şi iartă şi lasă
Dau tot pentru tine dar ţie nu-ţi pasă...

Un drum am ales cu soare şi ploi
Pe el mi-am dorit să păşim amândoi,
Să stai lângă mine aproape să-mi fi
Degeaba te chem, tu nu vrei să vii...
Doar vorbe, doar gânduri şi-o dragoste falsă
O lume ţi-aş da dar ţie nu-ţi pasă.

Te văd ca prin vise, mă vrei înapoi,
Pe drumul ce-l vechi să păşim amândoi
Dar nu-I cu putinţa, nu-ţi cad iar în plasă
Rămâi suspinând...
De azi nu-mi mai pasă!

poezie de Andreea Palasescu (8 februarie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum cred

Niciodată n-am crezut
Că pot să mă ridic, după ce-am căzut...

Niciodată n-am crezut
Că pot să muşc un fruct atât de crud...

Niciodată n-am crezut
Că pot s-ating o stea ce cade-n vid...

Niciodată n-am crezut
Că Soarele se stinge, când pui pe el pământ...

Acum cred.

poezie de Ruxandra Palade
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu cât o planetă este mai aproape de soare, cu atât se mişcă mai repede.

Johannes Kepler în Astronomia nouă (1609)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Terra

Temerară planetă,
E leagănul vieţii,
Rotindu-se mereu,
Râzând la Soare,
Aceasta-i casa noastră.

acrostih de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă te întâlneşti cu cineva de pe o altă planetă şi îţi întinde mâna stângă, nu i-o strânge! Ar putea fi făcut din antimaterie. Aţi dispărea amândoi într-o explozie de lumină.

Stephen Hawking în Teoria universală
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăim într-un plan tridimensional. Viaţa s-a dezvoltat pe a treia planetă de la soare, nu de-a doua.

citat din Eddie Griffin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pomanagiul

O cosmonavă, da, dar nu spre lună,
De ce-aş pleca spre-un astru prea sărac?
Saturn e o planetă foarte bună:
E singura planetă cu... colac!

epigramă de Aurel Iordache din Epigramişti români de ieri şi de azi (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Va veni o vreme când ştiinţa va transforma corpurile noastre prin mijloace pe care încă nu le concepem. Şi atunci, Pământul fiind mic, omenirea va migra în spaţiu şi va traversa Sahare lipsite de aer care separă planetă de planetă şi soare de soare. Pământul va deveni o Ţară Sfântă care va fi vizitată de pelerini din toate colţurile Universului.

citat din Winwood Earle
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

N-am crezut

N-am crezut că vreodată,
O să-mi spui cu adevărat că mă iubeşti.
Am crezut că sunt doar o frumoasă iluzie,
În visurile tale tinereşti.

N-am crezut că vreodată,
O să mă săruţi pe buze cu atâta dor.
Că sunt o beată fată,
Care cerşeşte amorul tău nemuritor.

N-am crezut că vreodată,
Atâtea flori o să-mi dăruieşti.
Am crezut că sunt de mult uitată
Şi tu pe alta o iubeşti.

Dar acum când stai lângă mine
Şi cu dragoste în ochi mă priveşti
Mă simt atât de bine.
Şi înţeleg cât de mult mă iubeşti.

poezie de Vladimir Potlog (26 mai 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

În timp ce Lia se pregătea să povestească mitul zeiţei romane Diana, Lucian se gândi la mama lui, Diana Enka şi se întristă, amintindu-şi cuvintele pe care i le adresase; nu le putea uita... În medalionul în formă de inimioară pe care-l purta la gât era chipul mamei lui, pe când ea era adolescentă... Se împăcase cu ea, dar tot se mai simţea vinovat, cuvintele lui încă atârnau greu... Ascultă cu atenţie legenda pe care o relata Lia... Între timp, "Pacifis", "navigând" fără probleme printre aştri, îşi continua traseul spre planeta Proxima; pentru această planetă nu exista nici o legendă mitologică pe care Lia să o cunoască... Nu exista o legendă pentru planeta Proxima, dar subiectul nu se epuizase. Şi se părea că, deşi "Pacifis" se îndepărtase mult de Soare şi de întreg sistemul solar, discuţiile vor continua exact cu legenda "sufletului" sistemului solar, însuşi Soarele...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înăuntru

nu-mi place ce-aţi făcut din mine
m-aţi cioplit, m-aţi tăiat, m-aţi ars
cu educaţie, cu morală, cu regulamente
ierarhii, diplome, carte de muncă
şarpe şi vulpe alunecos fără drum
familie, şcoală, societate, ţară
naţiune, omenire, planetă
minciuni cărate de apa din closet
stă în mine pitit într-un colţ un copil
frânt, plâns, speriat, fugărit, alungat
diamantul şansei mele din mocirlă
să uit, să mă întorc, să mă găsesc
navighez pe lacrima inocentului
spre drumul drumurilor, calea căilor,
facerea mea şi facerea lumii

poezie de Nucu Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

prima planetă –
mesagerul zeilor
chiar lângă Soare

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Steaua numită Soare este o stea medie ca dimensiuni, ce are 1.400.000 km în diametru. În comparaţie cu planetele ce o înconjoară, acestă stea este foarte mare. De 109 ori mai mare în diametru decât Terra şi de 10 ori mai mare în diametru decât Jupiter, cea mai mare planetă din sistemul solar.

citat din Adrian Şonka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Definitiv... lipsuri

Mereu mi-am dorit fericirea, mereu,
şi-am luptat s-o câştig pe vecie,
dar chiar de-am strigat-o o viaţă, e greu...
n-o să vie.

Mereu mi-am dorit să n-am lipsuri, mereu,
şi-am muncit mult o viaţă,
dar n-am adunat, n-am talent de evreu...
nu-s pe piaţă.

Mereu mi-am dorit frumuseţea, mereu,
şi-am crezut în oglindă,
dar nu-i vina mea, n-am avut pedigreu...
nu-i a mea, se perindă.

Mereu mi-am dorit s-am dreptate, mereu,
şi-am urât interesul,
dar chiar de-mi pun toga de arhiereu...
nu-s alesul.

Mereu mi-am dorit să fiu primul, mereu,
şi-am făcut multe şcoli,
dar n-am de la tată şi mamă tupeu...
n-am idoli.

Mereu mi-am dorit doar iubire, mereu,
şi-am pus suflet cu totul,
dar chiar de-am dat inima, ca pe-un antreu...
n-am norocul.

Mereu mi-am dorit sănătate, mereu,
şi zile şi nopţi n-am uitat-o,
dar chiar de sunt însumi un epicureu...
n-o mai am, am forţat-o.

Mereu mi-am dorit un confort minimal,
l-am crezut dobândit,
da-s victima lumii, ghinion triumfal...
n-am destinul dorit.

De ce oare, noroc, nu se-mparte egal
-şi-am recurs la suprema instanţă-
dar se pare că totu-i clădit imoral...
nu-i balanţă!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 noiembrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!