Analiză explorativă activă

Explorarea cerului
din spiritul muritorului:
Prin apele-adâncului
de pe arcadele psihicului,
cascadele adevărului
insuflă intelectului
din afluxul biruitului
puterea efectului
de drept, al statutului
de divin al neprihănitului.
Pe bolta orgoliului
sortită războiului,
sintagma argintului
destăinuie solului
menirea sfârşitului.
În ceaţa răsăritului
din galaxia eu-lui,
pe-o sinergie-a visului
de jar al ochiului
şi flacără a duhului
din focul altarului
de pe creştetul capului,
hotarele lutului
impun orizontului
de la candela cortului
reflexiile infinitului,
iar tăciunii destinului,
în fumul calvarului,
la Soarele harului
cer un rost păcătosului
ce-i robul frumosului
pe bulevardul Iadului
de pedeapsă-a păcatului;
jinduind o Cale a Harului
spre o poartă a Raiului,
ca răsplătire a crezului
în Suveranitatea Cuvântului...
Iar Pronia Cerului
şi Graţia Domnului
îi dăruie omului
moartea ego-ului
şi înnoirea sinelui
în Sângele Mielului.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii (9 martie 2023)
Adăugat de Carol
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorie prin labirinturi interne

Călătoresc prin mine însumi
Într-un ocol în jurul sinelui
Explorând cascadele adevărului,
Cu privirea adâncită în bolta crezului
Umbrită de galaxia intelectului,
Culminând cu calea lactee a visului
Ce luminează valea subconştientului
Frustrat binişor de briza oceanului
Tulburat de meteoritul raţionalului
Pe care se tot îneacă îndrăzneala cugetului
Ce-i propagă ecoul efectului
De ego, în văzduhul egocentrismului
Din care se stârnesc furtuni la nivelul eu-lui
Să dea apă din belşug la moara satului.
Aşezată de curioşi pe malurile incisive ale dece-ului,
Pomană pentru sufletul răposatului
Sine din moalele capului.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

La umbra harului

La umbra harului găsim
Substanţa dulce a iertării
Fiinţa mult o întărim
Cu starea binecuvântării.

La umbra harului gustăm
Ce poate Cerul să trimită
Ne bucurăm să ascultăm
Povaţa Lui neprihănită.

La umbra harului primim
Şi viziuni şi încântare
Atât de mult îl preţuim
Pentru a Lui manifestare.

La umbra-i deasă intonăm
Sublimul cânt al izbăvirii
Şi-apoi cu drag încununăm
Avântul dulce al sjujirii.

La umbra harului vestim
Ce toţi ar trebui să ştie:
Că doar prin jertfă împlinim
A noastră sfântă datorie.

Ne răcorim la umbra Ta
O, har ce-aduci înviorare
Şi niciodată n-om uita
Că doar prin Tine-avem salvare.

poezie de George Cornici (13 februarie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sus, pe bolta cerului

Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaştri strălucesc
Şi în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi şi nopţi dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Şi acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
şi seara şi dimineaţa,
mama îmi veghează viaţa.

poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Când lucrezi cu măiestrie,
Interes şi bucurie
Pentru Sfânta Împărăţie,
Te aşteaptă o răsplătire
Într-a Cerului Mărire.

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de Onisim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Maica Domnului în rugăciune reprezintă Biserica, iar Hristos este viaţa Bisericii. El este izvorul vieţii, iar Maica Domnului, prin puterea harului primit de la Hristos, devine şi ea izvor purtător de viaţă.

citat din Patriarhul Daniel
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Păcatul este suveran până când suveranitatea harului îl detronează.

citat din Charles Haddon Spurgeon
Adăugat de Lidia Reste
Comentează! | Votează! | Copiază!

Matrice de "eu"

Ce a ars odată
de o dorinţă
Phoenix poate fi
aprins în pară
cu aură miră
de matrice corolă
punte hiperbolă
între a fi şi a nu fi
in sensul purgatoriu
drept şi negiratoriu
spre locul
unde lumina şi întunericul
împletite în stropul
de rouă cu seninul
ce-ţi simt mersul
şi răsar de sub talpă curcubeul
ce nu apartine nici demonului
nici zeului
ivit din soarele sufletului
liber de teama iadului
fără a cere recompensa raiului
în regăsirea copilului
de la începutul timpului
cu păpădia cuvântului
in pieptul infinitului

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când îţi vine să îmbrăţişezi lumea... fă-o din toată inima dar cu braţele Duhului Sfânt, cu Puterea Evangheliei şi cu dragostea Domnului Isus Hristos.

Ioan Hapca în Diverse gânduri, reflecţii, sfaturi şi poveţe în slujba unei vieţi cu scop
Adăugat de Oryana Rusus
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demonii sunt înspăimântători. Cei mai mici ar putea distruge pământul dacă pierderea harului nu i-ar fi făcut să-şi piardă şi puterea. Acum ei se străduiesc să distrugă creaţia dinlăuntrul ei, orientând libertatea omului spre rău.

citat clasic din Sfântul Serafim de Sarov
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Odată

Am fost durerea,
fericirea,
lumina
şi mângâierea.
M-ai suportat,
m-ai gustat,
chiar m-ai stins uneori.
Dar n-am uitat cum a tunat
în înaltul cerului
vocea ta, spunând "adio".
Am amuţit şi-am îndrăznit
să sper că, n-ai fost tu;
a fost doar ecoul păcatului tău
urcând spre ochii cerului albastru,
bătând cu palmele
la porţile destinului.

poezie de Elena Buţu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea este asociată cu harul, e opera harului şi puterea dată omului de a se menţine în har, adică deasupra lumii şi de a nu cădea sub lume.

citat din Teodoret al Cirului
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spre cei ce vin

Ştie bine
Tot ce spune
Exigent, ambiţios,
Firea sa e de oltean,
A crescut an după an.
Ne-ntrecut, să fie de folos.

Inimos şi credincios,
Onorându-şi numele,
Rugăciuni, sârguincios,
Dăruie cu zilele,
Artă, sport, credinţă, fapte,
Cu ele merge mai departe,
Harului dă nou destin
E purtat spre cei ce vin.

acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bat clopotele

Bat clopotele-n turlă, bat:
— Creştini, Cristos a înviat!
Şi toate cântă-n limba lor
Pe-al nostru scump Mântuitor...
Bat clopotele, bat şi azi,
Răsună fără de răgaz:
— Cât vrei să stărui în păcat
Tu, suflet frânt, nemângâiat,
Tu, inimă cu greu zăvor,
Tu, ochi aprins, tu, sâlnic dor,
Tu, gând de patimi lănţuit?
Isus pe cruce a murit
Să capeţi aripi, nu să cazi...

Bat clopotele, bat şi azi:
— Trezeşte-te, trezeşte-te,
Prin Domnul înnoieşte-te,
Înalţă-ţi fruntea visului
Spre poarta Paradisului,
Spre-mpărăţia Harului,
Asemenea tâlharului,
Spre-mpărăţia Cerului,
Asemeni temnicerului, —
Înalţă-te, înalţă-te,
Îmbracă-te, încalţă-te,
Şi hai să-ncepem fuga, hai
Spre mult făgăduitul Rai...

Căci clopotele-n turlă bat:
— Cristos din morţi a înviat!

poezie de Simion Cubolta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumina ta

ridic privirea catre cer
lumina ta Doamne o chem
sa ma ridice din pacat
sa ma imbrace in alb curat
sunt multe drumuri prin viata
insa doar unul ne invata
al crucii dar sa pretuim
ca sa nu ne pravalim
sa nu ne pierdem in robirea
care loveste insasi firea
sa ne intoarcem la Hristos
prin rugaciunea cea cu rost
si viata sa o inoim
prin haina harului divin.

poezie de Stela Cioban
Adăugat de Stela Cioban
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Caută voia Domnului
Şi Împărăţia cerului
Dându-ţi firea răstignirii
Să te afle Ziua Lui
Liber, sub crucea menirii,
Nu rob sub osânda firii!

poezie de Ioan Hapca din Sfaturi simple împletite simplu-n rime potrivite...
Adăugat de sara
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veşnicia

Viaţa omului sub soare
E ca steaua căzătoare;
Răzbate un timp şi moare.
Însă cu sufletul lui,
Prin Puterea Domnului,
Va sta deasupra soarelui
Şi-l va pune în uimire
Cu divina-i strălucire

poligramă de Ioan Hapca
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Visător

Cuprins de melancolie
a privit la bolta nopţii
jinduind la veselie
şi-a decis să-şi schimbe sorţii
vieţii lui, în poezie.

epigramă de Ioan Hapca din Licurici în noapte
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Giordano Bruno respinge graţia (deşi nu o neagă); şi prin aceasta păcatul. El proclamă divinitatea omului şi-i răpeşte cerului prestigiul. Pământul nu e "azvârlit" în Cosmos, ci e un astru la fel de important ca mirabilele stele fixe. Cosmologia bruniană corespunde ideii renascentiste a unui om deificat.

Ioan Petru Culianu în Iocari serio – Ştiinţă şi artă în gândirea Renaşterii
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastrul Cerului

Privesc albastrul Cerului
Parcă-s ochii Visului!

In clocotul gândului,
Pe valurile norilor,
Aş vrea să urc şi să cobor
Până la inversarea Timpului
Şi Începutul Începutului!

O să înot printre Planete
Voi sfida Timpul cu ele.
Împrumut, Lebăda albă o voi cere,
Ca să plutim pe Marea Galaxiilor Semeţe
Până când Farul Veşniciei
îl faţă ne va lumina.

Ancora Speranţei atunci o vom arunca,
Lângă El vom acosta,
In Lumina Sa ne vom îmbăia
Până când in Lumină şi noi ne vom transforma...

Strălucind aşa, inapoi în Galaxia noastră vom putea naviga
Cu puterea Luminii Timpul îl vom putea alunga
Speranţele Începuturilor in noi, de atunci le vom putea purta
Şi cu toţii in Albastrul Cerului fără de sfârşit, Măcar cu clocotul gândului
Cândva ne vom muta....

poezie de Anamaria Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Într-una din primele seri ale lunei mai, pe la orele 9, veţi găsi Carul Mare aproape deasupra capului. Cu ajutorul stelelor ei, vom găsi una dintre cele mai frumoase constelaţii ale cerului primăverii: Leul. Duceţi o linie închipuită prin roatele din urmă ale Carului Mare (Ursa Mare) drept spre sud şi veţi da de o stea strălucitoare foarte albă, un adevărat diamant al cerului, Regulus, sau α din Leul. Dacă priviţi spre Regulus cu un binoclu, veţi găsi în apropierea lui o steluţă. Regulus e un soare enorm, de la care lumina ne ajunge în 35 de ani.

Victor Anestin în Cum să înveţi stelele
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!