Fundal de nori_
păsări pe crăci uscate
vagi siluete.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Timida primăvară...
Ies zorii zilei, iar primăvara
Îmi cântă doine la ferestre,
C-un vânticel suav ce-adie
Din depărtările rupestre.
Un ciripit timid de păsări
Percep dinspre ogoare,
Ce-mi dă în suflet o speranță
C-alungă hibernala claustrare.
Muguri eclozează-n libertate
Pe ramul ce și-a scuturat povara,
Intimidat de zilele senine,
Cu brume ce-l pândește seara.
În minte-mi stăruie un gând,
De fapt o justă întrebare:
Când oare, putea-vom să ieșim
Liberi să ne-ncălzim la soare?
Ioan Friciu, 27.03.2020
poezie de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel unui critic
Mă arde critic, din condei
Și mi se pare agresiv,
Deloc nu este milostiv
Și-i piperat ca un ardei.
Găsind adesea un motiv,
El caută un just temei
Ca să mă ardă din condei
Și să nu pară agresiv.
O iau încet și progresiv
Cum mie-mi stă în obicei,
În vers adaug exploziv
Și pân' ai număra la trei,
Se face bombă... din condei!
Ioan Friciu
rondel de Ioan Friciu (2017)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Agonie
Pădurile în agonie
Ascultă tril de păsări încă,
Dar omul trebuie să știe:
Urgia cade ca o stâncă,
Rupând copacii și vlastarii,
Ienuperii pe multe arii.
Ucise sunt cu lăcomie,
Cu ură și cu nepăsare,
Izbite cu securea mare,
Se tem că n-au să mai învie,
Etern rămâne-vor uitare...
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântă... priveghetori
Cântă păsări în păduri desfrunzite,
trilul se risipește topindu-se-n vânt,
stau și-l ascult făr-a spune un cuvânt,
căci gândul mi-e dus în locuri vrăjite.
Cântă păsări și-n păduri înfrunzite,
atunci trilul lor îmi intră-n timpane,
iar inima-mi bate cu sunet de ciocane
ce-mi alungă cugetu-n locuri iubite.
Păsările ce cântă sunt privighetori
și viețuiesc cu noi în unica grădină,
creată și udată de mâna cea divină.
Trilurile pe care noi le ascultăm,
în nopțile senine și cu lună plină,
durerile lumii ș-ale noastre le alină...
sonet de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondel de primăvară
Dați drumul la păsări să zboare
În ceruri să-și cate dreptate
În scorburi de pomi cuibare
Clădite din vreascuri uscate...
Și pene și puf adunate
Prin muncă și trudă sudoare
Dați drumul la păsări să zboare
În ceruri să-și cate dreptate...
Frumosul se simte-n candoare
În iureș de... înaripate
Zbura-vor prin aer uitate
Vreți triluri în ceruri culoare?...
Dați drumul la păsări să zboare!...
rondel de Gheorghe Gurău
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Sonet aviar
Lăstuni și alte păsări zburătoare
planează-n cerc primăvăratic;
clipind din pleoape roșii de jaratic
scrutează înălțimi amețitoare.
E soarele mai pal și mai tomnatic,
dar cu razele-i scânteietoare
aruncă unda lui mângâietoare
peste zboru-nalt și acrobatic...
În crepuscul, ceru-i cam apatic,
văzduhul e-ncărcat cu văl de nori,
pe-nserate trece un cârd de ciori
și-un sumbru stol de corbi croncănitori,
ce-și caută năuci un alt sălaș;
în pădure... mai departe de oraș.
sonet de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Păsări andine (acrostih întors)
Condorii trec înalte piscuri
Oprindu-se mai sus pe steiuri,
Nu știu ce poartă ei în pliscuri,
Dar au diverse obiceiuri;
Oricum sunt păsări răpitoare,
Răpesc chiar cerbi și căprioare,
Umbresc sub aripi selva verde,
Luați de zbor, umbra se pierde.
Luați de zbor, umbra se pierde,
Umbresc sub aripi selva verde,
Răpesc chiar cerbi și căprioare
Oricum sunt păsări răpitoare,
Dar au diverse obiceiuri;
Nu știu ce poartă ei în pliscuri
Oprindu-se mai sus pe steiuri.
Condorii trec înalte piscuri.
acrostih de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din jarul cenușii renaște
Prin noapte trec tremurătoare stele
Ce luminează diafan zenitul
Să-mi pară mai aproape infinitul,
Ca eu să pot urca ușor la ele.
De-aș ști că va veni cândva sfârșitul
Din lume să dispară toate cele,
Aș pune păsări albe-n rămurele
Ca să vestească grabnic răsăritul.
Din al cenuși jar mai pot renaște
Scântei pe care singur Demiurgul
Le poate dezlega ori recunoaște.
Din pustiiri El va culege moaște
Însuflețite-n viață cu divinul,
Iar tot ce mișcă luptă cu destinul.
sonet de Ioan Friciu (2019)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
fânețe uscate -
mirosul căpițelor
adus de tata
haiku de Marta Ioan din Concurs săptămânal Haiku nr. 668 (2020)
Adăugat de Marta Ioan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fir mătăsos-
zărindu-se gogoașa
sub frunze de dud.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de ioanfriciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În subzistență-
mlădițele vâscului
pe ram de copac.
haiku de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sus bec cu halou-
așternându-se neaua
imaculată.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cu nea pe ele
florile de corcoduș-
miez de martie.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Șaptesprezece-
esențe de poeme
neterminate.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Învolburată-
apa săpând în maluri
meandre de râu.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O libelulă-
pe firul de trestie
legănându-se.
haiku de Ioan Friciu (2022)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pe cer albastru-
mugurii magnoliei
profilându-se.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sub nea târzie-
florile caișilor
în agonie.
haiku de Ioan Friciu (2023)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La popota cu frunze
Împart frunze...
Frunze de copaci uscate și verzi
Le împart în mod egal
La unii una
la alții...
Nu mă consider un bun
împărțitor de frunze
uscate sau verzi
transpir când văd frunze
și amețesc la atingerea lor
tocmai din acest motiv
scap de ele la primii copaci
și apoi fug acasă
unde scriu despre frunze
uscate sau verzi
cuvinte
câte verzi și uscate.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dor de verde
Atât de greu apare primăvara
Să-mi scald privirile-n verdele cel crud
Și cor de păsări în dumbrăvi s-aud
Din zorii dimineții până seara.
Când vrăbii se agită-n frunzele din dud,
Semnalu-i clar! Venită este vara
Cu greierii ce-și pregătesc chitara
Pe fir de iarbă și-n ramul de agud.
Eu văd cum toamna iute se ivește,
Cum păsăretul se-ndreaptă către sud
Și ritmul vieții parcă-ncetinește.
Dar iată, lunga iarnă se grăbește
Cu mantia să-nvelească șesul nud
Și dor de cald și verde îmi trezește.
sonet de Ioan Friciu (2018)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!