Amploarea insomniei ( amfibrahic)
Cum somnu-mi dispare îndată
Când simt că îmi fuge succesul,
Nu doarme familia toată
Și crește la maximum stresul.
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Măsoară-ți cuvintele (amfibrahic)
Când soața îi spuse
Că este-al ei SOARE,
Cu gânduri opuse...
El, SEARA dispare.
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă o persoană trăiește fiecare moment, persoana aia nu poate fi stresată. Stresul apare atunci când noi ne gândim la viitor, când facem diferite ipoteze, dar noi nu știm de fapt ce se va întâmpla. Dacă ești aici în fiecare moment stresul dispare. Sfatul meu este să fii aici, acum. Trăiește prezentul.
citat din Swamini Supriyananda
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Epigramistul subnutrit
Trăind, doar din succesul său cel literar,
Epigramistu-ajunge slab ca un ogar.
distih de Mihai Haivas din Hașmișuri umoristice
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Beregată (amfibrah)
Ți-o taie îndată de-o faci mult prea "lată"
monostih de Mihai Haivas din Hașmișuri umoristice (2011)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Iresponsabil Covid
Vechi "expert" în simulare,
Infectatul mfără minte,
Cum, pe virus are-un dinte,
Fuge și din izolare.
epigramă de Mihai Haivas din revista Epigrama (2020) (2020)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui soț violent
Urlă ca mușcat de streche
Vrând pe soață s-o apuce...
Soața fuge, da'n ureche,
Prinde-njurături de cruce!
epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Fuga minții
Fuge.
Fuge iepurele cu foaia de frică în gură.
Fuge.
Fuge vânătorul cu pușca de scris în gură.
Fuge.
Fuge iarba cu pământul în verdele gurii.
Fuge.
Fuge umbra mea căutându-mă
de-ale gurii.
Fuge.
Fuge.
Fuge.
Ultimul dinte din nor...
Ultimul pom din grădină...
Ultimul
nuntaș din grajdul în care mă-nsor
cu moartea senină.
Ultimul vis,
ultimul grai
fuge...
fuge ultimul paradis
din ultimul Rai
Ultimul
fuge
iepurele
cu o gură de frică
și strânge din
minți.
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Pescărească (dactil)
Vrând ca să facă bărbatul o haltă
La o mândruță pe care-o iubește,
Fuge, lăsându-și soția sa baltă...
Căci, în rezervă, ea are și-un pește.
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Țapul ispășitor (amfibrah)
Fiind la divorț acuzată
Că n-a fost prea bună la pat,
Cu martori aduși de îndată
L-a scos pe bărbat vinovat.
epigramă de Mihai Haivas din 444 EPI(AFORI)GRAME (2022)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Soț grijuliu cu familia
La viața libertină nu abdică
Și, printre doamne, dă și astăzi iama,
Iar după ce-și mărit-a doua fiică,
Dorește să o facă și cu mama.
epigramă de Mihai Haivas din revista "Booklook"
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu uitați închisorile comuniste
Cum crește comunismul, eu aud,
În creierul românului buimac
Ce a uitat de Sighet și Aiud.
tristih de Mihai Haivas din Hașmișuri umoristice (2009)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Succesul este utilizarea la maximum a capacităților pe care le posezi.
citat din Zig Ziglar
Adăugat de Lucian Velea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nedumerire privind homosexualii
Un paradox mă urmărește,
Că nici s-adorm nu mai apuc:
De ce, azi numărul lor crește
Deși ei nu se reproduc?!
epigramă de Mihai Haivas din Geometrie conjugală (2013)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimii mohicani ai epigramei
E adevărul ce-l aprob
Și inima îmi crește:
Epigramiștii de pe glob
Mai scriu.. doar ROMÂNEȘTE!
epigramă de Mihai Haivas din Joc de picioare în cinci ritmuri (2017)
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!
Aud cum vine dragostea
Aud cum crește visul din zâmbetul tău
asemeni unei flori râzând în soare
și pe aripa lui unduitoare
îmi culc, în liniște,
obrazul, eu...
Aud cum doarme marea în ochii tăi
și zbuciumul ți-l simt, dincolo de culoare.
În ei mă văd o nimfă ce pe zei
îi lasă mereu muți,
în adorare.
Și simt, crescând în inima-ți,
speranța
așa cum orizontu-n răsărit
face să crească în lumină, viața
când brațele la pieptu-ți m-au primit.
poezie de Ioana Voicilă Dobre din Secvențe în alb și negru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre

Comentează! | Votează! | Copiază!
Reguli obligatorii pentru toți din U.E.
,, Unde-s doi puterea crește"
Se aplică și în U. E.,
Dar, în țara ce-o,, cotește",
Sărăcia, zilnic, suie!
epigramă de Mihai Haivas din Triumful epigramei
Adăugat de Mihai Haivas

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Donjuan la mare
Când zărește câte-o fată,
Stând pe plajă dezbrăcată,
Simte cum îi scade stresul
Și îi crește... interesul.
epigramă de Ica Ungureanu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trăiește clipa de fericire, că nu știi când te mai întâlnești cu ea. Fericirea e nestatornică, fuge... mai ales dacă se simte neapreciată. Ca femeile. De asta fericirea e de genul feminin. Nu poți să te bazezi pe ea, dar te bucuri de ea cât o ai. Altfel fuge la altul.
Alina Valentina Mihai în Jurnalul Alinei
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lectura reduce stresul și crește nivelul de inteligență.
autor necunoscut/anonim
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Printre stânci de piatră seacă
Printre stânci de piatră seacă,
Auzi plâns de cucuvai,
Țipând noaptea tristu-i vai!
Când în nouri se îneacă
Chipul lunii cel bălai.
Vraja trece peste lume,
Vraja... cântec amorțit,
Ca un vis îngălbenit,
Pe-a ei buze vineți spume,
Capu-i alb a amețit.
Fuge, trece, fuge, zboară
Buza-i tremură spumând,
Ochii-i joacă schinteind,
Sub nebuna ei cântare
Lumea doarme în descânt.
Este Daina cea nebună,
Care cântă noaptea-n crâng,
Pe când stelele se sting
Pe când frunzele-abia sună,
Pe când apele-abia plâng.
Vezi cum luna înghețată,
Printr-al nourilor hău,
Trece ca și visul greu
Sună-n noaptea descântată
Cântul trist din ceasul rău.
Și bătrâna moarte toarce
Gândul ei în nefinit:
Zilele din vine-ți stoarce
Și când capu-ți se întoarce,
Bagi de seamă c-ai trăit.
poezie celebră de Mihai Eminescu (1869)
Adăugat de Ion Untaru

Comentează! | Votează! | Copiază!