Era umed. Pica din ceaţă. Costel călca delicat pe trotuarul asudat. Traversă, fără canin strep să-i păteze pantofii sticloşi sau marginea pantalonului larg. Strînse pardesiul englezesc pe corp, potrivind gulerul la locul Iui cu o mişcare cochetă a gîtului. "Bine că nu e ger şi zăpadă!... Februarie!... Gata cu iarna!..." Trăsese la fit încă un an cu paltonul. La iarna viitoare, blană! Dacă o vrea Dumnezeu. Erau vreo doi ani ele'cînd dorea haină cu blana.,.

Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adică, la drept, numai gulerul Col châle, larg, bogat, de vizum şi cu bordură; Croiala însă, ca pentru o haină îmblănită... Se şi vedea îmbrăcat!

Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ar fi avut blana chiar din iarna asta, erau bani stricaţi la clima dulce ce fusese... în schimb ar fi "epatat" cu ea pe doamna în gri, pe marchiza de la conferinţe. Cu o mişcare din şolduri îşi potrivi cordonul pardesiului, ca ieşea uneori în jos, şi, luîndu-şi pasul elastic de june, intră pe o uşă laterală a Casei Şcoalelor, înainte se uită însa cu precauţiune în stradă. Nu cumva să treacă din întâmplare vreun coleg şi să-1 zeilemiscască o lună întreagă la birou.

Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeile nu prea ştiu ce vor, când nu se fac a nu şti. Cu ele trebuie totdeauna să ştie altul bine ce vrea.

Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când faci din ţărână, o minge de lut, după ce ai netezit-o bine, încă se desprinde din ea o scânteie de pulbere.. şi pleacă.

citat celebru din Hortensia Papadat-Bengescu
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarna

Iar e iarnă, frig şi ger,
Veşmânt alb e peste tot;
Înnorat e-albastrul cer,
Prin zăpadă mergi-înot.

Mici cristale de zăpadă
Cad într-una, fac grămadă,
Straie albe să aştearnă
Lunga şi geroasa iarnă.

Săniuţele zglobii
Duc la vale pe copii;
Omuleţii de zăpadă
Se înghesuie să-i vadă.

Moş Crăciun aduce-n dar
Brad frumos împodobit;
Sărbătoare este iar,
Chiar şi anul s-a-nnoit.

Iarna vine, iarna trece
Chiar dacă afară-i rece,
De eşti împăcat cu tine
În suflet ţi-e cald şi bine.

poezie pentru copii de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Costel, venit de vreo şase ani la Bucureşti pentru Drept, reuşise să se prenumere printre tinerii la modă -— ce e drept, ca de mîna a doua -— dar bine cunoscuţi la Mircea şi în unele dancinguri —- tot de mîna a doua — clasa cea mai răspîndită de aici.

Hortensia Papadat-Bengescu în Logodnicul, Editura Eminescu (1970)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când Lică îi dase semnal, Sia fericită — atât cât ştia să fie — luase din fugă un şal şi alergase la poartă. Se aşezase întâi amândoi în dreptul ferestrelor, apoi se trăsese mai la o parte, lângă perete. Şi unul şi altul se simţeau mai bine afară. Lică era un plein-airist nărăvit. Nu putea suferi adăpostul. I se părea că în casă e prizonier, spionat.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul Concert din muzică de Bach - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. Bucureşti (1927)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să nu răscolim, cu mâini ce profanează, pământul unde am îngropat vreo amintire.

Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mini trăise acele nevoi materiale ale impresiei, fără să-şi dea seamă de ele decît atunci cînd se închegaseră într-una prea evidentă; cînd, la dejun, îmbrăţişase cu două mîini avide paharul, în care abia se turnase băutura proaspătă şi acest gen spontan şi neprotocolar atrăsese privirea ironică a lui Nory, care îi azvîrlise din ochi un: ce faci?

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. Bucureşti (1925)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mini se întrebase: ce fac? şi desluşise acel proces de emana-ţiuni şi dizolvări ale sufletului în corp, cum si acele efluvii dinăuntrul vieţei în afară, încă imponderabile dar care vor forma cîndva o chimie nouă în noimele inseparabile ale trupului sufletesc şi ale celui de carne.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul , Fecioarele despletite - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. Bucureşti (1925)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cei de-aproape e bine să te informezi de departe.

citat celebru din Hortensia Papadat-Bengescu
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre cei de aproape e bine să te informezi de departe.

citat celebru din Hortensia Papadat-Bengescu
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nimic mai frumos ca idealul - cui i se potriveşte. Nimic mai urât decât să denaturezi un om care are norocul să aibă o natură, aruncându-i o haină străină pe umeri.

Hortensia Papadat-Bengescu în Lui Don Juan, în eternitate, îi scrie Bianca Porporata
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

În coapsa noastră purtăm fiecare, neştiutor, sămânţa unui monstru posibil, dar mai înfricoşătoare încă putinţa de a naşte un Dumnezeu şi stăm astfel cu inconştientă naivitate uimiţi în faţa noastră înşine.

Hortensia Papadat-Bengescu în Femeia în faţa oglinzei
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce lucru spăimântător! De ce rămâne lutul aşa de urât, fără misterioasa suflare?

Hortensia Papadat-Bengescu în Marea
Adăugat de scofieldutza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când voi muri, aş vrea să mi se pună pe mormânt o lespede pe care să fie scris numai atât: «O, ce frumos ar fi putut să fie!

citat celebru din Hortensia Papadat-Bengescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă-n doi

Hai să ne jucăm de-a iarna
să ne îmbrăcăm în fulgi
Dumnezeu Însuşi cu goarna
semn să-ţi dea unde să fugi

Hai să ne-mbrăcăm în fulgi
tu femeie de zăpadă
să-ţi sparg sânii ca pe nuci
îngerii din cer să cadă

Vai femeie de zăpadă
Dumnezeu iarăşi cu goarna
viscoleşte o baladă
hai să ne jucăm de-a iarna

Să ne dezbrăcăm de fulgi
din carne ninsori să-mi smulgi

poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (1 ianuarie 2013)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

— Vezi! Trepte de marmoră afară. Arhitecţii ăştia! Risipă!... Să mai vii, Mini! Ai văzut ce bine i-a părut lui Rim.

Hortensia Papadat-Bengescu în romanul Concert din muzică de Bach - Editura "Ancora", S. Benvenisti & Co. Bucureşti (1927)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doamnei Hortensia Papadat Bengescu

Cum v-am văzut pe sub platani,
Superbă ca o elegie,
Aş vrea să fiu, doamnă,-n Focsani
Mobilizat pentru vecie!

madrigal de Octavian Moşescu din Antologia epigramiştilor români (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Walter primise; avusese însă precauţiunea să pună condiţia că nu-şiva părăsi cariera. El năzuise şi se trudise pînă atunci pentru gloria ştiinţifică; acum, cînd se vindea, vrea cel puţin să cumpere firma aparentă a gloriei, reputaţia. Era primul dezgust de el şi primaînşelăciune de sine. Salema n-avea nici un interes deosebit în privinţa asta. Atunci cînd Walter primisetîrgul, nu-şi dase seama deodată de ceea ce a primit, decît cel mult în cifre; abia pe urmă avea săînţeleagă ce reprezentau cifrele reci.

Hortensia Papadat-Bengescu în Drumul ascuns (1932)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!