Gogyohka
căprioarele de fum aleargă
hipnotizate pe drumuri de lumină
spre luna de argint se îndreaptă
sufletele istovite de geamăt
blestemate de iscusitul mag
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Gogyohka
luna speriată se preface că doarme
sub un nor răscolit de vânt
în candela tăcerii
razele unui bec scaldă
istovite oglinzi de cleștar
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea aleargă spre iubire așa cum aleargă școlarul cât mai departe de cărțile sale; și așa cum tot el se îndreaptă spre școală încruntat, se desparte și iubirea de iubire.
citat celebru din William Shakespeare
Adăugat de Simona
Comentează! | Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la Citatepedia.com. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
Cartea "Othello. Othello Moor of Venice" de William Shakespeare este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Gogyohka
ochiul verde se uita
dincolo de moarte
la sicriile din mâinile
care poartă lanțurile
pe drumuri de lumină
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletele încâlcite
printre nouri fire lungi de ploaie
rătăcind pe la hornurile de case
se ridică spre luna mereu galbenă
prea lacomă de povestiri horror
merg sau zboară prin salcâmii
înfloriți până la vară revin
în corpurile lăsate la încărcat acasă
unele se așează-n noroi și sporovăiesc
cu vântul care le strecoară fake-uri
despre libertatea din alt univers
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
îl vezi
cum își duce crucea
și nimeni nu crede
într-o viață viitoare
a fost dreptatea omenească
înfăptuită contra unei sume
de arginți care au sucit mințile
se îndreaptă spre golgota
pașii îl duc spre mormânt
speranța a murit în ziua
bolnavă din inima pustie
ridică-te și mergi
ridică-te și-n dură
pentru păcătoșii care nu s-au spovedit
pentru păcătoșii care nu s-au căit
viitorul e mut și crucea
e din ce în ce mai grea
sufletele sunt reci - suspin
nici măcar durere nu mai e -
merge pe drumul lui
și lacrima îmi cade pe
hârtia din dreptul lumânărilor
văd sufletele chinuite
cum se îngrozesc de ceea ce fac
oamenii bat cuie în trupul sfânt
aruncă injurii și râd
sângele celui trimis de dumnezeu
curge adăpând păcatul
îl vezi cum suferă pentru oameni
plângi alături de crucea lui
plângi la picioarele lui
lacrimile tale se amestecă
cu sângele sfântului pe pământul ars
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mana limbii române
Legendele cresc în copacii care râd cât zarea,
Căprioarele aduc iezilor din povestire sarea,
Sufletul albastru intră-n starea înălțimilor,
Crezul limbii întrece zborul lăstunilor.
Geografia țâșnește cu sânii de mere rotunde
În toamna cu frunze-ngenuncheate, profunde,
Ard drumuri de aripi uscate de aer și zbor,
Argila din oasele lumii e seva prin care nu mor.
Am urcat în conștiința veșniciei anume,
Sunt mulțumit să am trăiri, viziune
Sub magica mătase ce-ncinge luna plină
Mana limbii române în miez de lumină!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar caut drumul spre lumină
cu aripile frânte
și cusute cu poezie
urlând de dor
când stelele au început să cânte
gogyohka de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumina nu are drumuri
Număr pe degete posibilitățile existente,
îmi socotesc zilele rămase,
rațiunea devine o rană deschisă
din care nu ies.
Lumina nu are drumuri,
mă pornesc oricum purtat de raze
spre orizontul de argint.
Nu știu dacă voi ajunge,
dar toți mă încurajează
să nu mor.
Mă despart de păcatele lumii
și mă lepăd
până rămân gol și flămând.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
dacă te cânt
frumoasă toamnă
este pentru că mi-am pierdut mințile
o să mori la iarnă
fără niciun geamăt
este atâta iarnă-n mine
că-mi vine să plâng
cu frunze aurii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Argint
Luna, lin și tăcut, ca-ntr-un alint,
Trece prin noapte în șal de argint.
distih de Walter de la Mare, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geamătul
din cripticul poem
se transformă într-o logoree
hipnotică e marea moc
nind vertiginos
pașii alungă plânsul
vântul stingher alungă valul rece
frunză-n geamăt
visul în vânt
grația în forme fierbinți
totul e mai trist
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
pastel de vară -
pe o căpiță de fân
lungită luna
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
de Dragobete
îmbrățișare tandră -
luna martoră
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
luna în pahar -
îndrăgostiții se țin
de ciorovăieli
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem Lianei D
Otravă... Durere, de-a pururea arzi!
Mă soarbe tăcerea sub cumpeni de brazi...
Se-aude în cer un alai îngeresc,
Din sufletul mamei doar lacrimi țășnesc.
Un mit de lumină se sfarmă. La geam,
Cad lacrimi de soare. Iubire eram!
Dar frântă-n bucăți de lumină pornesc,
Războinic solar, neamul să-mi reclădesc.
E-n mine lumină, deși am plecat...
Pe drumuri de taină, în moarte-am aflat
Alt drum spre-nviere, spre RAI, spre zenit.
Sunt Soare-Răsare! Așa vă promit!
Mă-nalț în lumină, cobor iar în voi,
Dorm somn liniștit printre-ai noștri eroi,
Ar fi-vom din nou în cetatea divină,
La fel de uniți, un crâmpei de lumină.
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când mă apasă
Când multe mă apasă mai strâns ca într-un clește
Mai am nerușinarea de-a fi tot visător;
Neauzind iubirea ce nu se vestejește
Tăiatu-mi-ați aripa să nu mai pot să zbor.
Cât încă mai răsare prin plopi luna amară
De doruri istovite fără de vreun folos
Voi mai lăsa ispite în inimă să-mi piară
Cât cântă ciocârlia atâta de duios!
Nu am aflat crezare la inime sărace,
Prea multă suferință călcat-au sub picior
C-un suflet, biet, pe tavă, nu au avut ce face
Și viața mi-au topit-o necugetând să mor.
E tristă seara iară și-ndeamnă către noapte,
Stau stele să răsară în luna lui cuptor,
Prin creier îmi aleargă străfulgerări de șoapte
Și toate-s de iubire și doruri ce mă dor.
poezie de Ioan Ciprian Moroșanu
Adăugat de Ioan Ciprian Moroșanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
gutuie la geam -
în oglinda din casă
se vede luna
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
se țin de mână
sub salcâmul înflorit -
luna veghează
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Haiku
luna după nor -
dovleac cu lumânare
pus la fereastră
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
de Dragobete
îmbrățișare tandră -
luna martoră
haiku de Vasile Culidiuc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!