Amor [variantă]

Înamorat al meu suflet îmi e,
Şi-anume, iubit-o, să-ţi spun eu de ce,
Ochii tăi galeşi ce cald mă privesc
Trezescu-mi în suflet amorul firesc.

Geana ta scumpă ce pâlpâie-uşor
Cu focul ei molcom şi seducător
Chipul tău drag îl pictează sublim
Pe-a inimii-mi pânză ca pe-un heruvim.

Dulcele-ţi zâmbet, candid, fericit,
Mă urcă pe culmi de-un aspect negrăit
Şi-aprig vrăjit eu mă bucur atent
De focul surâsului tău inocent.

Degetul tău cel subţire şi fin
Îmi naşte în suflet un patos divin
Când cu tandreţe mi-l plimbi pe obraz
Şi îmi defineşte cuvântul extaz.

Vraja aprinsă a dulcei iubiri
Ce într-un sărut de aprinse priviri
Noi dezgoliţi o secăm de mister
Spunându-şi cuvântul cel neefemer

Într-al ei farmec cel neprihănit
Şi fatumul său ce ne este menit
Nouă-n esenţă ne-amestecă-un foc
Ce lasă-ne-n vrere un simţ reciproc.

Şi-astfel noi doi sub un nobil impuls
Ce el deconspiră supliciul ascuns
Înstrăinării de-un suflet iubit
Lăsăm întâmplării al ei act menit

Părul tău lung peste umerii goi
Să-l scuturi cu graţie, şi mai apoi,
Eu însetat de amor să îţi gust
A buzelor tale dulceaţă de must.

Lasă-te dar în amor tu să cazi,
Iubirii adânci tu cu foc să îi arzi,
Noi amândoi să fim sens împlinit
În dragostea vie ce-i foc preacumplit.

Dragostea-n suflet ce port-îţi-o eu
La tine-nsetat mă va duce mereu
Şi-astfel îţi spun – să te mint eu nu vreau –
Iubirea ta scumpă pe alta n-o dau.

poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoşani (22 aprilie 2019)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amor

Înamorat, al meu suflet îmi e,
Şi-anume, iubit-o, să-ţi spun eu de ce,
Ochii tăi galeşi ce cald mă privesc,
Trezescu-mi în suflet amorul firesc.

Geana ta scumpă ce pâlpâie-uşor,
Cu focul ei molcom şi seducător,
Chipul tău drag îl pictează sublim,
Pe-a inimii-mi pânza, ca pe-un heruvim.

Dulcele-ţi zâmbet, candid, fericit,
Mă urcă pe culmi de-un aspect negrăit.
Şi-aprig vrăjit, eu mă bucur atent,
De focul surâsului tău inocent.

Degetul tău cel subţire şi fin,
Îmi naşte în suflet un patos divin
Când cu tandreţe mi-l plimbi pe obraz
Şi îmi defineşte cuvântul extaz.

Vraja cea dulce-a iubirii fierbinţi
M-aruncă-ntr-un foc de aprinse dorinţi.
Coapsa ta fină s-o mângâi uşor,
Cu sânul tău fraged să cad în amor.

Părul tău lung peste umerii goi
Să-l scuturi cu gratie, şi mai apoi,
Eu însetat de amor, să îţi gust,
A buzelor tale dulceaţă de must.

Lasă-te dar, în amor tu să cazi,
Iubirii adânci tu cu foc să îi arzi.
Noi amândoi din amor să gustăm
Iubirea în aur să o încrustăm.

Noi amândoi să fim sens împlinit
În dragostea vie ce-i foc preacumplit.
Focul intens al profundei iubiri
Avan să ne ardă în dulci pătimiri.
*
Dragostea-n suflet ce port-îţi-o eu
La tine-nsetat mă va duce mereu,
Şi-astfel îţi spun – să te mint eu nu vreau –
Iubirea ta dragă pe alta n-o dau.

poezie de George Ciprian Bălan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aventura

Cât de profund se naşte, în superficial,
cu timp şi curs mereu neaşteptat
şi cu sfârşitul, un eventual
poetic, sau real... Riscat!?

E parcă o călătorie
fără nimic de convenţional;
cu minte, suflet sau din datorie
neîndeplinită inerent, nenatural!

Este particula de un menit astral,
de-un tot făcut total imprevizibil,
fără rol scris; un "improviso" teatral
"live"... Ne sfidând inteligibil!

Are un gust aparte, fremătând
printre fiorii de-un sublim necunoscut
indus; doar înţelegerea îl relocând...
"No self control"... "K. O." de-un upercut!

Nu-i la oricine jocul destinat,
de-aceea lumea-i câteodată ternă;
sinucigaşă distorsionat
pentru îngrăditul, înfundat, cu visu-n pernă!...

În dragoste-i presusul de rutină,
când fluturii cocon îşi fac, zburlindu-şi din aripe,
uitând că dăruind cu totul, poate-i vină...
dar c-o eternitate naşte din clipite!

Este sclipirea vieţii din banal,
scăpată sau aprinsă-n nebunie,
trecând de prag un drog de agonie
pierdută de suport... Imaterial!...

E fumul de-un Zefir imaginar
se retrăind ascuns, cu anvergură;
candid, cu ochi deschişi, de-un led aprins în far...
înmiresmând cum roza-n spini, pe-un vârf de aventură...

Pe înţeles comun, e-o feerie
visată-n lungi peripluri de singurătate;
inevitabil acceptată, c-orice risc... "Ce-o fi, să fie!!!"...
Eşti toată fiinţa un tumult, temeritate!

Te-arunci fără de vârstă-n mreje dulci,
cu simţ iresponsabil şi de simţuri plin
eşti mai uşor, uşoară, ca o nea de fulgi...
şi mult mai albi, decât petalele de crin!

... Este himerica-n dozaj de endorfine
resuscitate-n plictisul mortal;
când ţi-aminteşti, uitat demult, de tine...
E fuga-n lume c-un amor la câte-un bal!...

Este fantasma rugăminţilor intime... Dor fatal!!!

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 iulie 2011)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când te privesc

Când te privesc... mă văd pe mine,
Iţi văd iubirea ce se oglindeşte-n ochii mei.
Tu eşti dorinţa care m-a pătruns
Eşti ca şi luna, regina între stele.
Un astru ce pe cerul meu era apus.

Te-am cunoscut când nu ştiam să-ţi spun
De eşti dorinţă sau iubire,
Te-am cunoscut când sufletu-mi era pustiu
Şi-mi era sete de a ta iubire
Şi frică-aveam de umbrele ce-am străbătut.

Păream nebun...
Te căutam pe străzi, în astre, chiar şi-n cărţi...
Dar te-am găsit...
Un suflet minunat şi nobil,
Ce-n suflet mi-a sădit iubirea
Cu o peniţa ruptă din destin.

Eşti primăvara ce mi-a încolţit în suflet
Tu, mugure de floare
Ce-ai dat un sens vieţilor noastre...
Parfum, la care doar visam, de mulţi ani...

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reproş

Am un reproş a-ţi face şi-ncearcă să-nţelegi,
De el atârnă sensul vieţii mele-ntregi –
De m-ai vrăjit, ţi-e vina, tu, îngere sublim
Ce îţi reverşi lumina pe chipul meu calin.

Căci păsul ce mă-ncearcă, în suflet, cugetări
Mi-a pus, să-mi descâlcească răspunsul la-ntrebări,
Precum – ce ar fi viaţa lipsită de amor?
Fiinţa mea de tine – femeie ce ador?

Şi în adâncul firii convingeri eu nutresc
Găsind motive clare să te învinuiesc
Căci întru-nduioşarea ce port în al meu sân
Aceleiaşi concluzii statornic îi rămân –

De m-ai vrăjit, ţi-e vina, tu, îngere sublim
Ce îţi reverşi lumina pe chipul meu calin,
Şi sper reproşu-acesta, auză-l Dumnezeu,
Să-L mişte şi pe Dânsul cât iubescu-te eu!

poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoşani (31 decembrie 2021)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Legendă

Arzi, flacără sfântă, arzi,
arzi în noaptea aceasta adânc chinuită.
Prea fericită eşti, prea fericită,
piatră scumpă a valurilor,
cristal în colierul pâraielor!
Rugă nălţată pentru o roză-cunună a ţărmului,
în aburul miresmelor, primăvara-n poiana
în care cresc aştri în iarbă
şi cuvintele-n zbor se rotesc ca dansul de fluturi
peste focul buzelor tale!
Sfinte, prea sfinte, arzi şi strigă,
strigă enormul cuvânt al inimii noastre
în această noapte de chin.
Martir în grădinile împărăteşti să te mistui
cu o flacără mare!
Flacăra, flacăra este a ta,
flacăra, hulubul arzând care trece în zbor
peste capul tău, noaptea,
flacăra, focul de aur purtând
sfâşiatul tău suflet, prin întunecime!

poezie clasică de Gunnar Ekelof, traducere de Veronica Porumbacu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te-am ascuns în suflet

Te-am ascuns în suflet,
să nu te rănească nici o bătaie de inimă.
Buimace, te caută visele mele
plânse în ploile toamnei.
Te-am ascuns în suflet,
să nu te plângă nicio lacrimă.
Obosit de-atâta foşnet,
ai adormit pe-un zâmbet.

poezie de Emilia Mariam
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezie de dragoste

Iubit-o, ascultă, şi taci şi învaţă,
Iubit-o, îmi eşti, suflare de viaţă.
Tu-mi văluri în suflet ca spuma pe mare
Şi-mi murmuri uşor o dulce chemare.

Frumoasă femeie, te-asemăn cu multe,
Privescu-te-n ochi şi gându-mi s-ascute.
Te-asemăn cu-n flutur cu aripi de zâmbet,
Cu-al soarelui şarm ce-ncântă un suflet,

Cu firul de iarbă căci eşti mlădioasă
Ce-atare pledând te-arăţi graţioasă.
Iubit-o, te-asemăn, cu toate aceste,
Cu tot ce-i mai scump pe lumea ce este.

Şi inima-mi bate cu-o forţă în mine
Când ochii-mi zăresc candoarea din tine.
Tu mângâie-mi faţa, să nu ai sfială –
Şi creştetul meu primeşte-l în poală.

S-ascult mie-mi place, suflarea ta blândă,
Sub sânul tău cald şi faţa ta sfântă.
Suav mă sărută cu gura ta moale
Şi ţine-mă mult sub buzele tale.

De-ţi vine, tu plânge, pe-obrazu-mi fierbinte,
De vezi că-ţi jelesc privirea cuminte,
Şi-n taina iubirii sfinţeşte-mi privirea
Ca-n ochii tăi calzi să-mi caut menirea.

poezie de George Ciprian Bălan din revista Luceafărul de seară Botoşani (30 octombrie 2018)
Adăugat de George Ciprian Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvântul - joc, iubire şi vrajă

Cuvântul
înainte să fie spus
stă în inimă şi-n minte
din el înfloresc lacrimi
sau cărţi
se construiesc palate
şi morminte.

Cuvântul
ce vine din suflet
îl descifrăm
ca soarele pe zări
iubita lunatică plecată
în nostalgia clipi
să-mi potolească focul
cenuşă-n depărtări.

cuvântul
cel străveziu ca cerul
când pasc mieii
imaşul vântul -
te întreb iubito prin vreme
unde ne sunt jocul
iubirea şi vraja
ce-ascund prin frază
cuvântul?

poezie de Nicu Petria din Ziua de după noapte (2011)
Adăugat de Nicu Petria
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am în privire toată dragostea

Am un suflet cald ca de copil,
Tot timpul am fost un bun civil.
Am vrut o viaţă simplă fără averi,
Îmi vreau înapoi sănătatea mea de ieri.
Mă uit în zare dincolo de nori,
Gândesc să fiu bine până mâine în zori.
Nu pot să spun cum eu mă simt,
Durere e, nu vreau să vă mint.
Mă uit la mine şi ochii mei vorbesc,
Vreau să fiu bine că eu vă iubesc
Şi am în privire toată dragostea,
Iar luna e martoră când priveşti în ea.
Ochii mei sinceri au ceva de spus,
Că ei multe lacrimi în viaţă au strâns.
Să nu lăsăm din mână să ne scape,
Iubirea, caldura a celor d-aproape.

poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am în privire toată dragostea

Am un suflet cald ca de copil,
Tot timpul am fost un bun civil.
Am vrut o viaţă simplă fără averi,
Îmi vreau înapoi sănătatea mea de ieri.
Mă uit în zare dincolo de nori,
Gândesc să fiu bine până mâine în zori.
Nu pot să spun cum eu mă simt,
Durere e, nu vreau să vă mint.
Mă uit la mine şi ochii mei vorbesc,
Vreau să fiu bine că ei vă iubesc
Şi au în privire toată dragostea,
Iar luna e martoră când priveşti în ea.
Ochii mei sinceri au ceva de spus,
Că ei multe lacrimi în viaţă au strâns.
Să nu lăsăm din mână să ne scape,
Iubirea, caldura a celor d-aproape.

poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îndemn spre mai târziu

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată
coboară-n suflet! Mă vei întâlni!
Căci de acolo, cred că niciodată
să mă alungi, tu nu vei îndrăzni!

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată,
coboară-n suflet! Nu voi fi plecat!
Voi fi rămas cu dragostea-mi curată,
ce al tău chip în suflet mi-a săpat.

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată,
coboară-n suflet respirând profund
şi cheamă-mă! Vei fi îmbrăţişată
de-al meu amor, mai tandru ca oricând!

De-ţi va lipsi iubirea mea vreodată
coboară-n suflet! Azi, îţi tipăresc
pe cea mai delicată a sa coardă
o floricică şi un "Te iubesc!"

De-ţi voi lipsi... închide ochii, simte!
Pe-aripi de vânt voi coborî să-ţi mângâi
sufletul greu. Şi inima-ţi fierbinte
voi săruta, din nou putere dându-i!

poezie de Eugen Paul Popa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Copiii au suflet de înger

Copiii au suflet de înger,
Când dorm în patul lor
Somn dulce şi uşor.
Când se roagă lui Dumnezeu
Să fie sănătoşi şi pacea să dăinuiască pe pământ mereu.
Copiii au suflet de înger când spun o poezie,
Despre un ghiocel, despre un puf de păpădie
Copiii au suflet de înger, noi asta bine o ştim,
Mai ales când ne cer iubirea şi noi nu putem s-o dăruim.
Copiii au suflet de înger când cerşesc pe stradă o bucată de pâine,
Dar noi trecem pe lângă ei fără să ne gândim la ziua de mâine!
Copiii au suflet de înger, dar poate şi îngerii au suflet de copii.
Cine ştie asta, poate tu, Doamne, ştii?

poezie de Vladimir Potlog (21 ianuarie 2024)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă ai şti

Dacă ai şti
Câtă încredere am eu în tine,
Dacă ai şti,
Că-n ochii tăi mă văd pe mine,
Dacă ai şti
Că-n toate doar chipul tău îl văd,
Dacă ai şti
Că zi şi noapte gândul la tine-mi zboară,
Dacă ai şti
Că-mi eşti în suflet şi dorul mă doboară,
Dacă ai şti
Că florile au chipul tău,
Dacă ai şti
Că păsările cântă dorul meu,
Dacă ai şti
Că eu vorbesc cu tine mereu
Dacă ai şti
Că eşti ascuns acolo, în sufletul meu,
Dacă ai şti
Că am întrebat despre tine vântul,
Dacă ai şti
Că ţi-am trimis ocrotitor gândul,
Dacă ai şti
Că te îmbrăţişez în fiecare ceas,
Dacă ai şti
Că vreau să fii fericit la fiecare pas,
Dacă ai şti
Că sufletul tău, sufletul mi-a atins,
Dacă ai şti
Că versuri de dragoste până acum nu am mai scris,
Dacă ai şti
Că versul în inimă mi s-a născut
Din simbol şi frumos la început,
Dacă ai şti
Că versu-mi a apus cândva,
Când viaţa carte şi scenă devenita,
Dacă ai şti,
Că versul a reînviat de dragul tău,
Dacă ai şti
Că e stângaci, dar scrie mereu,
Dacă ai şti
Ce frumos sărută vântul florile,
Dacă ai şti
Ce cald sărută soarele zorile,
Dacă ai şti
Ce pură e dragostea ce botează un suflet,
Dacă ai şti,
Că dragostea nu vrea nimic, decât să fii fericit,
Dacă ai şti,
Cât de mult eu te iubesc,
Dacă ai şti
Că-n fiecare clipă îţi vorbesc,
Dacă ai şti
Că nu-mi doresc decât să te ştiu fericit,
Dacă ai şti
Că m-am îndrăgostit de-un suflet cald,
Dacă ai şti
Că toate gândurile-mi spre tine sunt atât de pure,
Dacă ai şti
Că nimic întunecat nu poate atinge inocenţa,
Dacă ai şti
Poate ai opri clipa în loc,
Dacă ai şti
Veşnicia s-ar naşte ca-ntr-un joc,
Dacă ai şti
Poate ai vedea frumosul acolo unde el de fapt îşi are casa,
Dacă ai şti
Şi gândul tău spre mine ar veni,
Dacă ai şti.

poezie de Ana-Cristina Popescu (20 iulie 2022)
Adăugat de Elzumina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre noi

Şi spune-mi în care poveste
Timpul în loc l-am oprit,
Şi în care noapte senină
Noi doi cu dor ne-am iubit.

Spune-mi iti mai aduci aminte
De şoaptele pline de dor,
Îmi porţi chipul în minte
Mai ştii de al nostru amor?.

Eu ştiu că te am în suflet
Mă agăţ de tine cu drag,
Îţi port frumoasele cuvinte
Şi încă mă mai atrag.

Iubirea este nemuritoare
Se stinge atât de greu,
Şi chiar dacă timpul trece
Te port în suflet mereu.

autor. Georgescu Elena

poezie de Georgescu Elena
Adăugat de Georgescu Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflet lângă suflet

Sunt măgulit de ziua asta-n care
Voi prieteni buni... v-aţi amintit de mine,
Vă dau la toţi pe rând o-mbraţişare
Şi vă doresc în viaţă numai bine.

Că nu-i în lume alta bucurie
Decât aceea de a fi iubit,
Chiar de iubirea-n toate nu te ştie
Să o primeşti aşa cum a venit.

La fiecare-n parte v-aş aduce
O mulţumire şi un gând curat,
Dar poezia mea pe toţi vă strânge
Şi ştiu aşa că-n suflet v-am intrat.

Aş vrea iubirea să vă împresoare
Iubirea are multe înfăţişări,
Iubirea e în stele şi în soare
Iubirea e pe cerul fără nori.

Pentru aceei ce mă păstraţi în suflet
Voi încerca mereu să fiu o floare,
Să vă-nfloresc pe faţa într-un zâmbet
Şi să vă fiu alint la supărare!

poezie de Nicolae Panait
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amândoi

Dă-mi viaţă să-nvăţ să trăiesc,
Dă-mi lacrimi şi zâmbet, să-nvăţ să iubesc
Trezeşte în mine o altă fiinţă,
Şi fă să se nască din suflet dorinţă...
Greşeşte-mi şi cere-mi iertare,
Dă-mi roua din zori şi-o dulce chemare,
Cuprinde-mă-n braţe, condu-mă-n abis
Dă-mi stele aprinse şi veşnicul vis.
Dă-mi forţă să trec prin foc şi prin ploi,
Încrede-te-n mine, încrede-te-n noi
Fii înger al nopţii, lumină din Rai!
Blândeţea senină din dulcele-ţi grai.
Destramă tu, zidul durerii
Dezleagă misterul vechi al tăcerii
Dă-mi şansa să sper, opreşte-te-n loc
Să fim iar copii - sa fie un joc!
Opreşte tu, dorul ce-n suflet se-adună
Dă-mi parte din tine, să fim împreună.
Mi-e teamă de frigul din sufletul meu
Când focul iubirii se-aprinde cu greu.
Să facem lumină din cer să se nască,
Şi dragostea noastră de-apururi să crească.
Dă-mi ropot din lacrimi, culese din ploi.
Şi astfel iubirea va fi pentru noi.

poezie de Andreea Palasescu (19 iulie 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acelaşi suflet

Vocea mi-e sugrumată
Nu pot opri lacrimi să curgă
Când ochii tăi îmi spun
Te iubesc

Voi fi aici orice secundă
Îngerul tău, nu-ţi fie frică
Şi ochii tăi îmi spun
Te iubesc
Mami

Acelaşi suflet îl avem
În două inimi separate
Noapte şi zi vom împărţi
Un singul vis

Acelaşi drum noi îl avem
Îngerii vor să ne arate
Buzele noastre vor şopti
Mereu, la fel...
Şoapte

cântec interpretat de Dana Nălbaru, versuri de Dana Nălbaru din Parfum (iulie 2008)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În munţi

Cu buclele blonde şi ochii adânci
Copila pribeagă se duce spre stânci.

Şi toamna pictează-mprejuru-i decor,
Pădurea de aur cu frunze ce mor.

Copilă bălană, eu nu ştiu să-ngân
Cuvinte frumoase ce-n suflet rămân!

Dar poate, iubita, ea nici n-a ştiut
Cuvântul ce-n păru-i bălai s-a pierdut.

De-atunci al meu suflet aleargă spre stânci
Pe urma copilei cu ochii adânci.

poezie celebră de Cincinat Pavelescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asortaţi

Noi doi ne asortăm la suflet:
eu te privesc albastru,
tu mă îmbrăţişezi verde;
eu te ador în vers ca pe o
eroină însingurată,
tu mă iubeşti fără să ştii;
eu vreau să-ţi spun,
tu taci;
eu te pictez în culori de toamnă,
tu mă îngheţi primăvăratic.

Astăzi m-am îmbrăcat cu tine,
iar tu cu sărutul meu
şi ne asortăm la suflet, chiar dacă
nu mai e
moda iubirii.

poezie de Victor Iacobescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

CAND TE NASTI...

Când te naşti, primeşti în dar,
Odată cu suflul şi pământul
Nelipsit, Divinul Har,
Apoi mama-ţi dă cuvântul

Calci cu sfială pe pământ
Şi tălpile se înfioară,
Simţi în tine Duhul Sfânt,
Ce în suflet se coboară.

Dar oare ce-i mai sfânt?
Decât cuvântul mamei dulce
Şi al patriei pământ,
Pe care în suflet îl vei duce.

Încă merg cu lumea-n rând
Eforturi fac, mă străduiesc,
De greutăţi nici nu mă plâng,
N-am timp să îmbătrânesc.

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!