Bursa (in)umană

Amurg înlăcrimat de vlagă,
de timp, de viaţă, de urzeli,
cu faţa către vest reneagă
tot ce-a fost azi şi n-a fost ieri.

Amurg cu mâini împreunate-n cer,
mult mai spre est
de foc şi neputinţă
porţi nezdreliţi genunchi de lut,
nu-n decăderi, ci în credinţă.

Amurg de nord, de sud, de veac,
de pătimiri şi de-ndurare, ridică-te să ne fim leac
cât între oameni nu-s hotare.

Amurg înlăcrimat de oase,
de sânge, tancuri şi soldaţi,
din vreri barbare nu ai case,
da'ntre ruine ai... bărbaţi.

Copii, femei, bătrâni fugari
cu paşi grăbiţi către oriunde
sunt astăzi nişte bieţi gregari,
speranţa numără secunde.

Cer libertăţi cu gust de scrum
printre ruine îşi nasc pruncii
apocalipsa-i lumea lor precum,
vor oligarhii-n, numele poruncii.

În puncte, patru, cardinale,
dezbateri... informaţionale,
şi-i vorbă multă-ntr-un cuvânt,
când iadul este pe pământ.

Amurg cu trup de plâns, de foc, de fum,
Ni-s fraţii prinşi, 'n-al lor fatum.

27.02.2022

poezie de Iolanda Şerban
Adăugat de Ioana Manolache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Om in amurg

Acum sunt un om in amurg,
Fugi in muntii tai, caprioara,
Nu mai ravnesc sa-ti sarut buzele
A doua oara, a treia oara.

Acum sunt un om in amurg.
Pieri din juru-mi, viclean bancher,
N-am ce sa mai fac cu aurul tau,
Aurul n-are trecere in cer.

Fiece zi are amurg,
Fiece zi are si zori.
Toamna via e plina de struguri,
Primavara numai de flori.

Acum sunt un om in amurg,
Ora amiezii a fost dulce, dulce.
In cuibul ei din fulgi de zapada,
Luna s-a dus sa se culce.

poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

timpul trece
nu se-ntoarce
ce a fost...
este doar fum
o speranţă se preface
că e floare..
dar e scrum

amintiri
întorc pe deget
ba le-arunc
ba le adun
simt cum soare
învie afară
o viaţă în amurg

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

timpul trece...
nu se-ntoarce
ce a fost...
este doar fum!
o speranţă se preface
că e floare..
dar e scrum!
amintiri...
intorc pe deget
ba... le-arunc
ba... le adun
simt cum soare
invie afară
o viaţă în amurg!

poezie de Doina Bonescu din Buchet de gânduri
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În amurgul pământesc

In amurg, doar în amurg
Intră Soarele în pârg
Şi deschide larg apoi
Ochii umeziţi de ploi,

Când amurgul pământesc
Cu-Asfinţitul Sfânt Ceresc
Se-mpreună în eter
Purtând Soarele pe cer.

În amurg, doar în amurg,
Plete rubinii îi curg
Soarelui pe piept, pe spate
Şi pe braţele curate.

Iar când Soarele se duce
În locaşu-i să se culce
Rugă către Ziditor
Murmură încetişor:

,, Spiritele fie treze
Astrele să le vegheze''.
Şi citeşte din Psaltire
Rugă pentru-ntraga fire.

În amurg, doar în amurg
Când e Soarele în pârg
Torsul Lunii luminat
Lumilor e închinat.

O hlamidă îngerească
Are strai bolta cerească
Până către-a doua zi
Soarele când va sosi.

poezie de Gabriela Genţiana Groza (26 decembrie 2009)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţe în amurg

Tristeţea ce-mi răsare în inimă amurg,
Când apele sunt albe sau galbene ca norii,
De nu va mai fi vorba ta blândă s-o alunge,
Eu veşnic voi fi trist cu faţa ca amurgul.

poezie clasică de Zaharia Stancu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mâini

Scormonind albul tot mai alb
într-o tăcere absurdă
pietre vorbind
doar în amurg
un amurg pe unde grădini
adorm singurătăţi
şi trandafiri

poezie de Eli Gîlcescu (6 iunie 2016)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

amurg

Amurg

Ultimul drum spre Demiurg.

monostih de Mihai Haivas din Volumul de autor "Tangoul pontelor în pas de vals"
Adăugat de Mihai Haivas
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nostalgie

Cocoşul de piatră a cântat în amurg
imnul chemărilor fără glas.
Am păşit în trecut
printre trandafiri tomnatici
să caut sâmburii viitorului.

Cocoşul de piatră a cântat în amurg
Pe faţa ta, înapoi
am zărit jarul ultimului sărut.
Am îngenuncheat să-l aprind
dar buzele mi s-au umplut de cenuşă.

Glasul cocoşului răzbătea prin amurg.
Era însă ecoul lui din nesfârşit.
Cocoşul murise din zori.

poezie de Valeriu Butulescu din revista "Mărturisiri literare" (1971)
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg violet

Amurg de toamnă violet...
Doi plopi, în fund, apar în siluete
- Apostoli în odăjdii violete -
Oraşul e tot violet.

Amurg de toamnă violet...
Pe drum e-o lume leneşă, cochetă;
Mulţimea toată pare violetă,
Oraşul tot e violet.

Amurg de toamnă violet...
Din turn, pe câmp, văd voievozi cu plete;
Străbunii trec în pâlcuri violete,
Oraşul tot e violet.

poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel cu o prinţesă rusă

Bătrân, cândva, şi tânăr în amurg,
Mă ispitesc volute de extaz,
Copilă cu mărgele de topaz,
Noi doi avem idei care concurg,

Tu scrii poeme care lin ocurg
Şi-ţi râde o muşcată pe pervaz,
Bătrân cândva şi tânăr în amurg,
Îţi scriu pe trup, cu sânge, un ucaz...

Un ordin strict, dictat de Demiurg,
Să ne iubim pe muzică de jazz,
Tu o prinţesă rusă, eu un cneaz,
Cu multă faimă în străvechiul burg –

Bătrân cândva şi tânăr în amurg!

rondel de Dumitru Sârghie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

Pana la amurg se mai auzea
Doar ecoul voalului ei
Purtat prin decenii de suferinte, alba scapare a mintii
El, uitarea si somnul
Binecuvantare in mijloc de razboi.

Pana la amurg
Tacerea limpezea apusul
Impletind iadul cu raiul
In speranta ca astfel nu vom mai pleca
Vreodata de aici.

Cumva tot griul nenorocitei existente
Nu e nimic mai mult decat personificarea
Noroiului de pe chipurile albastre
Nici fragila sufocare nu-i altceva
Decat asteptarea nesfarsita,
A unui raspuns ce nu va mai veni.

Si totusi, dincolo de amurg
Valul zeitei, purtat prin decenii,
Prin noi acoperindu-ne de vina
Si viata;
Isi croieste drum, pentru a-si cerne uitarea
Si in inima ta!

poezie de Iris Barbulescu
Adăugat de Doinita Raclariu
Comentează! | Votează! | Copiază!

amurg

Amurg. Cer pârguit de vară.

definiţie aforistică de Elena Malec
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Murg în amurg

Ochii mei sunt nişte cai
Care fug din iad în rai,
Sufletu-mi, de vorbe dus,
Tropoteşte spre apus.

Iar la ceas de înserare,
O privire şi-o uitare
Galopează-n sens opus,
Una-n jos, cealaltă-n sus.

Ochii mei, doi armăsari,
Fug de parcă-s fete mari;
Sufletului, cal bătrân,
Înainte-i mult rămân...

Ce treime despărţită
În amurg, de ochi minţită
Şi de vorbe înşeuată,
Călărit-am ziua toată!

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel ca o femeie

Ai fost doar o femeie
Ca o ploaie-n amurg,
La-nceput de nedeie,
În al merelor..... pârg.

Trista mea.... orhideie,
Vise ard... şi se scurg,
Ai fost doar o femeie
Ca o ploaie-n amurg.

Un destin fără cheie,
Rătăcită-ntr-un burg
Ce aşteapt-o scânteie
Şi-un târziu... demiurg.

Ai fost doar o femeie.

rondel de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurgul duhurilor pierdute in etern

Sufletul nopţii ne cheamă
Printre demoni şi morminte
Spiritele ne atrag prin forţe divine
Viaţă nesfârşită de apoi abia acum începe
Iar totul se termină în amurg

Printr-un etern nesfârşit
Dintre spaţiu şi timp
Duhurile pleacă urechea la strigarea noastră cu suspin
Învăluite de ura... se odihnesc în eternul somn

Urzela timpului ne cuprinde
Fără să ne gândim la cele mai importante lucruri
Materia murdară ne atrage spre rău
Dar nu realizăm că vom fii doar nişte duhuri în nesfaristul amurg

poezie de Ionuţ Olteanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

Ochi de stea,
Stearpă lumină,
n-au răsărit zorile.
E numai amurg.
Istovit, lânced.
Nu mai răsar zorile.
Oare am rătăcit drumul?

poezie de Elena Munteanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

N-am să fug de amurg
atâta timp cât chipul tău mi-e întipărit pe suflet
ca un poem de iubire pură.
N-am să plâng după răsărit
cât timp ochii tăi îmi vor lumina inima.

Nu voi căuta alte drumuri
cât timp paşii tăi îmi vor fi calea spre cer
şi n-am să-mi caut alinare în alt loc,
cât timp şoapta ta răsună
în tăcerea gândurilor mele.

Şi când iubirea va cuprinde timpul,
iar amintirea mea se va pierde în stele,
te voi îmbrăţişa
cu fiecare adiere de vânt,
mângâindu-ţi visele.

poezie de Emilia Mariam (14 noiembrie 2024)
Adăugat de Emilia Mariam
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amurg

E un amurg roz-albastru
de parcă - obosiţi
chirurgii ar număra
bancnote-nsângerate

goliciunea bălţii
se-ascunde în stuf
dealul îşi umflă pieptul
plin de turme

din păduri
ţiganii cară muzica
în negre cimpoaie.

poezie de Valeriu Butulescu din Creşterea nefiinţei (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

CÂND SOARELE SE STINGE ÎN AMURG (Rubaiat)
Când soarele se stinge în amurg
Mă-mbie să mă urc pe calul murg,
Să trec înaripat spărgând văzduhul,
Ca pacea s-o implor la demiurg.

rubaiat de Ioan Friciu (2020)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bătrâni şi copii

Aceşti bătrâni, aceşti copii
Ar fi, dar parcă nu ar fi,
Sunt unii nord şi alţii sud
Şi lacrima nu şi-o aud.

Ca-ntr-un complot diavolesc,
Părinţii dintre ei lipsesc,
Îşi zic bunici, îşi zic nepoţi,
Străinătatea strigă-n toţi.

Aceşti copii, aceşti bătrâni
Sunt zilierii tristei pâini,
Fiorul dintre ei s-a dus
Şi rudele, cu ei nici nu-s.

Nişte copii în ţarc vulgar,
Nişte bătrâni în bestiar,
Furtună i-a adus aici,
Nu-şi sunt nepoţi, nu-şi sunt bunici.

Copiii n-au ce-şi aminti,
Bătrânii nu mai nasc copii,
Imaginile lor se cern
Spre paradis şi spre infern.

Şi pân' s-ajungă la sfârşit,
Au de trăit şi de murit,
Ca vietăţile-n nisip
Ei nici nu-şi seamănă la chip.

Aşa au fost, aşa rămân,
Ce e copil, ce e bătrân
Bătrânii-n iadul propriu zis,
Copiii-n veşnic paradis.

Purtându-şi umbrele în mâini,
Ce trişti copii, fără bătrâni,
Cu ochii pătimiţi de vii,
Ce trişti bătrâni fără copii.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!