Uitaţi-vă la paradele gay-ilor şi lesbienelor: participanţii sunt coloraţi ostentativ ca nişte păuni, lipindu-şi pe ei chiar pene colorate şi punându-şi cozi de pene colorate. Sunt ca în proverbul suedez care spune că "un păun are prea mult în coadă şi prea puţin în cap".

aforism de George Budoi din Homosexualitatea în aforisme, epigrame, pamflete şi satire (26 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câinele şi cârnaţii

Când Grivei n-ajunge nícicum la cârnaţi,
Dă din nas şi spune că sunt prea săraţi;
E ca vulpea care spune despre struguri
Că sunt mult prea acri şi-i fac beteşuguri.

epigramă de George Budoi din Epigrame aforistice (4 ianuarie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

te-aş ţine în braţe
tu cu spatele la mine
ca-ntr-un obicei uitat
de pe vremea când jucam împreună şotron
ţi te-aş asculta dormind
alungându-ţi visele rele
cu pene colorate de păun
lăsându-ţi sub pleoape
linişte

poezie de Dan Iancu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia: Ce efemere sunt minunile... Acest ghem de pene colorate a fost cândva un cântec...
Bărbatul: Vremelnicie, asta e totul! Vanitate şi prostie. Nici lucrurile nemuritoare nu mai sunt veşnice. Când basmele capătă fundament dialectic, devin ştiinţe sociale.

replici din piesa de teatru Iarnă în Rai (Globalizare), scenariu de Valeriu Butulescu (2004)
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Degeaba se umflă unii în colorate şi sidefate pene dacă pe dedesubt poartă ale prostiei izmene!

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înfrângeri

să-mi construieşti o casă din inimi frânte
departe-n întunericul des
unde e greu să ajungi,
pomegranade dulci să-mi aşterni pe buzele uscate
să mă hrănesc din ele mai apoi,
când ultimul strop din eternitate va aluneca din universul meu,
timpul râde de mine că nu i-am desluşit secretul,
chipul meu de copil se-ntreabă unde-am fugit,
ştie că n-am să mă-ntorc acasă...
păsări fără aripi cu pene umflate în şir indian se clatină pe străzi,
eu sunt una din ele, ieşită din rând
cu pene mai lungi puţin colorate şi grele,
număratul stelelor acum m-a obosit,
vreau să-nchid ochii în pustietatea serii
să cad în visul neştiut,
cortine lungi, să curgă praf din ele
să nu mai văd sfârşitul iscălit, pe foi de dud uscat
închise-n temple albe,
să nu mai cer trecut nici viitor
că tot ce am, ce sunt, oricum se va cerne.

poezie de Cuth Hajnalka
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unui chel

Proverbul spune, şi pe drept,
Cu-nţelepciune, cu mult rost,
Că părul care e deştept
Chiar părăseşte capul prost.

epigramă de George Budoi din Inspirate din proverbe, Nu frumoase, ci superbe (3 ianuarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Oamenii planetei

Suntem mult prea mici
În astă lume mare...
Sunt valuri prea înalte,
Când noi suntem prea scunzi...
Sunt mult prea multe lacrimi
Închise-n vieţi amare,
Suntem mult prea mici
Când ne-arătăm rotunzi...

Suntem mult prea răi
Pe o planetă bună...
Sunt oameni care mor,
Când trupul le trăieşte...
Sunt mult prea multe crime
Iar viaţa prea nebună,
Suntem mult prea reci
Când viaţa ne-ncălzeşte...

Suntem mult prea mici
Ca oameni, noi cu noi...
Sunt răni ce am uitat,
Când ele nu te uită...
Sunt mult prea multe sarcini
Şi nu-s purtate-n doi,
Suntem mult prea orbi
Când viaţa este mută...

poezie de Adina-Cristinela Ghinescu
Adăugat de Adina-Cristinela Ghinescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A fost odată un cocoşel de tinichea. Îl tăiase un meşter dintr-o cutie vevhe de tablă, în care înainte ţinuse bomboane. Avea penajul auriu, picioarele şi pintenii galbeni, creasta roşie, iar în coadă îi luceau pene felurit colorate. Două mărgele de sticlă verde ca smaraldul îi ţineau loc de ochi. Arăta tare chipeş şi cine nu ştia, nici n-ar fi bănuit că altădată nu fusese altceva decât o biată cutie veche.

Virgil Chiriac în Cocoşelul fără inimă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoara: Nici eu nu vreau să mai aud de tigrul Antares. Dar nu vreau să-mi aleg un animal domestic. Sunt sătulă de casă.
Funcţionarul: Mai ales de căsnicie.
Domnişoara: Eu prefer o pasăre rujată, o pasăre de pădure cu pene frumos colorate. Ciocănitoarea. Indiferent la uşa cui bate, i se deschide cu dragoste.

replici din piesa de teatru Logica rătăcirii, scenariu de Valeriu Butulescu (1994)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

O mie de ciocolate sunt prea puţine. Un singur diabet e prea mult.

aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire, Proverbe adaptate (16 octombrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei prea mult şi trei prea puţin vatămă pe om: prea mult să vorbească şi puţin să ştie, prea mult să cheltuiască şi puţin să aibă, prea mult preţ să ceară şi puţin să facă.

citat clasic din Anton Pann
Adăugat de Adriana Pleşca
Comentează! | Votează! | Copiază!

Carusel de pene

Leii plămădesc aluat
Vrăbiile s-au apucat
de tranşat...
Peştii sunt sticlari
şi făuresc acvarii
Pasările-şi chituiesc
penajul de rugini omeneşti
Nisipul învată la facultate
horticultură cu tulpini de ace
Altoite în pomi de sticlă
cu cuiburi de betoane
pentru zborurile noastre
binare de păsări virtuale
în care 1 insul nu are valoare
0 e un sens prea mare se pare
un carusel de pene
pentru icre de sticlă în vitro
viitoare

poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Decor

Copacii albi, copacii negri
Stau goi în parcul solitar
Decor de doliu funerar...
Copacii albi, copacii negri.

În parc regretele plâng iar...

Cu pene albe, pene negre
o pasăre cu glas amar
Străbate parcul secular...
Cu pene albe, pene negre...

În parc fantomele apar...

Şi frunze albe, frunze negre;
Copacii albi, copacii negri;
Şi pene albe, pene negre,
Decor de doliu funerar...

În parc ninsoarea cade rar...

poezie celebră de George Bacovia din Plumb (1916)
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pasărea albastră

am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu sunt prea sever cu ea,
îi spun, stai acolo, nu voi permite
nimănui să te
vadă.
am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu îi torn whisky pe pene şi inhalez
fum de ţigară,
iar prostituatele şi barmanii
şi băcanii
nu vor ştii vreodată
de existenţa ei
interioară.

am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu sunt prea sever cu ea,
îi spun,
şezi blând, vrei să-mi complici
existenţa?
vrei să mă pui în
dificultate?
vrei să îmi sabotezi vânzările de carte
în Europa?
am în piept o pasăre albastră care
vrea să iasă
dar eu sunt prea deştept, o las să zburde
câteodată noaptea
când toată lumea doarme.
îi spun, ştiu că eşti acolo,
prin urmare nu fi
tristă.
apoi o pun la loc,
dar ea mai cântă puţin
acolo înăuntru, nu am lăsat-o chiar
să piară
şi dormim împreună
aşa
cu înţelegerea noastră
secretă
şi este suficient de emoţionant pentru
a face un bărbat
să lăcrimeze, dar eu nu
lăcrimez, dar
tu?

poezie clasică de Charles Bukowski, traducere de Dan Costinaş
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

La un cenaclu al aviatorilor

Adresez o întrebare
Forţelor aeriene:
La atâtea aripi, oare
Nu sunt prea puţine "pene"?

epigramă de Grigore Lupescu din Zece ani de epigramă (1979)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faetonul (Sonet Tarot)

Vigoarea tinereţii îţi curge-n vene
Inima-n piept îţi este neclintită
Eşti plin de tine şi te umfli-n pene
Şi crezi că eşti războinic de elită.
Te-avânţi cu mult curaj în acţiune
Din drumul tău nimic nu te abate,
Dar prea puţin te-ncrezi în raţiune
Şi mult prea mult în personalitate.
De-aceea, uneori, îţi conduci carul,
Având în suflet doar a ta dorinţă
Şi eşuând înveţi, gustând amarul,
Că e nevoie şi de chibzuinţă.

Când ştii că experienţa îţi lipseşte,
Fii precaut, nu te grăbi prosteşte.

poezie de Octavian Cocoş (17 ianuarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecură dincolo de altă uşă. O sumedenie de plante invadau spaţiul cu verdele lor plăcut, iar ciripitul păsărelelor se auzea necontenit, mai-mai ceva ca în orice pădure. În curând, pe umărul lui Lucian se aşeză papagalul cel colorat, cu care mai făcuse cunoştinţă. Papagalul se mulţumi şi cu bomboanele; le luă şi zbură. În încăpere nu erau numai papagali, ci felurite păsărele, nu toate vorbitoare, al căror ciripit plăcut răsuna în toată încăperea. Lucian se opri lângă o pasăre superbă, cu penajul frumos colorat, cu o coadă lungă, cu pene la fel de colorate.

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pietricele colorate

dar azi mi-ai desenat o baltă
pe asfaltul de primăvară
nici o emoţie nu pare mai veritabilă

nimic deosebit
pe aici a trecut multă apă
şi trece
la fel
mai mult sau mai puţin stilizată

semne
de baltă

memoria nu obligă nu cere conturul
niciunei linii concrete sau
cochet neregulate

în care să te arunci
abandonându-te
să arunci

ochii mei pietricele colorate
fără lacrimi

poezie de Silvia Caloianu
Adăugat de Natasa Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Replică:

Degeaba-ncerci să dai dovadă
Că-ţi scrii catrenele uşor,
Frumoase pene ai în coadă,
Dar nu sunt pentru scris umor!

epigramă de Alexandru Clenciu din 101 epigramişti retuşaţi şi încondeiaţi de Alexandru Clenciu (2001)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea mult puţin

Sunt prea mult pentru ce am,
Am prea mult pentru ce sunt;
Ochii mei, cernuţi prin geam,
Te iubesc mărunt, mărunt...

Şi ce mic mă văd când pasul
Mă trimite-n depărtare;
Numai sufletul, rămasul,
Te iubeşte mare, mare...

poezie de Marius Robu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!