Floricele de porumb (pop-corn)

Când boabele se încălzesc,
Deodată toate "înfloresc";
De-aceea, din bătrâni, pe ele
Noi le numim şi floricele.

La noi în ţară, cu temei,
Se mai numesc şi cocoşei.
Au două forme: fluturaşi
Şi ciupercuţe (bulgăraşi).

Au gust cum nu s-a m-ai văzut
De când Pământu-a fost făcut,
Culoare albă, minunată,
Şi un miros ce chiar te-mbată.

Când sunt sărate cum se cere,
Merg excelent cu nişte bere,
Privind TV-u-admirativ,
La vrun eveniment sportiv.

Se mai servesc, cu suc, sifon,
Când eşti la meci, pe stadion,
Privind atent la orice fază,
Cum favoriţii tăi driblează,

Cum dau cu capul, şuturi trag,
Agiţi din când în când un steag,
Iar totu-n tine explodează
Când favoriţii tăi marchează.

Desigur, le poţi consuma
La teatru sau la cinema,
De vrei ca să fii înjurat,
Sau să te bată vrun bărbat.

pamflet de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (7 decembrie 2021)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tot pe tine...

Când zâmbeşti, zâmbesc şi eu.
Când eşti tristă, plâng mereu.
Când greşeşti, te înţeleg
Şi tot pe tine te aleg.

Când m-ajuţi, îţi mulţumesc.
Când mă cerţi, înebunesc.
Când îmi ceri, eu îţi ofer
Şi tot pe tine te prefer.

Când eşti speriată, te alint.
Când mă-ntrebi, nu te mint.
Când crezi că uit, îmi amintesc
Şi tot pe tine te doresc.

Când îmi şopteşti, te ascult.
Când nu-ţi ajunge, aduc mai mult.
Când nu ai, eu îţi fac
Şi tot pe tine eu te plac.

Când lipseşti, eu mă sufoc.
Când ai ghinion, îţi dau noroc.
Când nu-nţelegi, îţi definesc
Şi tot pe tine te iubesc.

poezie de Andrei Tudora
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Declaraţie de dragoste

Eu te iubesc la fel, total,
Şi când valsezi fenomenal,
În albă rochie, la bal,

Şi-n deux-pièces, la cinema,
Şi când tu eşti în pijama,
Şi goală, pe o canapea.

poezie de George Budoi din Dicţionarul dragostei (23 ianuarie 1997)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşi din piesa de teatru şi devino spectator. Când eşti actorul din piesă eşti limitat de decor, de rol şi de îngustimea regiei în care trebuie să se desfăşoare povestea. Când eşti spectator ai acces la toate filmele reale şi imaginate din întregul univers. Ca observator al vieţii tale înveţi să nu mai iei nimic personal şi să alegi când vrei să trăieşti drama, bucuria şi tragedia şi când vrei să te detaşezi de ele după bunul plac. Majoritatea oamenilor sunt captivi în rolurile pe care le-au ales şi au uitat să mai iasă din ele. Nu poţi evolua decât foarte greu şi anevoios când nu te poţi uita la tine din afară şi obiectiv.

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * * (Dedicată muzei inspiratoare Dudu Kalinderu)

Ochii tăi vioi de drac capul sec şi prost mi-l fac;
când nu-i văd, le-aş spune multe, când îi văd mă uit şi tac.
I-am văzut privind spre mine, m-am făcut roş ca un rac
când am privit spre altul, am fost trist şi-am fost posac.
Sunt bogat, ştiu carte multă, dar, cu banii, ce-o să fac?
Fără ochii tăi, măi Dudu, sunt şi prost, sunt şi sărac!

madrigal de Tudor Muşatescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ieşi din piesa de teatru şi devino spectator. Când eşti actorul din piesă eşti limitat de decor, de rol şi de îngustimea regiei în care trebuie să se desfăşoare povestea. Când eşti spectator ai acces la toate filmele reale şi imaginate din întregul univers. Ca observator al vieţii tale înveţi să nu mai iei nimic personal şi să alegi când vrei să trăieşti drama, bucuria şi tragedia şi când vrei să te detaşezi de ele după bunul plac. Majoritatea oamenilor sunt captivi în rolurile pe care le-au ales şi au uitat să mai iasă din ele. Nu poţi evolua decât foarte greu şi anevoios când nu te poţi uita la tine din afară şi obiectiv. Cum te simţi din postura de spectator?

citat din Pera Novacovici
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când gândurile...

Când luna pe cer se arată
Privind spre lume tremurând,
Când vântul bate-ncet la poartă
Fiori în urma lui lăsând,
Când se îmbracă iar salcâmii
Cu-a florilor albă ninsoare
Şi greieri sub lumina lunii
Trimit în noapte a lor cântare,
Când vise plutesc printre stele
Frumoase şi fermecătoare
Spre tine gândurile mele
Pe-aripi de vânt le las să zboare,
Şi când tu dormi visând departe,
Plutind prin noaptea cea albastră
Gândurile mele-nfrigurate
Uşor să-ţi bată la fereastră,
Şi când salcâmi sub clar de lună
Şi-apleacă crengile uşor
Ale mele gânduri să îţi spună
De tine cât îmi e de dor.

poezie de Marian Galoiu din De dorul tău, aici, în suflet...
Adăugat de Marian Galoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din când în când...

Eu te-am iubit îmi pare-un veac, tu nici măcar din când în când,
Şi nici ai vrut să alinezi al meu amar din când în când.
Erai frumoasă cum nu e nimic în cer şi pe pământ;
Azi nu mai eşti precum ai fost, frumoasă doar din când în când
Şi ochii tăi ce străluceau mistuitor şi înfocat
Sunt osteniţi şi se aprind cu mult mai rar din când în când.
O, spune-mi, suflet dulce, tu, pe care-atâta l-am iubit,
Dac-ai aflat în calea ta vrun solitar din când în când,
Care de-adâncul meu amor atâta de nemărginit
Măcar ca-n vis să-ţi fi adus aminte iar din când în când.
Nu! Ai trecut din mâni în mâni prin toţi acei oameni de rând,
Tu, trupul tău cel dulce plin le-ai dat în dar din când în când,
Cu al tău suflet aşa cald ş-adormitor nu i-ai atins,
O, şi nici unul n-a-nţeles atâta har din când în când.
Cu câtă inspirare eu, cu cât înalt ceresc avânt
Apropiam de gura mea acest păhar din când în când!
O, iubeam umbra ta şi tot ce e în tine, tot ce eşti
Şi astăzi dacă mă gândesc, nebunesc iar din când în când.
Dar vai! pierdută astăzi eşti, orice dorinţă a pierit;
Tot încă visu-l urmăresc şi, în zădar din când în când,
Tot te mai văz naintea mea plutind ca-n vis, pierdută da,
Cu buze supte, c-un obraz ca şi de var, din când în când.
Pasărea Phoenix, numai ea, răsare din cenuşa ei,
Dar oameni ce se mistuiesc nu mai răsar din când în când.
Că a mea viaţ-ai chinuit, iertai demult, ci-mi pare rău.
L-al tău trecut eu mă gândesc cu-atât amar din când în când.

poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe unde eşti?!

Pe unde eşti când zori de zi se crapă,
Când gura mea pe buza ta se-adapă?!
Pe unde eşti când ceru-i plin de stele,
Când ţi-as zidi din ele-n cer castele?!

Pe unde eşti în nopţi cu lună plină,
Când mă îmbrăţişai ca o glicină?!
Pe unde eşti când rupt de oboseală,
Mi-aş pune capul lin în a ta poală?!

Pe unde eşti când mor de dor şi jale
Şi leac mi-ar fi să-ţi strâng coapsele tale?!
Pe unde eşti când gândul mi-e la tine
Şi-s bântuit de îndoieli haine?!

Pe unde eşti când sufletul mi-e frânt
Şi-alerg ca un nebun şi mă frământ?!
Pe unde eşti când vreau, la miez de noapte,
Sărutul tău cu gust de piersici coapte?!

Pe unde eşti, c-aş bea cu tine seva
Ce-n cupe ne-a turnat-o Kamadeva?!
Pe unde eşti când viaţa mea-i o luptă
Şi timp perfid din trupul meu se-nfruptă?!

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Bolta-şi răsfrânge straiul peste brazi (2019)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elemente

Eşti foc
Şi-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenuşă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Şi vise de fum ridicate la cer
Şi lemne şi scrum.
Eşti apă
Şi inima mea ţi-e scoică loială,
Urma ta - sunetul mării,
Al furtunii şi al nopţilor senine,
Parfumul lacrimilor sărate,
Gustul rece şi proaspăt,
Atingerea ploii pe umerii goi,
Speranţa alergând în valuri să înţepe uscatul.
Eşti pământ,
M-ai clădit şi mă-ntregeşti,
Din tine m-am născut şi la tine mă întorc,
În tine înfloresc, pe tine mă usuc,
În mine rodeşti, înfloreşti şi dai viaţă.
Eşti aer,
Trăiesc doar atunci când te inspir,
Când te sorb fără să mă satur de tine,
Când mă umpli fără să mă simt plină,
Cănd mă goleşti şi mă omori încet,
Când nu te am mă sufoc,
Trăiesc artificial şi mă sting încet.
Eşti foc
Şi-mi arzi în inimă ca într-o sobă,
Lemnele-mi trosnesc,
Cenuşă sunt când pleci,
Foc viu când vii
Şi vise de fum ridicate la cer
Şi lemne şi scrum.

poezie de Denisa-Maria Ilie
Adăugat de Denisa-Maria Ilie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Debra Barone: Unde e casetofonul meu, Ray?! Unde era casetofonul meu când am fost în travaliu cu gemenii timp de 36 de ore şi tu o întrebai pe asistentă dacă televizorul prinde canalul sportiv!
Raymond Barone: 36 de ore nu e puţin timp.
Debra Barone: Da?! E şi mai mult când trebuie să scoţi din tine două fiinţe umane şi soţul e plecat să vadă dacă se găseşte îngheţată pe băţ în spital. Sau unde era atunci când ai înregistrat un meci de fotbal peste caseta de la nuntă, sau când mă întrebi de ce sunt nervoasă când îţi găsesc lenjeria prin bucătărie, şi cine a început să sforăie la înmormântarea bunicului meu?!
Raymond Barone: Eşti sigură că ai nevoie de un casetofon, pentru că văd că îţi aminteşti totul.

replici din filmul serial Dragul de Raymond
Adăugat de Nicoleta Stroie
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fii pe fază

Fii atent, fii pe fază
Răul pândeşte orice greşeală.

Când pelteaua se lungeşte
Fugi cât ai zice "peşte".

Cât încă mai poţi, plimbă ursul
Altfel vei vizita în curând "Paradisul".

Fugi dacă poţi din casă mai iute
Altfel tavanul se surpă pe tine.

Când ai scăpat, stai liniştit
În realitate, te-ai prăpădit.

Vin după tine, şi nu e de bine
Nu poţi fugi dintre ruine.

Ziua se stinge, noaptea soseşte
Sus pe cer Luna luceşte.

poezie de Edmond Ioan Siladie (8 martie 2018)
Adăugat de Edy t.K
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde eşti acum

unde eşti acum când am nevoie de tine
şi cerul s-a prăvălit peste mine ca un opac tavan
când florile-au murit
căci ochii mei scurşi de lumină
n-au mai zărit petalele-n culoare
când păsările aripi n-au ca să mai zboare
şi în abisuri cad
unde eşti acum când coşmarul mă bântuie
şi ceasul orele îngheaţă pe un ruginit cadran
în noaptea venită parcă din iad

de ce nimeni nu m-aude
când inima mi-e plină de un gol nemăsurat
unde eşti când am nevoie de tine
si te strig neîncetat... neîncetat...
chiar de-mi sunt rugile surde

poezie de George Ioniţă
Adăugat de George Ioniţă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi, suporterii fotbalişti...

Ne comportăm aiurea, ca smintiţii,
Ca nişte hăbăuci sau caraghioşi,
Încurajând din suflet favoriţii
Doar când la meciuri sunt victorioşi!

epigramă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu ridica vocea la părinţii tăi: fii ascultător când eşti copil şi îngăduitor când ei sunt bătrâni!

aforism de George Budoi din Părinţii şi copiii în aforisme, epigrame, poezii, pamflete şi satire (21 mai 2008)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Romanţă de toamnă

De-aş fi-n a tinereţii floare,
Când toate zilele sunt bune,
Pe când din inima cu soare
În veci lumina nu apune,
Multe-aş avea în taină-a-ţi spune
Ca să devii tu gânditoare.

De-aş fi ce-am fost pe lume-odată,
Privind în faţă viitorul,
Când mă-ndrăgeam de orice fată
Ce-mi părea soră cu amorul,
Aş deştepta în tine dorul
Cu-a mea cântare înfocată.
(...)

poezie clasică de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Premierului Cianură Victor Ponta, care pe 27.08.2013 a aprobat în Guvern un proiect de lege privind exploatarea cu cianuri a aurului de la Roşia Montană, deşi când era în opoziţie se declara împotrivă

După ce c-ai plagiat
Grosolan la doctorat,
Astăzi, când eşti prim-ministru,
Eşti atâta de sinistru,
Că-n loc să ne dai cultură,
Tu vrei să ne dai cianură!...

hexagramă de George Budoi din Politică şi politicieni (9 septembrie 2013)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Extras dintr-un discurs al lui Malcom X

Când sunt abia născut, sunt negru –
Când cresc adult, sunt negru –
Când stau la soare, sunt negru –
Când sunt speriat, sunt negru –
Când sunt bolnav, sunt negru –
Iar când mor, sunt negru.
Dar tu, prietenul meu alb,
Când te naşti, eşti roz –
Când creşti adult, eşti alb –
Când stai la soare, eşti roşu –
Când răceşti, eşti vânăt –
Când te sperii, eşti galben –
Când eşti bolnav, eşti verde –
Când mori, eşti cenuşiu –
Iar tu-îmi spui mie coloratule?

poezie de Malcom X, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiind femeie

De ce când sunt la Roma - aşa se face
Că dorul de acasă nu-mi dă pace
Dar când sunt în ţară, inima ar vrea
În Italia să plece, ce-alean are ea?
Când sunt cu tine, dragă, cum se poate
Că mai mereu mă plictiseşti de moarte,
Şi de ce când lângă mine nu te am
Plâng şi trag cu ochiul înspre drum, pe geam?

poezie de Dorothy Parker, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Asteapta-ti timpul

Când viaţa îţi surâde
Profită de orice moment,
Consideră-l eveniment
Şi fericire n-o ascunde.

Când eşti mic şi prost
Nu mânia puterea,
C-o să-ţi semnezi căderea
Fără nici un rost.

Mai fă bilanţul uneori,
Tristeţea când revine
Alung-o iute de la tine,
Retrage-ţi capul dintre nori.

Doar va veni şi vremea ta,
Că fiecare are-o vreme,
Mai târziu sau mai devreme
Cu dreptul de a cuvânta.

Domnul stă la pândă,
De-ţi aude plânsul
Are grijă dânsul,
Nu-ţi cere osândă.

poezie de Viorica Pop
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aceasta este ceea ce numim dragoste. Atunci când eşti iubit, poţi să faci orice în creaţie. Când eşti iubit, nu ai nevoie să înţelegi ce se întâmplă, pentru că totul are loc în tine.

Paulo Coelho în Alchimistul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!