
* * * (Dedicată muzei inspiratoare Dudu Kalinderu)
Ochii tăi vioi de drac capul sec și prost mi-l fac;
când nu-i văd, le-aș spune multe, când îi văd mă uit și tac.
I-am văzut privind spre mine, m-am făcut roș ca un rac
când am privit spre altul, am fost trist și-am fost posac.
Sunt bogat, știu carte multă, dar, cu banii, ce-o să fac?
Fără ochii tăi, măi Dudu, sunt și prost, sunt și sărac!
madrigal de Tudor Mușatescu
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- epigrame despre tristețe
- epigrame despre sărăcie
- epigrame despre prostie
- epigrame despre ochi
- epigrame despre draci
- epigrame despre cărți
- epigrame despre bogăție
- epigrame despre bani
Citate similare
Cântecul unui om
Ce-am fost odat' aș vrea să fiu
Și azi, dar cu regret constat
Că m-am schimbat și-am lepădat
Tot ce-am avut, și-am fost... biet viu...
Mereu pe dos... iubit, urât
În contratimp am fost mereu
Am fost când șoarece, când leu
Nehotărât... sau hotărât...
Ce am sperat, nu s-a-ntâmplat
Ce n-am sperat mi s-a-mplinit
Am fost echilibrat, tâmpit,
M-am repezit... și-am contemplat.
Acum sunt umbra celui vechi
Și să mă-ntorc la ce am fost
Nu-i cu putință... nu-s vreun prost
Sunt numai bun de vreun priveghi...
poezie de Petrică Conceatu din Facebook, 05 Decembrie 2021 (5 decembrie 2021), traducere de Conceatu Petrică
Adăugat de Petrică Conceatu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi poezii despre schimbare, poezii despre prostie, poezii despre muzică, poezii despre iubire sau Ne poți propune o poezie de dragoste?

Am spus
Am spus mi-e dor când mi-a fost dor
Și-am spus te rog când am dorit,
Am spus nu vreau și-am vrut să mor,
Atunci când nu m-ai mai iubit.
Am spus că știu când n-am știut
Și-atunci când n-am avut am dat,
Am plâns atunci când m-a durut
Și-am spus nu pot, dar am răbdat.
Am spus că am când n-am avut
Și nu ți-am spus cât te doream,
M-am întristat când te-am pierdut
Și-am spus sunt prost, fiindcă eram.
Am spus că pot când n-am putut
Și că-i ușor când mi-a fost greu,
M-am supărat, dar mi-a trecut
Și-am fost întotdeauna eu.
Am spus mereu ce-aveam de spus
Și-am scris să știi că te iubesc
Și-atuncea când voi fi apus
Și n-o să pot să mai vorbesc.
Doar un cuvânt am să mai spun
La modul cel mai serios,
Mi-e drag de tine cea de-acum
Și tot ce-am spus e de prisos.
poezie de Ovidiu Vasile din Damen-Tango
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și poezii despre dorințe, poezii despre vorbire, poezii despre tristețe, poezii despre trecut, poezii despre supărare, poezii despre plâns sau poezii despre declarații de dragoste
Stăplugă
Sunt stăpân pe a mea viață
Numai eu știu s-o conduc,
Tot eu mă distrug pe mine
Și spre pierzare mă duc.
În luptă cel mai viteaz sunt,
Nimenea nu m-a străpuns,
Cel mai laș din a mea oaste,
Cel din urmă am ajuns.
Nimenea ca mine-n lume
De înalt nu a mai fost
Și-așa mic sunt între turme
Că n-am pe lume vreun rost.
Am făcut lucruri mărețe
De care mereu sunt mândru
Dar toate dintre acestea
M-au golit pe dinăuntru.
Cel mai mare între oaspeți,
Capul mesei îl ocup
Apoi la spălat de vase
Capu-n muncă mi-l astup.
N-a fost în lume vreunul
Mai cunoscut decât eu,
De-mi strig numele pe stradă,
Numai eu mi-l știu pe-al meu.
Câți au fost în lume-odată
M-au cunoscut de bogat
Și-s sărac lipit pământu',
Nici umbră n-am câștigat.
Am fost crescut de o lupoaică,
Ca Romulus și Remus,
Dar alungat și stingherit
Am fost mereu de Zeus.
poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre înălțime
- poezii despre viață
- poezii despre sărăcie
- poezii despre mândrie
- poezii despre muncă
- poezii despre lupi
- poezii despre creștere
- poezii despre bogăție
- poezii despre armată
Iubire
Soldatul Ion nu știe carte,
Că-n satu lui a fost
Cioban la un boier, și iacă,
Rămas-a omu prost!
De patru luni e în cazarmă,
Și n-a-nvățat, nătângul,
Nici cum să meargă, când sergentul
Comandă: "dreptu... stângu..."
Dar lui nu-i pasă! Îl usucă
Un dor nebun de-o fată.
Frumoasă, vere!... știi, cu ochii
S-o sorbi, bat-o s-o bată!
Și cum nu poate să-i trimită
O slovă de la el,
Soldatul Ion e trist, săracu,
Nu râde mai de fel.
Când întâlnește-un om din satu-i
Îl roagă blând: "mă, frate,
Să spui Ileanei... că sunt bine,
Și... multă sănătate!"
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre râs, poezii despre timp, poezii despre sănătate, poezii despre oi, poezii despre ochi sau poezii despre nebunie
Draga mea prietenă, bună și dulce, te-a întristat scrisoarea mea? Ți-a făcut impresia că resping prietenia matale? Atât de prost știu să mă exprim? Iartă-mă. Am fost poate brutală. Dar când ai ști cum simt nevoia să mă brutalizez! Când sunt rea, cu mine sunt rea. Cu alții, niciodată.
Otilia Cazimir în Confesiunile Otiliei Cazimir, la nouă zile de la moartea lui G. Topîrceanu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe citate despre prietenie, citate de Otilia Cazimir despre prietenie, citate despre brutalitate, citate despre tristețe, citate despre scrisori, citate de Otilia Cazimir despre scrisori, citate despre prostie sau Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
În ochii tăi când am privit
În ochii tăi când am privit
Suflarea oftat a devenit
Inima mea bătea mai tare
Trupul fierbea de desfătare.
Clopotul soartei a bătut
Iubirea-n suflet s-a născut.
Valul iubirii s-a înălțat
Lumea în soare s-a scăldat.
Norii cei reci și cenușii
S-au spart și s-au făcut fâșii.
Iar când iubirea m-a cuprins
Un curcubeu pe cer s-a întins.
În ochii tăi când am privit
Păsări cu drag au ciripit.
În ochii tăi când am privit
Spațiul și timpul au pierit
Și într-o clipă am văzut
Un univers necunoscut.
Și simt că-n Paradis trăiesc
În ochii tăi când eu privesc.
poezie de Faith Mattke, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre trup și suflet, poezii despre suflet, poezii despre spațiu și timp, poezii despre rai sau poezii despre păsări
Eu sunt cel mai bogat
"Numai bogăția spiritului este adevărata bogăție; celelalte bunuri pricinuiesc mai mult nenorocire." (Lucianus)
Eu sunt cel mai bogat pe lume
Când sunt întreg și sănătos
Când port în mine un nou nume
Când am iubire, sunt milos.
Când pentru altul nu fac glume
Când de dreptate sunt setos
Eu sunt cel mai bogat pe lume
Când sunt întreg și sănătos.
Când nu iubesc a răutății spume
Eu sunt un vas ce-i valoros
Comoara neevaluată-n lume
Urmașul demn a lui Hristos.
Eu sunt cel mai bogat din lume.
poezie de Toma Adrian Frențiu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre valoare, poezii despre umor, poezii despre răutate, poezii despre dreptate, poezii despre creștinism sau poezii despre comori

Rugă pentru țară
Deschide ochii, Doamne și uită-te spre noi!
Suntem o țară plină de lipsuri și nevoi,
Purtăm prea multă ură și suntem dezbinați,
Am fost bătuți de soartă, huliți și blestemați.
Deschide ochii, Doamne și uită-te spre noi!
În tine, mamă țară, se-azvârle cu noroi,
Ne-înstrăinăm de glie, pe mâna cui ne lași?
Stăpâni în vatra sfântă ajungem chiriași.
Deschide ochii, Doamne și uită-te spre noi!
Ne sunt pribegi copiii, se duc în trist convoi
Spre alte lumi străine lăsându-ne-n izbeliști,
În sărăcie cruntă și-n sumbrele priveliști.
Deschide ochii, Doamne și uită-te spre noi!
Bat clopote prea multe în catedrale noi
Și nu lăsa ca neamul s-ajungă la pieire,
În dangătul de clopot nu-i nicio mântuire.
poezie de Nicolae Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sfinți, poezii despre sfințenie, poezii despre religie, poezii despre mântuire, poezii despre mâini sau poezii despre mamă

Ospitalitate basarabeană
Îmi spune rusul că sunt prost
Când îl poftesc la mine-n casă
Și îl așez cu toți la masă,
Luându-mă, ades, la rost.
De-i zic ceva, el nu se lasă
Și-n felul său de-a fi, anost,
Îmi spune rusul că sunt prost
Când îl poftesc la mine-n casă.
Îi mai ofer și adăpost,
Când, criță, nu mai pleacă-acasă,
Căci este de aleasă rasă
Și, bând și în câșlegi, și-n post,
Îmi spune rusul că sunt prost.
rondel de Gheorghe Bâlici
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre Rusia sau poezii despre Basarabia

Ochii tăi iubito
Ochii tăi iubito sunt ca marea
Când este liniștită și curată.
Ochii tăi iubito e ca luna când răsare,
Parcă e un chip frumos de fată.
Ochii tăi iubito sunt ca vântul
Când se plimbă liniștit printre copaci.
Ochii tăi iubito sunt ca o grădină,
În care au înflorit mii de maci.
Mi-i dor de ochii tăi iubito.
Și dacă nu-i văd macar pe o clipă,
Sufletul Îmi plânge în mine
Și în jurul meu totul se risipă.
poezie de Vladimir Potlog (2 aprilie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre vânt, poezii despre plimbare, poezii despre frumusețe sau poezii despre flori

Mult prea îndrăgostită...
Au fost și vremuri când fredonam iubirea...
Au fost și clipe când mult o blestemam!
Lacrimi s-au unit din despărțirea
Unei iubiri la care tot speram.
Au fost și timpuri când am atins un soare,
A cărui lumină m-a orbit...
Și m-am lăsat purtată de chemare,
Cu tot ce am avut, am dăruit!
Au fost momente când te uram în șoaptă,
Când mă uitai în colț și te plimbai,
Prin colțuri de lume fără plată,
Parcă uitând de mine că m-aveai!
Au fost și ceasuri cu prea multe oftaturi,
Din multe file ce-am rupt din calendar...
Și-am studiat din foarte multe laturi
Ce-mi ești, ce-ți sunt... într-un orar.
Și la final, din ecuație reiese,
Că nimeni și nimic nu poate ști...
Ce lucruri sunt cernute și alese
Ce le-ntregește, sau a le risipi.
Mult prea uimită și așteptând răspunsul,
Mă otrăvisem cu prea multe speranțe...
Prieten aliat mi-era doar plânsul,
Și inima străpunsă doar de gloanțe...
Vor fi și vremuri când voi cânta iubirea...
Și va veni și ceasul să zâmbesc!
Sunt ce am fost și nu mă pierd cu firea,
Eu știu numai să strălucesc!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre ceas, poezii despre zâmbet, poezii despre sfârșit, poezii despre prietenie, poezii despre plată sau poezii despre lumină
Prost
Igrec cam brutal a fost
Când i-a spus lui Ics pe drept:
Nu ești prost fiindcă ești prost,
Prost ești că te crezi deștept.
epigramă de Tudor Măinescu (1975)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe epigrame despre inteligență sau epigrame despre brutalitate
Fără tine
Fără frumusețea ta ochiul meu ar fi sărac,
Printre griurile terne știu c-aș fi mereu posac!
Ca o umbră călătoare fără scop și fără rost,
Poate c-aș trăi cumva, aș trăi, dar foarte prost.
Fără zâmbetul tau larg, care-ți migdalează ochii,
Când imi scapi ca o felină, șolduri legănând sub rochii,
Alergând ca o copilă plină de dorinți tu parcă
Te-ai născut să te ador, părul când pe spate-ți joacă.
Când vorbești fără cuvinte, radiind de patimă,
Între inimile noastre vreau să pun o cratimă,
Însă tu, nevinovato, îmi pui semnul de-ntrebare,
Iar privirea-mi lacomă se transformă în mirare!
Fără tine parcă sunt, când nu ești, tot mai sărac,
Și te plăsmuiesc în gând și în mintea mea te fac
Câmp cu flori înmiresmat, ziua, iar în noapte-mi ești
Steaua mea strălucitoare de prin bolțile cerești!
Fără tine, înger bun, cui i-aș mai aduce rugă,
Să mă scapi de iad, c-aș fi, în eternitate, slugă?
Întunericul din mine, n-aș putea să-l risipesc,
Dacă nu mi-ai fi lumina, aș putea să mai iubesc?
Flori M Flori (Florentina Mitrică)
28.01.2021
poezie de Florentina Mitrică (28 ianuarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre întuneric, poezii despre îngeri sau poezii despre stele
Ochii tăi
Ochii tăi sunt limpezi ca lacul liniștit
În zilele când vântul adie abia simțit
Și sunt adânci ca marea acolo-n depărtări
Unde vapoare albe plutesc spre alte zări.
Ochii tăi sunt pașnici ca mielul alb și pur
Ce paște liniștit cu oile în jur
Și parcă-s nestemate, atât sunt de frumoși,
Iar râsul tău îi face zglobii și luminoși.
Ochii tăi sunt bruni ca ursul din Carpați,
Pe care-l vezi atunci când codrii îi străbați,
Dar sunt cu mult mai vii decât de obicei
Atunci când chipul meu se oglindește-n ei.
poezie de Octavian Cocoș (10 august 2020)
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre zile, poezii despre urși, poezii despre păduri sau poezii despre marină
Trist rămâne
dor de ieri, ce va fi mâine,
nu gândesc, nu vreau să știu,
ce în urma mea rămâne,
știu, e totul străveziu
și când nimeni nu mă știe,
nici un bun și nici un rău,
tot ce-a fost nimicnicie,
îmi voi lua cu mine-n hău
știu, e trist și trist rămâne,
pe-a cei ochii ce m-au iubit,
mult au plâns ei pentru mine,
și-ai mei ochii s-au chinuit
au fost ochi furați de noapte,
cum să vadă pe-ntuneric,
lacrimi, ce au fost spălate,
de un gând ce-a fost himeric
prea-i târziu, bate la ușă,
furișându-se încet,
moartea care-i jucăușă,
o să vrea să fim duet
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre viitor, poezii despre noapte, poezii despre moarte sau poezii despre gânduri
O femeie
Am pus visuri lângă vise,
Am făcut din noapte zi,
Iară viselor ucise
Le-am dat viață-n poezii.
Am pus viață în dorințe,
Am trăit cu pasiune,
Am făcut din neputințe
Lucruri rele sau mai bune.
Am iubit, am suferit,
Am cântat ori am tăcut,
Am mai scris, am mai citit,
Am zburdat, am mai zăcut.
Am privit ades în zare,
Alteori numai în gol
Și-am tot pus o întrebare
Când sunt eu, când joc un rol?
Am zâmbit, am râs, am plâns,
Am fost bună sau mai rea
Și în viața mea s-au strâns
Amintiri, pe undeva.
Am fost simplă, complicată,
Agitată sau mai calmă,
Uneori sofisticată,
Gospodin-am fost, ori doamnă
Am fost ploaie, curcubeu,
Renașteam după furtună
Toate-am fost, dar am fost eu,
Toate astea împreună.
Am fost toate la un loc
Am zburat, m-am prăbușit,
Am fost flacăra din foc,
Am fost, fiindcă am iubit.
Am iubit și-am fost iubită,
Am visat și-am fost visată,
Am rănit. am fost rănită,
Am fost mare-nvolburată.
Și sfârșit și început,
Și tristețe, bucurie,
Și nimic și tot ce am vrut,
Și-am fost cuiva poezie.
Am fost rană sângerândă,
Am fost leacul unui om,
Și sătulă și flămândă,
Am fost floare, fruct în pom.
Am fost ciob și nestemată,
Și săracă și boemă,
Am fost viață întâmplată
Și din piatră și din gemă.
Și adesea temătoare
Mi-am zdrelit ades genunchii,
Și-am rămas tot iubitoare
Când țipam din toți rărunchii.
Am fost soare, cer senin,
Am fost primăvară, toamnă,
Am fost miere sau venin,
Am fost toate, bag de seamă.
Ast-am fost, și mai sunt încă,
Om cu bune și cu rele,
Am fost val, am fost și stâncă,
O femeie printre ele.
poezie de Florentina Mitrică (14 februarie 2021)
Adăugat de Florentina Mitrică

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre visare, poezii despre poezie, poezii despre început, poezii despre tăcere sau poezii despre toamnă

Sonetul muncii cu alt rost
Când te-am pictat, iubito, m-am gândit
să mi te am alături, să-mi șezi blând,
să te admir pe viață, ca și când
ești numai tu în lume de iubit.
Și te-am pictat privindu-te-nfocat
de nici nu știu, de fapt, tu ce făceai,
dar, de curând, am înțeles că ai
făcut un semn spre cel ce mi-a urmat:
"Răbdare, măi, că mă pictează-un prost!"
Mă tot gândesc: acestea să fi fost
cuvintele ce le-ai fi spus atunci?
Eu mă gândeam la viitor, la prunci,
tu te gândeai la "munci", dar cu alt rost
și, uite-așa, a fost, n-ar mai fi fost!
sonet de Daniel Vișan-Dimitriu din Hai, pa!
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre pictură, poezii despre cuvinte, poezii despre copilărie sau poezii despre bebeluși

Reîntâlnire de gradul zero
lui E.H.
În noapte visez cu luna cea plină,
Și nu pot să dorm, plutesc în visări...
Mă străbate o fantezie alpină,
De sus ea venită, din mări...
Și nu te-am văzut până acum niciodată
Și nu te cunosc, dar te vreau...
Pentru dragoste, însă... este o plată,
Și vreau să ofer, nu să iau.
Pe pieptul tău capul să pun,
Să mă privești în tăcere...
Din ochii tăi, văpăi să adun
Și zâmbete pline de miere.
Să mă ții strâns în brațele tale,
Să mă cuprinzi întru tot ce eu sunt...
Să-mi povestești drumeții ancestrale
Ce mi te-au adus ca un vânt.
Te vreau lângă mine să mă citești,
Așa cum nimeni nu poate...
Nu te cunosc, dar știu cine ești,
Și împreună scriem o carte.
Și te provoc întru toate
Și mă provoci în ce sunt...
Ești pagina aceea de carte,
Ce ruptă a fost când m-am frânt.
Vino să-mi fii acum, lângă mine...!
Află ce nimeni nu știe...
Părțile mele nu-ți sunt străine,
Doar le-ai uitat, ca mereu să îți fie...
Atinge-mă cu vibrații înalte,
Cu tot ce tu simți, arată-mi deschis...
Să-mbrățișezi cu gânduri curate,
Tot trupul meu, ca în vis...
Și te privesc înăuntru uimită
Și-apoi, doresc să îți fiu...
Lacrima inimii, pe loc risipită,
Văzând că renaști și ești viu.
Cu tine aș merge oriunde în lume!
Și mă încred în ce n-am văzut...
Credința ce-o am, nu-i în cărți și cutume
Și pot iubi ce n-am știut!
poezie de Adina-Cristinela Ghinescu din Șoptit de Dumnezeu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre drumeție sau poezii despre încredere
Poruncile
Puse pe listă, le-am numărat: zece
Una mai grea ca cealaltă
Ochii, privirea, gândurile toate
Neliniștite s-au trezit, speriate.
Erau pe deal cinci mii
Fără femei,
Fără copii.
Când le-ai zis să ia și peștele și pâinea
Și să le-o dea,
Au zis că n-au, că-i prea puțin,
Că orișicât ai încerca nu s-ar putea...
Câți le-au citit,
Câți le-au privit,
Câți le-au gândit din foi
La număr nu sunt multe
Și nici pe-o limbă ne-nțeleasă
Căncepe de sus, căncep de jos,
Eu nu le pot purta. Încercați voi!
Din mine ți le-am pus în mână
La început erau din piatră moartă
Dar au făcut din mine piatră vie.
Tu-ai coborât pe deal...
Și pașii mei și pașii lor spre Tine suie
Și când le-ai luat, în mână ți-au fost cuie.
poezie de Ruben Bucoiu
Adăugat de Ruben Bucoiu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre sperieturi, poezii despre pâine, poezii despre pești, poezii despre numere sau poezii despre femei
Am fost...
Am fost și somn, și multe răsărituri
Și-adeseori am fost chiar și coșmar
În al meu vis și-n alte nesfârșituri,
La fel de viu sau tot imaginar.
Am râs nebun și-am izbucnit în lacrimi
De-atâtea ori, că nu mai are rost
Să-mi amintesc prin câte mii de inimi
Am fost un zeu sau poate doar un prost.
Am și răbdat de foamea cea mai cruntă
Paradoxal, simțită doar în piept
Și am servit belșugul ca la nuntă,
Deși-n simțiri ades am fost nedrept.
Am cunoscut și frigul îndoielii
Ce mi-a-nghețat și sufletul din mine,
Și-arsura grea de sub nivelul pielii
De dor aprins, cu lava-i de suspine.
Am alergat de când mă știu pe lume
De omul rău și de singurătate
Și am ajuns statuie fără nume,
Când am rămas orfan de jumătate.
Am tot strigat pân-am pierdut și glasul,
Fără urechi ori ființe să m-audă,
Însă oricât de drag mi-a fost taifasul,
Am și tăcut când soarta a fost crudă.
...
Am să mai fiu măcar o bună vreme
Și câtva timp, să nu vă fie dor;
Mă rog la voi păstrați-mă devreme,
Să nu vă fiu târziu când am să mor...
poezie de Vali Iurașcu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi mai multe poezii despre urechi, poezii despre somn, poezii despre singurătate, poezii despre sculptură sau poezii despre paradox