Limba-de-mare (pește plat, Solea solea)
Cât omul poate să priceapă,
Știam că marea are apă,
Un fund, faleze, țărmuri, plaje
Și minunate peisaje.
Știam că marea are pești
Cu care poți să te hrănești,
Creveți, languste, crabi, homari,
Meduze, stridii, calamari
Și caracatițe-abisale,
Rechini și midii, scoici banale,
Că urlă-atunci când vântu-o "plimbă",
Dar nu știam că are "limbă"...
poezie de George Budoi din Peștii, pescarii și pescuitul în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (16 noiembrie 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
N-am bani să-mi cumpăr delicatese scumpe precum calamari, caracatiță, crabi, creveți, homari, languste, langustine, raci, scoici, sepii, midii, stridii, dar ce multe știu despre ele!...
aforism de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (2 februarie 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Dacă știam...
Dacă știam că ai atâta nevoie de mine,
Nu plecam niciodată în nicăieri.
Rămâneam lângă tine
Să te apăr de mâine, de azi
și de ieri.
Dacă știam că prin natala nalbă,
Deghizată în floare și salbă,
Se plimbă pisica de mare
Cea ucigătoare, ce cu nepăsare,
Pieptul lui Steve Irvin a străpuns,
Erai cel mai apărat în crudul disjuns.
Dacă știam...
poezie de Maria Tonu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știam cum se poate prăbuși o casă
Nu știam cum se poate prăbuși o casă,
Știam cum poate apăsa întreagă
Asupra mea și cum nu e nimeni
Care să înțeleagă.
Că țip sub zidurile unde-am fost uitată
Și că oricine-ar îndrăzni să vină
Ca să mă scoată n-ar mai găsi calea
Făcută să ies la lumină.
Așteptam sub grinzile îndoite,
Nu știam cum se poate prăbuși o casă,
Adică de unde începe ea să cadă de tot
Peste cel pe care-l apasă.
poezie de Ileana Mălăncioiu din Peste zona interzisă (1979)
Adăugat de Simona Enache

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știam că numai prin iubire
Dacă știam că numai prin iubire
Pot să ajung în înlăuntrul meu,
Unde sfârșește marea nesfârșire
Și-ncepe totul iar, din Dumnezeu...
Dacă știam că dragostea mă ține
Departe de măriri și de căderi,
De răul cuibărit atât de bine
În Binele în care crezi și speri...
Dacă știam câtă putere are
Iubirea ta care îmi dă putere
Să birui lumi, să depășesc hotare
Și calea să găsesc spre înviere...
Te-aș fi luat din prima zi de mână,
Ca să îmi fii iubirilor stăpână!
sonet de Nicolae Silade din Iubirea nu bate la ușă (2009)
Adăugat de Nicolae Silade

Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu nu știam
Tu îți puneai o mână
pe fruntea mea,
iar eu nu știam
ce fel de frunză
a toamnei
mi-a împodobit
fruntea.
Tu mă priveai zâmbitoare
în somnul meu,
iar eu nu știam
ce fel de nor
îmi apără visul
de soare.
Tu îmi vorbeai
în șoapte atât de calde,
iar eu nu știam
cum de adie
un vânt plăcut
prin gândurile
mele.
Tu m-ai învelit
cu sufletul tău,
iar eu n-am știut
când m-am lăsat cuprins
cu totul
de tine.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Chipul iubirii
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lui N. Lupu
Știam că lupul, din păcate,
Cel mult, cam urlă a pustie,
Dar nu știam de-un lup că poate
Să urle și-a demagogie.
epigramă de Iancu Stroescu din Printre epigramiștii olteni (2008)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știam
Știam că mă iubești, prea bine,
Nu mai era demult o taină
Și-n seara clipelor puține,
Ți-am sfâșiat... ultima haină.
A fost un gest de bucurie,
De pasiune... sau răsfăț,
Când în a nopții feerie
Am vrut iubirea să te-nvăț.
Azi poate... amintirea-i dusă,
Atunci ardeai... ca o văpaie,
Erai de-amorul meu răpusă
Pe canapeaua din odaie.
Știam că mă iubești, firește,
Și te-am iubit... năucitor,
Când pică stelele, orbește,
Pe trupul tău... ca un fior.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știam
Nascut am fost pe-acest Pământ
Cu-n rol necunoscut de sumbru,
Daca știam că-s oameni răi,
Pieream fără de urmă-n vânt.
În jurul meu doar semeni tâmpi
Făloși, c-o mare aroganță,
Dacă știam că sunt prea proști,
Fugeam pe câmpi.
Le plac să-mpartă suferință
Să-și vadă semenul plângând,
Daca știam că ei există,
Cerșeam credință.
Oferă vorbe otrăvite
Distrugătoare de destine
Să-și poata ridica imperii,
Demult pierite.
Când vor pleca din astă lume,
Vor sta doar într-un sicriu
Nici nu știam că vor muri,
Fără de nume.
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog

Comentează! | Votează! | Copiază!
Așa mi s-a întâmplat și la celelalte cicluri, pe care de asemenea le știau, așa i s-a întâmplat și colegului meu. În sfârșit, după o oră, în care respectiva familie a râs pe săturate, am fost întrebați: "Dar voi ceva nou nu știți?" Știam, sigur că știam și ceva nou, știam tot ce era proaspăt pe piață în materie de haz, dar, de fiecare dată, tipii râdeau de la prima frază. Le știau.
Ion Băieșu în Umor la domiciliu, ed. Sport- Turism (1981)
Adăugat de Mitu Sticlea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când voiam să scriu despre mari călătorii, nu știam cum s-o fac, nu știam cum vor călători personajele mele. Cu barca? Bine, dar ce tip de barcă? Cum se pun velele? Cum se pornește? Nu știam nimic, nu puteam povesti nimic. Alt mijloc de transport era mașina, dar mie nu-mi plăcea. Eu îi citeam pe romantici. Atunci mergem cu caleașca. Nici despre caleașcă nu știam nimic: câți cai trebuie înhămați, cum îi faci pe cai să se oprească? Era totul o mare necunoscută. Până la urmă, bietele mele personaje au trebuit să se deplaseze pe jos, fiindcă aceasta era singura modalitate de transport pe care o puteam explica. Nu au ajuns prea departe, vă puteți imagina.
citat din Care Santos
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Parcă te știam ...
Parcă te știam de când e lumea,
Miroseai suav, a caprifoi.
Timpul rătăcirii ancestrale,
S-a pierdut în spațiul dintre noi.
M-am oprit și te-am strigat pe nume,-
Îmi venea în minte din străfund
Și secundele rămân mirate,
Că ecourile îmi răspund.
Parcă te știam de-o veșnicie.
Unul către altu-am alergat,
Iar în orologiul din cetate,
Clipa-ntre cadrane-a înghețat.
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu știam ce să spun. Ucisese un om. Era mama mea. Nu știam dacă eram ca ea sau nu. În principiu, nu voiam să vorbesc despre ea.
citat din Astrid Magnussen
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Alina Barbu: Știam... Știam că nu sunt aceea pe care ți-o închipuiai. Și chiar dacă aș fi fost... la ce bun? Viața mea e atât de tristă - chiar o glumă pe care vreau s-o fac, tot trist se sfârșește... De aceea, visează cât poți... Și, dacă poți, nu te mai trezi din visare... Ți-am sfărâmat un vis, clădește-ți altul, mereu altul... Doamne, cum m-ai tulburat!
replică celebră din romanul Elevul Dima dintr-a șaptea de Mihail Drumeș
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui șofer
Știam de el că are și mașină,
Dar nu știam că-i și silvicultor!
De-aceasta m-am convins întâmplător,
Văzând cum scoate pomi din rădăcină!
epigramă de Victor Gorșcovăz din Când pleca odată, la război, un om... (2010)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Marcel Ciolacu, președintele PSD, s-a lăudat la B1 TV că e vânător și împușcă animale, ca și fostul pușcăriaș Adrian Năstase, alt președinte al PSD (pamflet)
Știam că este din topor,
Dar nu și că e vânător;
Știam că e un om murdar,
Dar nu și că e măcelar.
Vânatu-l duce pe grumaji
Și-i iese vinul în obraji.
Ăst jucător de babaroase*,
Sper să-aibă soarta lui Năstase...
*Marcel Ciolacu s-a lăudat la TV că joacă table, joc care folosește 2 babaroase (zaruri). Dar ce v-ați așteptat, să joace șah?!?...
pamflet de George Budoi din Partidul Social Democrat (PSD) în aforisme, epigrame, pamflete și satire (18 august 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Probleme în Paradis
Că am probleme în amor,
Nu pot de mult să mai ascund:
Știam de "primul ajutor",
Dar nu știam de un secund!
epigramă de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Toți oamenii știau atunci că moartea nu alege. Știam și eu. Dar mai știam că pe unii moartea îi ocolește un timp.
Zaharia Stancu în Jocul cu moartea
Adăugat de scofieldutza

Comentează! | Votează! | Copiază!

Știam. Știam totul. Dacă ar fi ceva nou n-aș mai înțelege. Dacă mai înțeleg, ce mai e nou?
Constantin Noica în Mathesis sau bucuriile simple (1934)
Adăugat de Costel Zăgan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Se stinse mama
Știam, că n-am să te mai văd!
Se stinse candela-n lumină.
Prin ferestruica din poteci
Se-ntrezăreau doar mărăcine.
Cercam ecourile vii,
Se risipeau în căutare,
Știam că pleci, n-ai să mai vii...
Mă-nfiora o așteptare!
Și fulgeram prin nori plângând,
Și căutam o îndurare
Alb-vânătuluil sărut de vânt,
Mă arunca din val în mare!..
Colină lină, lindă, tu,
Aura-ți arde în visare...
Știam că pleci, că vei pleca...
Se stinse-n ochi lumina-soare!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Midii versus stridii
Unele sunt midiile,
Și-altele sunt stridiile;
Mulți, cu mintea lor bolundă,
Pur și simplu le confundă.
poezie de George Budoi din Mâncarea în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (29 august 2021)
Adăugat de George Budoi

Comentează! | Votează! | Copiază!