Astăzi, în portul Constanţei, sirenele vapoarelor româneşti cheamă vijelioasele trenuri din depărtările apusului; măreţul pod de la Cerna Voda leagă pentru totdeauna căile uscatului cu ale mărilor, deschizând Europei drumul cel mai scurt înspre bogatele ţărmuri ale Gangelui.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Constanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Departe, departe...

mă cheamă tăcerea clipelor ce mor
de drag, de dor
pe triste versuri plânge o melodie
doar o melodie
adie pe corzi rupte
cheamă depărtările
ce lungi, pustii, sunt zările
privesc înainte păşind peste ape
mi-e sufletul oglindă în valuri înspumate
pe o stâncă golaşă, pitică
o rândunică plăpândă şi mică
clipeşte din aripi
să zboare pe mare, în dulce visare
ce reverie
barca alunecă pe ape
în cale, în zare
sirenele cântă, mă cheamă
ce suavă chemare
vâslesc între ape
cu mâna cufundată în gânduri
pe ţărmuri de suflet uitate
păşesc mai departe pe ape
departe de lume, departe de toate

poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ai iubit

Tu ai iubit,
şi depărtările au cântat în tine asemeni unor harfe,
toate cântecele pământului şi ale mărilor,
cântece pentru călătoriile fără sfârşit, pentru călătoriile fără urmă
pentru toţi cei ce se desprind de ţărmuri şi se duc departe...

poezie celebră de Geo Bogza
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

O vorbă rea este o faptă rea şi totdeauna sâmburele unei suferinţe. Ia seama. Nu te grăbi, viaţa-i destul de lungă pentru dureri.

citat celebru din Alexandru Vlahuţă
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigramă lui Alexandru Vlahuţă

Deşi la faţă e maimuţă,
Deşi la nume e Vlahuţă,
El dă dovezi că e biped,
Căci umblă pe velociped.

epigramă de Alexandru Macedonski din Antologia epigramei româneşti, 2007 (2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Case mici, vechi, sprijinite una de alta, povârnite sub coperişuri de olane, au aerul unor moşnegi ce povestesc întâmplări pline de groază şi de jale. Dunărea se lărgeşte. În stânga ţărmul se lasă, deschizând privelişti nemărginite peste ogoarele şi suhaturile ţinutului Vlaşca.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Zimnicea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când ajungi pe aerodromul de la Băneasa, poţi vedea, sub hangarele lor de beton, aparatele celor două mari companii ce leagă Bucureştiul de restul Europei: Air France, spre Paris, şi compania poloneză Lot, spre Mediterana sau Baltica. Căile ferate se depărtaseră de aceste trasee istorice, în schimb reţeaua aeriană a revenit la ele, iar Bucureştiul şi-a reluat locul ocupat de veacuri, la întretăierea drumurilor ce leagă vestul de est, de la Viena la Constantinopol, şi nordul de sud, de la Stockholm şi Varşovia la Atena.

începutul de la Bucureşti de Paul Morand (1934), traducere de Emanoil Marcu
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aragorn: Aveţi răbdare, aveţi răbdare! Fii ai Gondorului, ai Rohanului, fraţii mei! Văd în ochii voştri o teamă ce mi-ar îngheţa şi mie inima. Va veni o zi când curajul oamenilor va ceda, când ne vom uita prietenii şi vom rupe toate legăturile ce ne leagă de fraţii noştri, dar nu astăzi. Va veni un timp când dezastrul vă va distruge scuturile, iar vremea oamenilor se va sfârşi! Dar nu astăzi! Astăzi luptăm! Pentru tot ceea ce iubiţi pe acest Pământ, vă ordon "ridicaţi-vă, oameni ai Apusului!"

replică din filmul artistic Stăpânul inelelor: Întoarcerea regelui, scenariu de Fran Walsh, după J.R.R. Tolkien (1 decembrie 2003)
Adăugat de Anamaria Licurici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Primarul Constanţei

Cu veşmântul lui tărcat,
Pestriţ ca un zarzăre,
La o paradă s-ambrăcat
Neamţ deşi e... Mazăre.

epigramă de Vasile Iuşan din Estivale (2009)
Adăugat de Vasile Iuşan
Comentează! | Votează! | Copiază!

.. Zimnicea veche şi bogată schelă de grâne capitala ţinutului Teleorman acum şaizeci de ani, când pentru paza şi carantinele ţării se orânduise ca oraşele de pe marginea Dunării să fie reşedinţe de judeţe. Pe şesul ce se aşterne înspre apus, până în Rusca Lungă, a fost vechea cetate a Zimnicei...

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Zimnicea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plecarea unui bric este un eveniment de mică importanţă pentru portul cel mai comercial din Anglia. Cine l-ar lua în seamă în mijlocul vapoarelor de toate tonajele şi de toate naţionalităţile pe care docuri întinse pe două leghe cu greu le pot cuprinde?

Jules Verne în Căpitanul Hatteras
Adăugat de Nemo
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte şi lucruri, şi întâmplări la care nu m-am mai gândit demult, vin acum stârnite din depărtările vieţii, aduse valvârtej ca de suflarea unei vijelii. Măsor cu gândul întinderea mării; peste talazurile-i furioase văd vasul nostru o jucărie, o coajă de nucă pe care iscusinţa omului o cumpăneşte ş-o poartă totuşi pe mări, înfruntând mânia furtunilor.

Alexandru Vlahuţă în România pitorească, Constanţa
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergi numai pe căile indicate de onoare. Luptă şi nu fi niciodată mişel. Lasă pentru alţii căile infamiei. Decât să învingi printr-o infamie, mai bine cazi luptând pe drumul onoarei.

Corneliu Zelea Codreanu în Cărticica şefului de cuib
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acuarelă

Dealul - colaj în schimbare,
piept zvârcolindu-se
în apa gălbuie a amiezii.
Uneori timpul se ghemuieşte
în cetatea din adâncuri.
Alteori vine înspre noi
ca un fluviu năucitor.

Ochiul inimii - adâncimea fântânii.

Peste lanurile de rapiţă
aleargă hergheliile nărăvaşe
ale norilor.

Zmeii grăbesc
înspre bogatele câmpii.

poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREŞTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poezia lui Alexandru Vlahuţă este expresia resemnării caracteristice sufletului românesc - o resemnare potolită, corectă şi demnă, cu care orice raţiune normală şi disciplinată, trebuie să întâmpine un act al fatalităţii. În poezia lui Vlahuţă, admirăm bogăţia variată a unеі vitrine, închinată exclusiv producţiei nationale. Ea tronează în vârful unui car cu fân de curând cosit, însufleţeşte firul de lână pe care îl toarce ţăranca pe prispa casei şi dă glas fluierului, cu care ciobanul îşi adoarme turma cu oi, odată cu asfinţitul soarelui. Poezia lui, pluteşte totdeauna în imediata vecinătate a pământului, nu se ridică niciodată peste nivelul subiectului vizual şi nici nu se aventurează până spre adâncimile fatale de unde sufletul artistului nu se mai întreabă de ce origină este. Ori, marele merit al poetului este tocmai această atitudine, dictată de cea mai perfectă conştiinţă artistică. Alexandru Vlahuţă nu este un poet român, ci un român poet.

Ion Minulescu în revista "Universul Literar", Anul XLI, No. 48, "Un român poet"
Adăugat de Avramescu Norvegia Elena
Comentează! | Votează! | Copiază!

La poarta Europei

Cu mâna-ntinsă-n faţa porţii,
Avem statutul de lachei,
Căci păcăliţi de zarul sorţii,
Noi am pierdut un rând de chei.

epigramă de Alexandru Nacu
Adăugat de Alexandru Nacu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Timp

Fiecare moment are propria lui semnificaţie,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
În fiecare clipă are loc o acţiune importantă,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
Timpul este totdeauna hotărâtor,
Pentru mine, pentru tine, pentru el.
Fiecare moment poate oricând schimba viaţa ta, a mea, a lui,
Astăzi, mâine, poimâine, pentru totdeauna.
Pentru un scurt moment, poţi fi un mare rege,
Peste mine, peste tine, peste el.
Într-o singură clipă, poţi să pierzi,
Totul, puţin, sau nimic...

poezie de Cornelia Păun Heinzel
Adăugat de Dan Costinaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Astăzi iarăşi la biserică n-am fost

Astăzi iarăşi la biserică n-am fost,
Sper ca Domnul să mă înţeleagă.
Valuri dansau în alb şi în albastru,
Iar copiii ţopăiau pe plaja-ntreagă.
EL ştie, EL ştie cât de scurt e drumul,
Cât de scurt mi-e traiul sub soare – EL ştie.
EL ştie că din clipa-n care-mi va bate ceasul,
Noi, oricum, vom petrece împreună-o veşnicie

poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

O geamandură are un rost precis în viaţa mărilor şi a oamenilor de pe ape. Ea trebuie să arate vapoarelor care călătoresc pe potecile lichide ale vieţii, prin strigătul ei proiectat în beznă, cum şi pe unde trebuie să intre în porturile lor fireşti.

Tudor Muşatescu în Geamandura (1950)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

NUME: NU DEGEABA ÎL CHEAMĂ... (B-P)

Nu degeaba îl cheamă Bacşiş: ia bacşiş cu mâinile amândouă.
Nu degeaba îl cheamă Ciolanu: îi place ciolanul.
Nu degeaba îl cheamă Ciorbea: îi place ciolanul.
Nu degeaba îl cheamă Ciubuc: ia ciubuc cu mâinile amândouă.
Nu degeaba îl cheamă Ciuş: este un măgar.
Nu degeaba îl cheamă Ciuvică: seamănă cu o cucuvea şi e plătit de patronul puşcăriaş al Latrinei 3 TV ca să prevesteacă mereu nenorocirile liberalilor, deşi nimeni nu-l bagă în seamă.
Nu degeaba îl cheamă Codru: fură ca-n codru.
Nu degeaba îl cheamă Cotea: merge totdeauna pe căi ocolite pentru a-şi atinge scopurile.
Nu degeaba îl cheamă Cucuruz: îi place mămăliga la nebunie.
Nu degeaba o cheamă Frumosu: e superbă.
Nu degeaba îl cheamă Lupu: e crud ca un lup.
Nu degeaba îl cheamă Mielu: e blând ca un miel.
Nu degeaba o cheamă Otravă: este o otravă.
Nu degeaba îl cheamă Păcătosu: e plin de păcate.

George Budoi în Nume: nu degeaba îl cheamă... (5 mai 2020)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Greva C.F.R.-iştilor

Aflăm din ce în ce mai des,
O ştire de larg interes.
Că voi, la căile ferate,
Aveţi şi trenuri... suspendate!

calambur epigramatic de Ion Moraru din Pledoarie pentru epigramă (aprilie 2007)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!