Învață de la toate
Învață de la vântul ce adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci.
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Învață de la toate
Învață de la apă să ai statornic drum,
Învață de la flăcări că toate-s numai scrum.
Învață de la umbră să taci și să veghezi,
Învață de la stâncă cum neclintit să crezi.
Învață de la pietre cât trebuie să spui,
Învață de la soare cum trebuie s-apui.
Învață de la vântul ce-adie pe poteci,
Cum trebuie prin lume de liniștit să treci,
Învață de la toate, că toate-ți sânt surori,
Să treci frumos prin viață, cum poți frumos să mori.
Învață de la vierme că nimeni nu-i uitat,
Învață de la nufăr să fii mereu curat.
Învață de la flăcări ce-avem de ars în noi,
Învață de la apă să nu dai înapoi.
Învață de la umbră să fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea.
Învață de la soare ca vremea s-o cunoști,
Învață de la stele că ceru-i numai oști.
Învață de la greieri când umerii ți-s grei
Și du-te la furnică să vezi povara ei.
Învață de la floare să fii gingaș cu ea,
Învață de la oaie să ai blândețea sa.
Învață de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învață de la toate, că totu-i trecător.
Ia seamă, fiu al jertfei, prin lumea-n care treci,
Să-nveți din tot ce piere, cum să trăiești în veci!
poezie celebră de Traian Dorz
Adăugat de Liviu Ceclan

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Ia seama fiu al jertfei prin lumea care treci,
Să-nveți din tot ce piere, cum să trăiești pe veci!
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Învață de la soare cum trebuie să apui,
Învață de la piatră, cât trebuie să spui.
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Învață de la umbră să fii smerit ca ea,
Învață de la stâncă să-nduri furtuna grea.
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Învață de la flăcări ce avem de ars în noi,
Învață de la ape să nu dai înapoi.
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Învață de la păsări să fii mai mult în zbor,
Învață de la toate, că totu-i trecător.
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la toate
Învață de la vulturi când umerii ți-s grei,
Și du-te la furnică să vezi povara ei.
distih de Traian Dorz
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când educația omului credincios și cultura lui și întreg felul lui de viață se alimentează neîncetat din izvoarele lui Hristos, cât de sigur și de liniștit înaintează el prin toate căile sale spre înălțimi!
Traian Dorz în Cununile slăvite (2006)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Poteci alunecoase
Ești doar o frunză neajutorată
Purtată prin curenții unui râu,
Lovită, zdrențuită, resemnată,
Târâtă în al valului desfrâu.
Tânjești, privind spre mal, spre acalmie,
Să ieși întreagă din acest tumult,
Să intri-n lumea ta, să fii iar vie,
De s-ar putea, cum ai mai fost demult.
Când ai căzut, în vântul cel de toamnă,
Lovindu-te de ramurile reci,
Ai ascultat doar gândul ce te-ndeamnă
Să te salvezi cumva, chiar de-ai să treci
Din lumea ta, în alta, ce nu-nsemnă
Nimic, dar tu ai hotărât să pleci.
Te-ai dus, rostogolindu-te, în lume
Privind, întâi cu teamă, împrejur,
Ți-ai potrivit cuvintele antume
În solul nou, mai umed, mai obscur.
A fost o amânare, o himeră,
Acea alunecare pe poteci;
Tu nu erai o aventurieră,
Dar ai murit atunci. Acum doar treci.
poezie de Daniel Vișan-Dimitriu din Gândul pierdut
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață de la creionul tău cum trebuie să lași o urmă. Învață de la cana ta cum trebuie să sorbi picăturile de apă. Învață de la iubita ta cum trebuie să o iubești. Învață de la albine gustul de miere. Învață pentru a fi. Învață pentru a reuși să trăiești.
Claudiu-Ovidiu Tofeni în Chip printre monologuri
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Trebuie să privești cerul, să asculți vântul lin prin păduri, iar noaptea trebuie să admiri stelele și luna. Acestea sunt micile lucruri pe care trebuie să le înveți. Pentru a te simți bine și a fi liniștit, trebuie să regăsești pacea pierdută și speranța care ne așteaptă dincolo de poartă.
Romano Battaglia în O inima curată
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!

Adie vântul
mă uit cum pleci... la despărțire
nu ai schițat niciun surâs
n-ai aruncat nicio privire
doar o mușcată-n geam a plâns
privesc doi meri cu crengi lăsate
la umbra cărora ai stat
cum ai deschis poarta în noapte
cu pas ușor te-ai depărtat
tu nu ești prima care pleacă
dar niciodată n-a durut
adie vântul și mă-ntreabă
-ce e iubirea..... n-ai știut?
mi-e dor... atât de dor de tine
de clipe martore ce-au fost
în nopți si-n zilele senine
când tot în lume avea rost
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cei morți continuă să trăiască și pe pământ, în amintirea celor vii, prin faptele lor bune.
citat celebru din Traian Dorz
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Învață, copile
Din primele tale zile,
Când ochii îi deslipești,
Învață mereu, copile!
Învață să trăiești!
Învață să crești frumos!
Precum floarea din grădină.
Ca bradul, drept și umbros,
Care-aspiră spre lumină.
Învață de la pădure
Să crești falnic, ca stejarul!
Că omul trebuie să-ndure
Și dulcele și amarul.
Învață și de la soare,
Suflete să încălzești!
Învață cum pe ogoare
Va trebui să muncești!
Mai învață de la lună,
Mințile să luminezi!
Învățătura e bună
Carte dacă studiezi.
Învață și de la ape
Cum să-ți limpezești,
Gândurile toate!
Și să le-mplinești.
Învață de la aer
Cum să răcorești
Suflete în vaier!
Când le întâlnești.
De la natură învață
Să nu dușmănești!
La lume să dai povață
Din ce agonisești!
Învață de la toate!
Învață cine ești!
Arată că se poate
O viață să trăiești!
poezie de Dumitru Delcă (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul pădurii desfrunzite
Prin pădurea desfrunzită
De-ale toamnei vânturi reci,
Frunza zace- ngălbenită
Pe neumblatele poteci.
E multă frunză răvășită,
I-auzi foșnetul când treci
Prin pădurea desfrunzită
De- ale toamnei vânturi reci.
Noaptea de va fi să pleci
Că te poartă vreo ispită,
Lasă calea ocolită,
Fă-ți curaj și ai să treci
Prin pădurea desfrunzită.
rondel de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Treceri
Albe poteci ce nu duc nicăieri,
Într-o lume de diamante-n lumină,
Prieten tăcut doar vântul de ieri,
Acum rătăcit pe-o colină.
În aer, risipite de frig,
Siluete desprinse din mine
Respiră din plin argintul topit,
Îmbrățișate de verzi ace fine.
Totul e azi, petrecut dintr-un ieri,
O lume închisă în ape,
Fără timp, fără zbor, fără ecou,
Doar șiruri de poteci neumblate.
Mă simt ca-ntr-un vis, căutând neîncetat
Sufletul despărțit de lumină
Alături de vântul ce-și poartă pribeag
Pașii rătăciți într-o mină.
Deschid ochii, într-un târziu,
Ca un orb ce nu vede nici negrul,
Pe buze, din nou, m-ai sărutat,
Sunt alb în tunelul perpetuu...
poezie de Alexandru Răduț din volumul de versuri O avalanșă de tandrețe (octombrie 2014)
Adăugat de Andreea Stein

Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi suntem convinși că niciun alt mijloc nu există pentru ca țara noastră să ajungă la un înalt nivel luminos și fericit decât prin Hristos.
Traian Dorz în Cununile slăvite (2006)
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!
Adie a pace...
Sunt cel mai fericit din lume!
Cineva mi-a făcut încredere
Așa, cum se cuvine
Unei persoane decente, ca mine!
În lumea mea mă simt cel mai bine,
Acolo nu am nevoie de legi,
Care să nu-mi convină!
Voi fi destoinic!
Am răspundere:
Să fiu atent
Cu mine!
Așa e, și totuși,
Mă îndesește o lume,
Nu-mi dă pace!
Mă iscodesc ochii lor misterioși,
Mă năpădesc vârcolacii!
Aleargă în fugă,
Claie peste grămadă,
Dau buluc,
Se îmbrâncesc,
Ca să vadă:
Cât aș mai avea răbdare,
Să le duc colacul lor greu
Pe a mea spinare?!.
Ei, și?... Nu au ce face!..
Se scutură pomii
De reci promoroace!
Adie vântul
A vlagă nouă,
A pace!
poezie de Nina Lavric
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Vis de primavara
De-ar fi să treci pe strada mea
Acum, când neaua s-a topit,
Petale roz m-aș scutura
Din zarzărul doar înflorit,
Apoi, din păr, ți-aș 'luneca
Să simt fiorii calzi și reci
Pe buzele-ți de catifea,
Pe strada mea de-ar fi să treci,
Și după ce m-oi îmbăta
De liliac, m-aș prăvăli
Pe sânii tăi, chiar la ciușmea,
Apă luând să bei, de-ar fi,
Când printre ei, m-aș strecura
În jos, pe-ascunsele poteci,
Nebun și prost te-aș căuta
Pe strada mea de-ar fi să treci,
S-ajung să gust, cu lacrimi mari,
Prin toamnă, chiar de-oi regreta,
Sâmburi de zarzăre, amari,
De-ar fi să treci pe strada mea.
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel

Comentează! | Votează! | Copiază!
Calea Domnului în lume e ca drumul cu tunele, lungi sunt nopțile-ncercării, scurt seninul dintre ele. Nu te teme când e noapte fă mai mult când e lumină, dacă mergi mereu, la capăt vei ajunge la hodină.
citat celebru din Traian Dorz
Adăugat de Micheleflowerbomb

Comentează! | Votează! | Copiază!