împăcare

ziua mă-mpac cu mine
seara ne-mpăcăm
trecem apoi prin ceasuri
de amor orb fumat până
la filtru tragem
e opiul nostru cel din fiecare seară
îi sărut gândul
suntem împăcaţi în împăcarea noastră
dar ne gândim la un subiectul
de ceartă pentru mâine
dimineaţa bem ketamină şi combatem depresia
ne mărim ritmul cardiac
apoi umblăm cu simţurile amorţite
e un fel de-mpăcare cu viaţa

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te sorb

seara până la jumătatea
cealaltă jumătate o sărut
o oră cu folos
te zbaţi în ochii mei
luna pe pat de revarsă
mai mult pe sâni tăi
ne privim noapte de noapte
suntem din aceeaşi dragoste
inima ta se zbate în tâmpla mea
seara sunt tot al tău
ziua mă împart cu tine
poemul meu e ayahuasca
zâmbetul dăruit după sărut
e ketamină şi nu mă doare
mă ofer să mă fumezi
până la ultimul os
toată noaptea ne scăldăm în rouă
şi scriu poeme pe pielea ta
cu buzele muiate în sărutul tău
te sorb cu flori de gheaţă
mă sorbi până zorile se revarsă

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lasă muzica

să te inspire în tot ce faci
poţi schiţa câţiva paşi
de dans cu tuş pe gresia albă
simţi ritmul cum dictează
ritmul cardiac de dimineaţă
până seara târziu sari
şi vecinii sunt disperaţi
pentru că tu simţi dansul în sânge
te laşi dus de muzică pe alt tărâm

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Demnitarii

De dimineaţă până seara
Atâta au în minte: Ţara!
Şi pentru ţară-şi dau şi viaţa
(De seară până dimineaţa).

epigramă de Vasile Darie din Reflexe (şi reflecţii) într-o picătură de cerneală (2005)
Această epigramă face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să te trezeşti, dimineaţa, taumaturg hotărât să mobilezi ziua cu miracole, pentru ca, mai apoi, să te întorci în pat şi să rumegi, până seara, necazuri amoroase sau băneşti...

Emil Cioran în Silogismele amărăciunii, Circul singurătăţii (1952)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Veacul ăsta

îl petrecem la marea cea mare
cu bilete false vom merge
la carnavalul de samba
pe nisipul albastru
o să ne bâţâim seară de seară
câlcând pe stele de mare
ne îmbrăţişăm din cinci
în cinci minute mici bucurii
o să simt ceva mortal
fericirea luată cu pastile
un joc pentru mine
pentru tine tequila cu suc de ananas
ziua o să ne doară valul scăldat
de soarele roşu
cel galben răsare joi
o să fie un veac fericit
cu excursii la service
ne vom schimba sărutul
pe ketamină sau ayahuasca

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul trecerii prin lume

Cine suntem şi unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim,
Dar nu putem ca să pricepem
Al veţii sens ce ni-l urzim...

Ce e lumea nu-nţelegem,
Nici pe Pământ cum răsărim,
Cine suntem şi unde mergem?
Din vremuri vechi ne tot gândim.

Noi suntem tentaţi să credem
Că-n acest loc doar poposim,
Apoi spre viitor să trecem
Luaţi în zbor... de Heruvim.

Cine suntem şi unde mergem?

rondel de Ioan Friciu (2016)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ziua ta

De ziua ta, iubito-ţi scriu
Cu sufletul cuprins de dor
Şi-o spun făr' a fi palavragiu
Că fără tine aş vrea să mor.

Să te alint, cu mâna tremurândă,
Şi peste tot să te sărut cu foc,
Să mi se pară o colindă
Ce ne-o cântăm noi reciproc.

Şi apoi să ne iubim ca doi nebuni
Şi aşa cum ştii deja, mereu să te sărut,
Acum, de astăzi, până luni
Şi apoi s-o luăm de la-nceput.

La mulţi ani, copilă bună,
Să-ţi fie viaţa sărbătoare,
Să fim tot timpul împreună,
Cuprinşi de dor şi mare-ardoare.

poezie de Corneliu Culman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare lucru te caut

În fiecare poem mor câte un pic de dragul tău,
când scriu, mă trec cruci de jar
şi cerul începe a mă ustura sub pleoape,
simt picioare de sfinţi, trecându-mi prin ochi
apăsând-i până la lacrimi,
dar eu nu mă opresc
până nu storc din cuvinte toată viaţa.

În fiecare piatră te caut cu dalta sufletului
şi te cioplesc până îţi simt zâmbetul că se zbate,
la fel ca pasărea din colivie, flămândă de cer,
apoi te pipăi cu toate simţurile
ca şi când aş sărută degetele lui Dumnezeu
în care stau atârnată...

În fiecare durere mă sprijin de tine
şi tot ce sunt mă transform
într-o pâine fierbinte, din care aş vrea
să rupă îngerii în fiecare dimineaţa,
să înfloresc la fiecare înghiţitură a lor,
fluturând in tine rochia de mireasă a cărnii mele.

poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trăiesc fiecare zi aşa cum este. În fiecare zi caut un strop de exaltare. Dimineaţa îmi spun "Ce lucru interesant voi face azi?". Apoi, trăiesc ziua pur si simplu. Nu mă întrebaţi de mâine.

citat din Barbara Charline Jordan
Adăugat de Madalina Gorneanu (Voicu)
Comentează! | Votează! | Copiază!

În faţa colii a4

mărturisesc tot
sunt drogat cu metadonă
apoi cuvintele se ur
că m-am drogat cu poezii
ketamină şi proză psihedelică
tastele laptopului au luat
- o
razna compun poezii de a
mor pur (?!) pentru iubită

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tie

Astăzi, respir prin tine
ca şi cum nu aş mai fi făcut-o.
Am să-ţi iau palmele
şi am să ţi le cuprind în ale mele,
pentru că suntem unul.
Am să-ţi sărut fiinţa acum,
doar în adâncul sufletului meu,
iar mâine, o vom face nemăsurat.
Am să-ţi recit versuri
pe colţul lunii, care în seara asta
este atât de caldă
pentru noi doi.
Am să-ţi culeg stele
şi le voi aşeza în partea dreaptă
a sufletului tău,
alături de... mine.
Am să-ţi şoptesc vise
ce până ieri le-am avut,
iar astăzi sunt... realitate.
Am să-ţi sărut inima...
deoarece face parte din mine.

poezie de Ionela Van
Adăugat de Daria Dumitras
Comentează! | Votează! | Copiază!

Afară şi-nlăuntru

Stăm prea mult în afara noastră,
Singuri tragem obloanele, închidem uşile,
Umblăm bezmetici printre oameni,
Ne este team să intrăm
În interiorul nostru, preferăm ocolul,
Cercul perfect,
Iar sufletul nostru, ca un biet animal domestic
Dărâmă, rupe totul
În interiorul nostru
Până în ziua când cineva deschide
Uşile, ferestrele,
Bine ai venit, iubito.

Pământul nu arde, e rece,
Numai fiinţele vii ard
Ca nişte făclii,
Unele ascund focul lor interior,
Altele ard precum Hus ori Giordano,
Tu, iubito, găseşti în mine un rug,
Eu aud cum şopteşti,
Focul arde, el arde, va veni şi tăcerea
Pe-ntregul pământ,
Noi vom arde în stele,
Alături, pe rând.

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tramvaiul

nu circulă pe linia asta
de un sfert de secol
îşi aprinde un carpaţi
după ce i-a rupt filtru
el a fumat întotdeauna
carpaţi fără
şi aşteaptă în fiecare seară tramvaiul
ar putea să se urce în altul
pe altă linie
dar poate lipsi de la întâlnire?
şi-i păcat să n-o vadă
măcar câteva minute
după un sfert de secol
lumina îl înconjoară pe banca aia
din staţia dezafectată
se uită la ceasul lui popeda
îngălbenit de trecerea anilor
e ruginit ca şi el
aprinde al doilea carpaţi
cu filtru rupt
o umbră îl întreabă cât e ora
nu vrea să vorbească cu străinii
se aglomerează staţia
toate arătările venite aşteaptă
tramvaiul care nu mai trece pe acolo
două umbre tinere se jură că vor face plângere
pentru întârziere o să ajungă sus
la conducere o să fie sesizarea

umbrele l-au părăsit repede
după ce şi-a terminat pachetul de carpaţi
s-a convins că tramvaiul
nu o să vină nici azi
ridică din umeri de neputinţă
o să-l aştepte şi mâine
şi poimâine şi peste trei zile
poate o să vină într-o zi
el o să fie prezent

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare zi

Fiecare zi
mai aproape cu un pas
de minunea întunecată
a nevăzutului,
seara atingând noaptea,
dimineaţa atingând ziua,
pipăind prin tăcere cu cuvântul,
neştiind
şi nedeţinând nimic,
doar lacrimi,
căutând ieşirea
care alunecă împreună cu viaţa
până când un orizont înseamnă moarte.

poezie de Nelly Sachs, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

până la sărut erai tu
după sărut suntem noi
un oftat care ne doare

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Libertatea începe cu tine, deci fii tu primul care o recunoaşte dizolvându-se în ea. A. M: E tragic şi până ce mulţimile nu realizează drama, tragedia continuă. I: Mă rog să le dea înţelepciune! A. M: E prea multă frică la mijloc şi exact din acest punct începe legiferarea absurdului. I: Cum şi cine le va anula frica? Doar un Moş, Ion Roata... A. M: Gândul şi frica sunt una; gândim, presupunem pentru că ne frică de infinitul necunoscut sau viaţa veşnică pe care o suntem. Credem gândul care poate să existe doar prin corp şi de aici frica, înţelegi? Dacă am putea vedea că suntem viaţa şi nu corpul de vis pe care gândul ne spune că îl suntem şi care frica lui ar vrea să-l salveze, atunci legile acestei lumi ar fi de prisos. A. M: Până să ajungă oamenii să vadă aşa... Iar acum chiar că-s orbi bine! A. M: Asta e capcana pe care ne-o întinde mereu şi mereu gândul: "Devenirea"! Dar de ce "până", căci viaţa veşnică pe care o suntem este chiar aici. Dacă nu atingi nici un gând chiar acum, chiar aici, viaţa pe care o eşti rămâne liberă de persoana care pare că o eşti. Acum tu unde eşti, nu eşti Aici? Toţi suntem Aici, iar Dumnezeul nostru gândul ne trimite "acolo", în fricile lui, înţelegi?

citat din Atmaji Maharaj
Adăugat de George Aurelian Stochiţoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu e ziua

mea de naştere astăzi
dar îmi vine s-o sărbătoresc
să chem vecina aia cu vino-ncoa'
m-aş pregăti serios
cu tot ce-aş găsi în casă
şi pe stradă până la market
pun şampanie la răcit
preventiv iau ketamină
trag un joint să fiu fericit
bat într-o tigaie cu o lingură
de inox furată de la cofetărie
m-am răzbunat din cauza prăjiturilor
cu gust de cauciuc de bicicletă
sărut un trandafir
buzele strivesc petalele
învăţ să fiu tandru

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Gogyohka

mi-a citit în zaţul cafelei
cu gust de sărut
apoi am luat-o în braţe
şi-n alt univers ne-am iubit
până la adânci bătrâneţi

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceartă şi împăcare

Să ne-mpăcăm, eu nu sunt împotrivă,
Da-s împăcări care reclamă artă...
A noastră, pentru-a fi definitivă,
Are nevoie, cred, de înc-o ceartă.

epigramă de Jean Rostand din Din epigramiştii lumii (2000), traducere de Aurel Iordache
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tristeţea mea de joi seara

tristeţea mea de joi seara
mi-a intrat adânc
în măduva oaselor
de prea mult timp -
o simt în fiecare dimineaţă
când mă trezesc
şi apoi în fiecare seară
când mă chinui să adorm

tristeţea mea de joi seara
nu este nici măcar
a mea

este tristeţea omului
postmodern
de pretutindeni
pe care o aud
o simt
şi o miros
în orice atom de materie
şi particulă de praf
oriunde fug prin lume
încercând să tot scap de ea

atât de plictisit
din cauza rutinei
a alergăturii
şi al inutilului instalat implacabil
în cele mai mărunte
lucruri pe care le fac
şi chinuit să ţin pasul
cu ritmul tot mai rapid
al acestui secol minune
în care unii zic
că sunt norocos să exist
sunt nevoit să mă întorc
zi de zi
la nenorocita mea de tristeţe
de joi seara
care nici măcar nu este a mea

poezie de Adrian Creţu
Adăugat de cretumadrian
Comentează! | Votează! | Copiază!