Zburau

Zburau...
El avea o aripă în stânga,
ea avea o aripă în dreapta,
ca un singur trup între două aripi
zburau...
Respirând între două aripi,
ea - plămânul lui drept,
el - plămânul ei stâng,
printr-un cer saturat de aur,
ca o lungă suveică de aur,
ca o cheie de aur descuind spaţii de aur,
zburau....
prin aur...
zburau...
prin aur...
zburau...

poezie de Nina Cassian din volumul "Spectacol în aer liber - o altă monografie a dragostei", Editura Albatros, 1961
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se făcea că Al-Kindi putea afla dinainte ce avea să i se întâmple de-a lungul unei zile întregi, anume privind atent în jur la ceasul când se trezea din somn: vedea atunci tot felul de lucruri, pete pe pereţi, nori pe cer, furnici, scorpioni, şerpi, păsări care zburau de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga, iar toate acestea nu erau nicidecum indiferente - toate aveau un înţeles care prefigura exact ceea ce avea să i se întâmple lui Al-Kindi în timpul zilei abia începute şi uneori şi într-un interval mai lung.

Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statul şi zborul

Zburau cărţile şi căscau copacii
frunzele la delfinariu defilau
aracii rezemaţi de păstăile sparte
mieunau
asemănător..
a semănătoare!
Ce mai la deal la vale
zburau cărţile şi în urma lor semnele de carte
lătrau
şi mă strângeau în braţe şorţurile mamei
aracii îmi citeau din ele
pietrele doamnei.
Copaci! Copaci! Veniţi la mama!
Ce vă dă mama?
Şi veneau.. veneau
Ce să ne dai!?
Dă-ne încoace şi încolo
şi stai şi tu pe-o carte care zboară...
Numai să stai!

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cultura rimei

Coseau c-un iepure un câmp de coase
şi-aveau un cer proaspăt la prânz
din inimi le zburau păsări fricoase
cu aripi din buze călărite de-un mânz..

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iar păsările albe care zburau pe mare între umbrele noastre şi zei îmi amintesc că ăsta sunt şi nu altul, aceştia suntem şi nu alţii.

Octavian Paler în Cei care-am fost la Troia
Adăugat de Angi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul celor patru raţe

Zburau odată patru raţe
Fantastice, într-un decor
Cu patru plopi ca nişte braţe
Ce se-nălţau în calea lor

Şi cum pluteau aşa uşor
Parc-ar fi vrut să le înhaţe
Zburau o dată patru raţe
Fantastice, într-un decor

Şi când mă prinde visător
O nostalgie de becaţe
Revăd acelaşi vechi decor
Cu patru plopi ca nişte braţe
Spre care zboară patru raţe...

rondel de Ion Untaru din Fântâna în care se văd sufletele (2005)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doi cărăbuşi zburau împrejurul meu: viermi albi, minusculi îmi colcăiau pe trup şi greutatea unui mort îmi apăsa pe piept.

Sadegh Hedayat în Bufniţa oarbă (1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am zăbovit printre ele, sub cerul acela binevoitor, dulce, senin; am urmărit fluturii ce zburau printre ierburi şi clopoţei, am ascultat vântul suav ce adia prin iarbă, şi m-am întrebat: Cum a putut crede cineva vreodată că cei ce odihnesc în pacea pământului ar putea avea un somn tulburat?!

Emily Bronte în La răscruce de vânturi
Adăugat de ancutza_nasui
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trei aripi (varianta cu rimă)

Trăiesc şi sunt o pasăre moartă
cu o aripă înainte de naştere
cu o aripă după marea poartă
ca o aripă în renaştere.

Am fost şi voi fi un singur zbor
între ce nu am fost şi nu voi fi
Iar acum de mine mi-e dor
fiindcă aripă pentru aripă
voi deveni.

poezie de Alin Ghiorghieş
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scurtă călătorie

Din iubire ne-am născut
Viaţa-i scurtă călătorie în timp
Existăm cu iubirea celui sfânt
Iubire aperi sufletul ca un scut

Am deschis în noapte o carte
Fluturi eliberaţi zburau grăbiţi
Suflete ce erau aproape moarte
În file fără iubire stătea amorţiţi

Un fluture ce-i bătea tare inima
Scutură agitat dintr-o aripă
Aripi pufoase precum plapuma
Iubirea se-mprăştie fără risipă

Viaţă tu poartă-mă în voia sorţii
Acoperă gândul cu ale tale muze
Prin cuvinte iubire te laudă poeţii
Cu freamătul neîngrădit de buze

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngerii zboară peste tot

ce şi cât ştiu eu despre lumea din care m-am născut
ştiu tot atât cât ştiu despre cea în care trăiesc
ce ştiu stelele despre cerurile gri
ce ştiu îngerii despre zborul lor

în întunericul nopţii o dată am zărit două aripi
albe-albe erau şi mi-au părut după formă perdele
fâlfâind în afară două iluzii la geamul spart în bucăţi
ori erau două aripi care zburau mai uşor fără înger

ce ştiu eu despre locul în care se nasc îngeri
cine să mai fi văzut lumea în care se nasc şi mor stelele
Cel Ce a văzut-o a venit şi neîntrebat a povestit
iar eu mă mulţumesc să cred că în toamnă
îngerii zboară peste tot

poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

copacul cu cămaşă portocalie
îmi spunea
că oamenii-ferăstrău
pot ţine un copac de mână
în mijlocul singurătăţii.

frunzele lui
mi-au atins patru etaje mai târziu
zidurile pe dinăuntru,
el
s-a desfăcut
din blândeţea lui simplă
şi foşnitoare,
sângeram de tristeţe
şi
mi-a depărtat oţelul de trup.

ne-am ţinut degetele
de vorbă,
de dragoste,
simţeam
cum îmi urcă prin vene
păcatul
până la feminin vegetal.

apoi
nu au mai fost
decât lacrimi care zburau
între noi,
între joi repetate
imposibil.

atunci
şi-a deschis
cămaşa portocalie
la piept
şi mi-a zis:
-sânge-mă!

poezie de Corina Daşoveanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lacrimă înflorită

Azi nu mă cauta iubite,
Sunt în tine, primăvară,
Purtând aripi tăinuite,
Am intrat acolo, aseară.

N-ai simţit muguri pe frunte?
Fluturi nu-ţi zburau în pântec?
Între noi zideau o punte,
Păsări înălţând un cântec.

Cu sărutu-ţi de lumină,
Tu mi-ai pus pe buze cerul,
Foc aprins la rădăcină
Jarul lui, topind tot gerul.

Şi înveşmântată-n rimă,
Într-un vers nepământesc,
Lacrima mi-ai înflorit-o
Şi-ţi şopteşte, te iubesc!

poezie de Virginia Pârvu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste sentimentală

Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stăteam la o margine-a orei,
tu - la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau între noi,
înainte şi înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
şi deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-l înfigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de căderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte şi înapoi,
şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei de la-nceput.

poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor (1964)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

M-am trezit în noapte
şi nu ştiam unde sunt

prin camera înaltă de hotel
zburau ţipând
gâşte sălbatice

spre nord spre
nord.

poezie de Jaroslaw Iwaszkiewicz din Lirică poloneză (1996), traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

În vremuri îndepărtate găinile zburau precum vulturii. După mult timp însă s-au îngrăşat.

aforism de Alex Dospian (august 2021)
Adăugat de Alexandru Dospina
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

îmi amintesc că am plâns
când poemele mele zburau
pe aripile
avioanelor mele de hârtie

poezie de Louis Savary din Un poem nous separe, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

În Evul mediu, femeile care vrăjeau bărbaţii zburau pe mătură, acum s-au emancipat: dansează... la bară că n-are aşchii şi luceşte mai bine.

aforism de Michelle Rosenberg
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste sentimentală

Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des.
Eu stăteam la o margine-a orei,
tu - la cealaltă,
ca două toarte de amforă.
Numai cuvintele zburau intre noi,
înainte şi înapoi.
Vârtejul lor putea fi aproape zărit,
şi deodată,
îmi lăsam un genunchi,
iar cotul mi-înfigeam în pământ,
numai ca să privesc iarba-nclinată
de căderea vreunui cuvânt,
ca pe sub laba unui leu alergând.
Cuvintele se roteau, se roteau între noi,
înainte şi înapoi,
şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât
repetau, într-un vârtej aproape văzut,
structura materiei, de la-nceput.

poezie celebră de Nichita Stănescu din O viziune a sentimentelor (1964)
Adăugat de Roxxy306
Comentează! | Votează! | Copiază!

"Conflictul" se stinse, "rivalii" potolindu-se; din toată povestea asta, lunganul se alese cu stolurile de păsărele care zburau în cerc în capul său, ameţitor; Nis le şi auzi fâlfâitul aripilor imaginare...

citat din romanul Proxima, Partea I: "O misiune specială" de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe o pala de vant

Pe o pală de vânt
cuvinte zburau însingurate,
departe de orice adevăr
uitat prin sertare prăfuite.

Pe o pală de vânt
un înger îşi răsfrângea amăgit
aripile arse de soare.

Înger şi demon,
opreşte ceasornicul
să bată mai încet
liniştea.

poezie de Patricia Lidia
Adăugat de Ioana Dinea
Comentează! | Votează! | Copiază!