Lui Gausus
'Treizeci de epigrame sunt proaste-n cartea ta.'
De-ar fi și-atâtea bune, n-ar fi o carte rea.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Lui Lausus
Treizeci de epigrame sunt proaste-n cartea ta!
De-ar fi și-atâtea bune, n-ar fi o carte rea.
distih de Marțial din Râsul lumii la români (2010), traducere de Tudor Măinescu
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Celui care nu vrea să dea bani pe cărți
Îmi ceri să-ți dau o carte de-a mea, și mi se pare
Că n-o mai am, dar Tryphon, librarul, știu c-o are.
-Cum, vrei pe-ale tale fleacuri să dau din banul meu?
Nu sunt nebun! - Se poate, dar află că nici eu.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
Eu nu cer de la zei avere,
Sunt mulțumit c-un trai unul,
Dar, sărăcie, azi ți-aș cere
S-o iei din loc, tiptil-tiptil.
S-o rugăminte cam ciudată:
Dar vreau să văd și eu, o dată,
Cum se spânzură Zoil.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Moștenitorul lui Gaurus
Ce-l care-ți trimite daruri, o, bătrânule bogat,
Nu-nțelegi ce gânduri are? Să te vadă răposat!
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Parazitul
Philo jură că acasă niciodată n-a cinat.
Și e drept, căci el cinează numai când e invitat.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Deosebire
Thais, are dinții negri și stricați,
Ai Lecaniei, însă, albi sunt ca de nea.
Vezi că una are dinții cumpărați,
Alta cum natura s-a-ndurat să-i dea.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Una singură?
Fața ta e-o parte tunsă, alta smulsă, alta rasă,
Cine-ar crede că-i aceeași căpățână caraghioasă?
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Un om prevăzător
Îl ții de rău pe Crispus, Faustine. Da, așa e,
Nu i-am lăsat nevestei, la moarte, o lescaie.
-O fi avut în viață un alt moștenitor?
-Desigur, pe el însuși. - Ce om prevăzător!
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Unui cumpărător
Îmi cumperi, Matho, vila pe care-o am la țară,
Unde veneai ca oaspe în fiecare vară;
Te-am tras pe sfoară, Matho, te rog a mă ierta!
Eu ți-am vândut o casă, care era a ta.
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Gelliei
Un iepure din când în când mi-ai dat,
Zicând: - Vei fi frumos o săptămână!
De n-ai glumit și-ai spus adevărat,
O, stea a vieții mele, o, stăpână,
Tu niciodată iepuri n-ai mâncat!
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeii care zice: nu!
Eu, într-o epigramă ce ție nu-ți plăcu,
Am scris că nu-i femeie care să spună: - Nu!
Tu, Fabulla, făcându-mi în ciudă, dinadins,
De trei ori până-acuma iubirea mi-ai respins.
Nu fi atât de aspră! Femeia, negreșit,
E bine să reziste... dar nu la nesfârșit!
poezie de Marcus Valerius Martialis
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!

Lui Nică Janet, la lansarea volumului de epigrame "De la grădi',de la școa'..."
De-mi dădeai și mie-o carte
N-ar fi fost, nicicum, o dramă,
Eu n-am carte, tu n-ai parte
Nici măcar de-o epigramă!
epigramă de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Seniorului Eugen Albu
Ajuns-ai, Seniore printre barzi,
Că scris-ai epigrame șase mii,
Eminescu de-ar fi trăit până azi
Și n-ar fi scris... atâtea poezii.
epigramă de Vasile Iușan din Academice (2011)
Adăugat de Vasile Iușan

Comentează! | Votează! | Copiază!

Celor care mă întreabă de ce nu sunt membru în Uniunea Epigramiștilor (o variantă, zic eu îmbunătățită, a unei epigrame mai de demult)
Nu sunt ca alții membru-n Uniune
Și-i foarte simplu să explic de ce:
Nu am prea multe epigrame bune,
Că tot ce-am scris... sunt excelente, bre!
epigramă de Gheorghe Gurău (aprilie 2013)
Adăugat de Gheorghe Gurău

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un Dumnezeu în treizeci de-universuri
Când simt că zilele trec prea grăbite
Și-mi amintesc că-ți sunt dator cu-o moarte,
Îți cer răgaz, dar nu pentru iubite,
Ci pentru-a săvârși o nouă carte.
Și tot scriind vreo treizeci de volume,
Am mai trăit în plus încă o viață
Și am ajuns mai cunoscut în lume
prin versul meu ce m-a schimbat la față.
Mă bucur, deh, ce aș putea obține
Mai mult de-atât, în schimbul unor versuri?
Oare-aș putea să fiu și eu, ca tine,
Un Dumnezeu, în treizeci de-universuri?
N-aș vrea ca tot ce-am scris să nu mai fie;
De ce n-ar fi nemuritor cuvântul
Atunci când el devine poezie?
De ce îl faci totuna cu pământul?
poezie de Ionuț Caragea din Eu la pătrat (2017)
Adăugat de Ionuț Caragea

Comentează! | Votează! | Copiază!
Cititori de epigrame
Epigrama este bună
Pentru cei cu carte-n mână.
Cei ce cartea n-o iubesc
Epigrame nu citesc.
epigramă de Adrian Timofte (2019)
Adăugat de Adrian Timofte

Comentează! | Votează! | Copiază!

Volum de epigrame "Glume la... Masa Tăcerii" de Grig M. Dobreanu
Carte cu multe catrene,
Greutatea ei e în grame,
Studiata "Nota Bene",
Mai găsești și epigrame.
epigramă de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ar fi ...
De-ar fi cartea ca și-o fată
Cred c-ar fi mai întrebată:
Ar citi-o toți bărbații
Și ar da-o și la alții.
epigramă de Grigore Drăgan din Constelația Post-scriptum (1999)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lunile anului
Treizeci de zile are Noiembrie,
cu Aprilie Iunie și Septembrie.
De douăzeci și opt avem doar una;
toate celelalte au treizeci și unu (a).
Camelia Oprița, din cartea pentru copii: Povești din călimară (Începutul), (2019)
poezie de Camelia Oprița din Lumea Copiilor
Adăugat de Citatepedia.ro

Comentează! | Votează! | Copiază!

Nici o carte
De cand ai plecat departe,
Ma gandesc sa scriu o carte,
Dar de-aici si pan` la tine
Nu se merge, nu se vine.
Pot sa iti fiu supus paharnic,
Tot ce-ti scriu, iti scriu zadarnic,
Si de-ar fi sa-ti mai ajunga
Cartea mea de cale lunga.
Mila ta eventuala
M-ar atinge ca o boala,
Niste lacrimi de la tine
Nu mi-ar face nici un bine.
Poate-ar fi o terapie,
Daca te-as putea descrie,
Dar ma tine, ma retine
Dorul propriu-zis de tine.
Orice litera-i o rana
Si-o-ncercare inumana
Si nu poate nici o carte
Sa te-ajunga pana la moarte.
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan

Comentează! | Votează! | Copiază!