Umbra ta

Sa-not din umbra ta, in apa care
— preacredincioasa — scalda trupul tau si curge-n pulberi in amiaza mare cum, la picioarele lui
Dumnezeu,
a curs, in rai, cand pentru prima data
mai grea ca aerul, dupa sarut,
te-ai ridicat din iarba, arsa toata,
si hieruvlmilor li s-a parut
ca se mai naste-o stea, in timp ce mie,
orbit de-un soare ce-mi spune ca-s gol,
strigandu-te, umbland pe-o iarba vie,

mi se parea ca las sub talpi parjol ;
si tremuram si hohoteam si duhuri
arzandu-se de noi cadeau din zbor,
si se nasteau, mereu mai jos, vazduhuri ;
si tot mai grei, prin limpezimea lor,
noi coboram imbratisati, si apa
divina iti curgea necontenit
pe sold, si ti se umezise pleoapa ;
si apa-ntr-un tarziu ne-a izbavit
pe amandoi de stralucirea noastra,
si s-a oprit alaturi, si-adasta
fidela, racoroasa si albastra
Si am stiut atunci ca-i umbra ta.

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra lui

Umbră trecatoare
S-a oprit tacită
Scoicile la soare
Marea-i pregătită

Urlă aerul în stânci
Apar duhuri sfinte
Melcii sunt pe brânci
Prin particule finite

Marea cu rumoare
Inspirată pregătită
Încălzită de la soare
De umbră ea profită

Spuma ei fierbinte
Valuri iuţi o sparg
Umbra-i îmbrăcată
Şi purtată -n larg

Inima ei s-a oprit
Între două valuri
Apoi iaraşi a pornit
Tictacul pe maluri

Din adâncuri a venit
Vaporul naufragiat
Umbra lui era zenit
Cu el umbra a plecat

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima noapte

Primul sarut l-am descoperit alaturi de tine
Primul zambet tu mi l-ai oferit
Prima strangere calda de mana de la tine o am
Prima bucurie tot tu ai adus-o in viata mea
Primul Craciun cu tine.. de neuitat
Primul dans impreuna haios dar romantic
Prima fata din casa mea esi tu si esti singura
Prima noapte de amor langa tine
Prima speranta-n viitor mi-ai dat
Primul semn de-ncredere cu tine l-am aflat
Prima indoiala rece m-a lasat
Prima-nselaciune cu un gust sarat
Prima iertare cu un gand curat
Prima renastere a iubirii de neuitat
Prima noapte cand m-am imbatat
Prima noapte cand nu m-ai ascultat
Prima noapte dupa renastere cad iarasi am aflat
Prima noapte.. din nou m-ai inselat
Prima zi dupa noapte.. doamne cu ce baiat
Prima zi dupa noapte.. prietenul meu mi te-a furat
Prima zi dupa noapte.. iarasi ne-am certat
Prima zi de tristete ca noi ne-am despartit
Prima zi de tristete tu lui te-ai daruit.. inchipuit
Prima zi de tristete tu rece ma lasi iar
Prima zi de tristete cu lacrimi si amar
Prima mea iubire ma-ndreapta la pahar
Prima mea lupta.. pe care-o duc cu greu
Prima victorie... si in sufletul meu
Prima amintire cu care as muri
Ultima noapte cand eu voi mai iubi.

poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Vlad Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie

Candva fecioarele acestui astru
ieseau sin casa, gangurind abia,
purtand pe umeri ca un scut albastru
o frumusete limpede si grea.
Iar umbra ei, cazand din mers pe plante
le-ncovoia pentru putreziciuni
si pentru-acele sfinte diamante
ivite cu trufie in carbuni.
Iar tu, iubito, suferind cu pasul,
gaseai in zare fluviul descantat
de salcii triste, lacrimand in ceasul
cand luna-si scoate cornul argintat.
Si toate coborati in val cu scuturi
roscate in amurg si negre-apoi.
Minusculi stropi si ochi imensi de fluturi
cadeau pe umerii rotunzi si goi.
O, scutul nu parea sa se scufunde!
Cazand adanc, te minunai si tu
ca trupul vostru diparea in unde,
dar frumusetea trupurilor nu.
Iar fiarele setoase, mai la vale,
privind cu ochiul rosu de pe mal,
cu alt luceafar se-ntorceau din cale
uitand sa guste fermecatul val.
Tarziu, fara vestmant, tinand cu mana,
lunatice, voi ascundeati sub scut
placerea-nspaimantata si tarana
din care trupul vostru s-a nascut...
Candva, femeile acestui astru
puntau o alta frumusete, gre.
si nu visau ca scutul ei albastru
odata, de pe umeri, va cadea.
Iar spre sfarsitul unei nopti amare,
cand fiicele iesira dintre flori,
cu sani sfiosi si umeri goi pe care
cadeau cu sabii aspre tineri zori,
- trecu incet si scutul tau, iubito,
sa apere un numar mai frumos
si clipa mare pe care-ai sfintit-o
in pantece cu tipat dureros.
Acum iata: stati plangand in noapte,
caci fiicele isi trec stravechiul scut
la alte fiice, mandre, fara sopate,
ca intr-un joc de-a pururi cunoscut,
Si plangeti fluviul linistit si pasul
cu care veti intra-n acelasi val
si salciile jalnice si ceasul
pana sub luna-ntarziat pe mal.
Cand scutul falnic o sa se scufunde,
cazand adanc, te vei mira si tu
ca frumustea a pierit in unde,
tarana trupurilor insa nu...

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de Larisa Andrei
Comentează! | Votează! | Copiază!

Triumful iubirii

As vrea sa fiu ca aerul usoara
si sa ma sui la cer si sa-l sarut
de bucurie ca se desfasoara
deasupra mea si-a ta si c-a facut
sa ne-ntalnim mereu in cate-o stea,
la care inca de copii priveam
cand rasarea-n anume ceas la geam,
si eu si tu spuneam:"E steaua mea!".

Si-asemeni stelei va fi fost si-o carte
care-n aceeasi vreme sa ne placa
mie-ntr-o parte, tie-ntr-alta parte
a stramtei lumi; si cine stie daca
ne-am despartit candva cu-adevarat
privirile pe cer si pasii pe pamant,
de vreme ce ni s-au amestecat
intr-un universal si orb alint...

Tii minte limba-n care mi-ai vorbit
intaia oara, si-n ce tara-anume,
si cate trupuri am schimbat si nume,
cand trecatoare morti ne-au adumbrit?
Eu nu mai stiu, dar amintirea ta
e ca un fir pe care-l simt prin vreme,
si nu m-as rataci si nu m-as teme
decat in clipa-n care m-ai uita.

Atunci, atatea lumi ce plamadira
cu truda lor fiinta noastra, una,
s-ar sparge-n haos pentru totdeauna
ca sa desfaca ceea ce-mpletira.
Din cer, ca dintr-un pom, cand s-ar desprinde,
ciocnindu-se bezmetice-ntre ele,
ca focuri de-artificii; si din stele,
ca la-nceput, un soare s-ar aprinde,
imprastiind pe-ntinderea albastra
noi sateliti, ca viata n-o sa stea...
si fiecare, surghiunit pe cate-o stea,
am astepta-o seara la fereastra
si-am spune tresarind:"E steaua mea!".

poezie clasică de Magda Isanos
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stea tristă

Cazand din cer, lucefcrii-n cascada trecura peste trupul tau, iar tu curata ai ramas ca o zapada prin care umbra doar un cantec fu.
Atunci o stea de aur stralucea deasupra, pentru anotimpul care curand, curand avea sa ni se dea cu masti de zgurp si cu fruetc-amare.
Acum, ca mai demult, cu tac infrant.
Si ce-as putea, sub steaua asta, spune?
Din tot ce este, tot ce mi-i minune e fara de folos pe-acest pamant.
Chiar chipul tau sculptat in alabastru, cules cu spiciune din inalt, e numai val: un val usor, albastru venind spre tarm din tarmul celalalt.
Ah! totul este de prisos
Hoteste, o stea cumplita privegheaza sus.
Lumina ei de veacuri profeteste aceste destramari, acest apus.
Sarutul, neastampar sfant al carnii, s-a desfacut, si cade, si-l auzi, asa cum cade-n pragul nalt al iernii zapada cruda prin copacii uzi.

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ultima zi

Daca vei voi
Cea din urma zi
Sa o traim macar pe ea frumos.
Sa plecam in munti
Unde nu sunt punti
Unde merg si vulturii pe jos.
Sa avem niste vin
Sa dormim putin
Sub anestezii de cavernet
Eu sa te ascult
Si tu sa taci mult
Sa ne depanam viata incet.
Dupa atata timp
Nu pot sa ma schimb
Totusi trebuia sa ma cunosti
Si la cap de zi
Pentru a sfarsi
Plangem amandoi ca niste prosti.
Poate ca-s naiv
Dar te mai cultiv
In Antichitati de sentiment
Piesa noastra in doi
Va avea apoi
Un tarziu zadarnic happy-end.
Eram numai doi
Zilnic numai noi
Drum nici inainte nici `napoi
Cum s-a intamplat
De s-a adunat
Si e toata lumea intre noi.
Rani atatea am
Ca un cal in ham
Care trage greu un car de spini
Si am sa merg la targ
Si am sa imi vand cu sarg
Toate ranile la cap de timp.
Ne mintim mereu
Unul tu sau eu
Are in mana ultimul atu.
Trec la suferinzi
Murmur in oglinzi
La adio la adio tu.
Nu se mai aud
Pasari de la sud
Un curent polar le strabatu
Ca-ntr-un trist halou
Iti rostesc din nou
La adio la adio tu.
Ce a fost a fost
Ce va fi va fi
Uite ca a venit
Ultima zi .

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pe mine, umbra pe care o aruncă asupra mea orice mare poet mă luminează.

Ştefan Augustin Doinaş în Interviu realizat de Daniel Cristea-Enache
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi Doi

Eram insetat fara putere
Si mi-ai dat apa
Eram infometat
si mi-ai dat hrana
Eram un pui cazut din inaltul cer
Dar tu iubire mi-ai dat aripi ca sa pot sa sper.
Ma plimb pe strada si sunt parca al nimanui
Privesc cum curge-n seama o lacrima batuta-ncui.
Am uitat sa rad atunci cand tu ma sprijineai
Am uitat sa ma simt trist ca tu ma dojeneai
Dar mai presus de toate eu am uitat sa sper
La noi si la iubire la cerul cel etern.

Tu poate crezi ca sunt puternic
Dar eu mai am putin si pic
Caci sarutul tau obraznic
Il mai simt si il suspin.
Mie teama de acea dimineata
Cand ma voi trezi dintai
Si voi realiza atunci ca team uitat ca hainan-cui.

Si oare tot trecutul nostru
Sa plece el asa grabit?
Sa uit eu oare plimbarile de mana
Subt cerul insorit?
Si canapeaua noastra suspina dupa noi,
Si parca iarasi ne vrea pe noi amandoi....
Si fantana noastra apa parca n-ar mai scoate
Cum dragostea noastra este iar pe moarte.

Mi-ai aratat ca focul poate fi si stins
Ai aprins in mine un calm necontenit
Ai rupt o stanca si a inceput sa ploua
Mi-ai aratat ca dimineata de astazi este noua.
Dar o intrebare retorica sau poate nu!?!
Iubirea dintre noi va birui acu?
Si daca nu atunci cum vine?!
Ca eu iubire te vreau numai pe tine

poezie de Octavian Dumitraşcu din Iubire (22 aprilie 2012)
Adăugat de Octavian Dumitraşcu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Almanach gotha

Ai avut si tu o istorie, iarba,
verde lacrima bizantina,
privind în urma
ce spun firele din care ai curs?
Aiavut si tu voievozi
retezati de coase,
rupti de camile,
surpati în fântâni?
A domnit peste voi Iarba cea Buna,
Iarba Viteaza, Iarba cea Mare si Sfânta?
Unde esti, Iarba T;epesa
si unde batrânul fulger de lut
tras din Menumorut?
Toate acestea inima mea le întreaba
sfiita sub tronul câmpiei
cu oase de iarba.

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cand poti spune te iubesc?

Atunci cand vointa intelepciunii sufletului iubit
atinge vibratia ta interioara
ce o transmite in adincul inimii ei...

Atunci cand regasesti in ochii iubitei
privirea ta arzatoare
din prima secunda a fericirii tale....

Atunci cand renunti la tine
cazand in abisul iubirii tale,
salvat de maretia dragostei ei.

Atunci cand batranetea te prinde din urma,
impingand umbra iubitei tale
pina la lasarea intunericului divin...

Atunci poti spune: te iubesc!

poezie de Silviu Petrache (7 februarie 2013)
Adăugat de Silviu Petrache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Umbra Ta

Şi dacă umbra ta
şi azi m-ar apăra
de ploaia grea,
de vorbe rele
şi de lumea rea,
eu iarăşi te-aş chema
şi ea să-mi fie haina
ce m-acoperă
în iarna grea...
şi dacă umbra ta
în sumbre nopţi m-ar apăra
de gânduri ce îmi tulbură
şi liniştea
şi de tristeţea ce-mi provoacă
depărtarea ta,
eu, pe perete şi pe cerul meu
aş desena
în ochi mereu
eu aş păstra
doar chipul tău şi
umbra ta

poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!

Saruta-mi durerea

Daca dimineata aceea ar pune capat tristetilor grele,
In acel loc parca uitat de lume, atat de dorit de noi doi,
Iubirea ta m-ar cuprinde, te-as imbratisa in visele mele,
Mi-ai saruta pleoapa stanga, am sta lipiti in pat amandoi.

Asteptand binecuvantarea divina a Domnului nostru Iisus,
Care ne-a eliberat prin sangele si trupul Lui de pacate,
Ne-am purifica sufletele doar prin lumina adevarului spus
Si ne-am binecuvanta sufletele daruindu-ne sarutari curate.

Ca o caprioara adapostita, asa as dormi, visand la un ideal,
Zona crepusculara ar ramane in rezilienta ei rosie si obscura
Intotdeauna osciland, compos mentis, intre virtual si real
Iubirea dintre noi si-ar forma, astfel, bine stiuta ei aura.

Sufletul tau mi-ar saruta durerea si as simti cum dispare,
Sentimentele tangibile s-ar transforma in fioruri rebele,
Ne-am trezi din lumea veche in noua lume de secunde sub soare,
Fiind innobilati de eternitatea noastra si existenta intre ele.

Fiorurile ar ramane in sufletele noastre pereche, ermetic inchise,
Si ne-ar transforma pe loc, dizolvand total toata tristetea noastra,
Si ne-am trezi cu adevarat, fiind constienti de ale noastre vise,
Si ne-am ruga pentru un viitor plin de fericire si speranta.

poezie de Marieta Măglaş
Adăugat de Marieta Măglaş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bună dimineaţa, soare

Bună dimineaţa, soare,
Tu ai multe aripioare
Dar şi sprintene picioare
Ca să-alergi în ziua mare
Sus pe boltă, pe cărare.

Tu faci flori să înflorească,
Iarba bună să-înverzească,
Oile pe câmp să pască
Iar ciobanii să horească
Doina scumpă românească.

Bună dimineaţa, soare,
Tu ai raze lucitoare,
Le trimiţi vara la mare,
Încălzesc nisipul tare
Şi se-ascund în val, sprinţare.

Te salut pe tine, soare,
Tu eşti stea strălucitoare
Şi ne dai căldură mare;
Poţi să fii fierbinte tare
Pentru grâne, pe ogoare.

Şi atunci e uimitor
Cum apare câte-un nor
Care-ţi vine-n ajutor
Scuturând din sac de zor
Stropi de apă pe ogor.

Soare bun, să fii mereu
Sus pe cerul sfânt al meu,
Cum te-a lăsat Dumnezeu,
Şi la bine şi la greu
Luminând un curcubeu.

poezie de Gabriela Genţiana Groza (2 august 2015)
Adăugat de Gabriela Genţiana Groza
Comentează! | Votează! | Copiază!

Babe!

Babe!Acum,sa-ti spun m-am hotarat
Sa-ti spun,ceva,ce pentru mine-i sfant
Te rog,adu-ti aminte cand ne-am cunoscut
Cand pentru prima oara,noi doi ne-am vazut
Cand privirea mea,s-a intalnit cu-a ta
De atunci tot sper ca vei fi a mea
Iar in acea seara cand noi am dansat
Ochii tai stralucitoari m-au hipnotizat
In acel moment,eram cam pripit
Nici nu mi-am dat seama,ca-s indragostit
De vrei sa fi cu mine si daca ma iubesti
Sa zburam impreuna spre inaltimi ceresti
Si sa plutim departe-n lumea din povesti
Sa-ti arat dragostea cea adevarata
Sa-ti daruiesc atunci inima mea toata
Babe!Tu esti pentru mine,simbolu fericirii
Inimile noastre,sunt simbolu iubirii
Craiasa vietii mele,de vrei sa fi a mea
Iti jur ca vom privi de-aproape stelele si luna
Ca ne vom plimba pe cer cu corul mare
Si vom vedea Pamantul,ca pe-o stea in departare
Cu o simpla imbratisare,poti sa ma cuceresti
Iar eu simt tot mai tare,cat de draga-mi esti
Si tot ceea ce vreau,e sa ma iubesti.

poezie de Marius Vintilă
Adăugat de Marius Vintilă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu

Pe ce Te-am cunoscut? Nu Te-am vazut
Si nu Te-am auzit; dar am stiut
Ca Tu erai Acela… N-am simtit
Nici falfairea hainei; neclintit
Era in casa totul si inecat
In bezna, cand deodata s-a miscat
Ceva, dar n-am stiut: in mine fu
Miscare, sau in juru-mi. Stiu ca Tu
Ai fost Acela. Nu, n-ai stralucit
In slava mare, nici nu Te-ai ivit
Sa-mi dai sa-ti pipai urmele de cuiu.
Dar Te-am simtit si n-as putea sa spuiu,
Cum ai venit si iarasi, cum Te-ai dus.
Simteam ca o putere de nespus
Ma-nvaluie, rapindu-mi suflul tot
Al vietii in varteju-i. Cum nu pot
Sa scriu, pe ce Te-am cunoscut? Orbit,
Tot sufletul imi tace ca un schit…
Pe ce cunosti ca-i zi, chiar de nu vezi,
Si stii ca-i noapte, chiar daca veghezi?
Putea-voi sa gasesc vreun de-al Tau,
Cand gandul, ametit, se pierde-n hau,
Si-n minte-abia de pot sa-l mai cuprind?
Ce punte pana la Tine voi sa-ntind,
Pe care Tu sa vii, senin in jos?
Eu te-am simtit asa de luminos
Ca n-am putut sa vad. O vreme-am stat
Cu ochii-nchisi ca moarta. Nemiscat
Ai stat si Tu in mine, undeva,
Si eu in Tine. Dragostea era
Aceasta neclintire? Nu mai stiu…
Dar mi se pare lumea un pustiu
Si ziua, intuneric nesfarsit,
De cand in noapte, Doamne, Te-am simtit,
Atat de-aproape. Dragostea era?
Stateam pierduta-n Tine, undeva,
Invaluita cald in Dumnezeu …
Si Tu erai in mine, Doamne-al meu!

poezie de Zorica Zlatcu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi iarăşi

şi iarăşi curg ploi fara fluturi
viorile-s triste si plang
şi iarăşi te-alung fara teama
şi flutur esarfa cu saruturi in parg.

te cert şi-ti mai spun doar adio
cu mana iti fac doar un semn
dar lasa-ti doar umbra in urma
să-mi vii de poate te chem.

şi iarăşi ma ninge si-n tample
aud doar un murmur incet
o nota ramasa pe-o coarda-i straina
suspinul rasuna in scancet.

şi du-te, si vino, ramai doar un timp
cat ploaia de fluturi ma cheama-napoi
sa picuri in zboru-i cernindu-mi tarziu
cat timpul esti tu, suntem amandoi.

şi iarăşi se-aduna-n gramada si stropii
prin muguri grabiti ca si noi
tu du-te incet inspre mine cand ploaia-i pustie
şi ramai doar un flutur in zbor pentru doi.

poezie de Loredana Nicoleta Viţelaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul este ea

Totul este ea! vazut, nevazut, doar simtit,
Poate doar ghicit, chiar si cararea catre infinit
Inverzita de iarba uda, grea
Da! este chiar si ea
Sarutata de ploaia marunta si incalzita
De rasuflarea ei placuta... aurita.
Ziua de ieri, ziua de azi, zilele care vin
Toate poarta a ei umbra, totate ii apartin
Desertul, marile, padurile
Muntii, soarele, aripile
Ce o poarta in zbor prin a mea gandire
Zi de zi fara oprire,
Pasii ei neobositi de cat au alergat
Prin rimele mele, prin visele mele in care ne-am plimbat
De mana amandoi privind rasaritul cum se aprindea
Iar eu ii sopteam ca totul... este ea.
Glasul marii, sarutul ploii, atingerea
Curcubeului pe chipurile ude, chiar si durerea
Unei stele cazatoare se transforma in bucurie
Caci ea a vazut-o... si a salvat-o doar cu o privire.
Totul, chiar si inima mea, care poate s-ar fi oprit candva
Dar a fost salvata si obligata de cineva
Sa bata macar pentru ea, pentru acei ochi caprui
Care m-a schimbat in bine, m-a facut sa cred in minuni.
Este clipa iubirii, o copila ce apare si in clipa grea
Este totul... totul este ea.

poezie de Manuel Gabriel Danca (17 iunie 2011)
Adăugat de Manuel Gabriel Danca
Comentează! | Votează! | Copiază!

O privire...

Cand am ridicat ochii, am zarit:
O Mare de priviri intetosate,
O Mare de Soare,
O Mare de priviri calatoare,
Ce ma-mbia la ganduri nesperate,
Uitand de suferintele toate.

Patrunsul spre adanc a fost greu,
Dar eu am incercat tot mereu.

Vifor, vant, aer liber in gand,
Dorinta spulberata, vis frant.

As da orice sa revin macar o data.
Dar, totusi... ora asta e-ncurcata.

Cand voi ridica ochii, voi zari:
O Mare de priviri mirate,
O Mare de Soare,
O Mare de ploi,
O Mare de ape,
O Mare de vise spulberate.

poezie de Claudiu Stratulat
Adăugat de Augustina Gorgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miercuri

Ce-i astăzi, marţi? Aşteaptă. Că mâine-n zori, poetul
pătrunde iar sub coaja bătrânului stejar,
descuie şapte cercuri de lemn cu ţigaretul
şi-ajunge-ntr-un imperiu de dans şi de poiar
în care molecule-n elipsoid cutreier
scot sunete de sfere cereşti, şi fluvii curg,
şi-o stea, ce pare Venus, prin gura unui greier
aşază zimţi pe iarba ce tremură-n amurg.

Iar joi poetul iese şi cautând spre soare
se-ntreabă-ncet: Acuma, în ce copac sunt oare?

poezie celebră de Ştefan Augustin Doinaş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scumpei noastre învăţătoare

Trecut-au patru ani in zbor
Nici nu-mi dau seama cand s-au dus
A fost si greu, dar si usor
Si multe as avea de spus.

Imi amintesc de prima zi,
Ce minunata zi de toamna,
Atunci noi toti ne-am cunoscut,
Noi toti si draga noastra Doamna.

Cu glasul bland, cu ochii calzi,
Ea ne-a primit cu drag pe noi
Pe banci ne-a pus abecedarul
Si un trifoi cu patru foi.

Din prima zi am indragit-o
Iar ea, incet si cu rabdare,
Ne-a invatat tot ce stim astazi
Ea – Doamna noastra-nvatatoare.

De stim sa scriem, sa citim,
De-am invatat sa desenam,
Ori matematica de stim
Toate ei i le datoram.

Si de-a fost aspra uneori
Si, pe moment, ne-am suparat
Noi toti am inteles acum
Ca ne-a iubit cu-adevarat.

Ii multumim pentru tandretea
Cu care ne-a inconjurat
Ii multumim ca ne-a fost mama,
Ii multumim ca i-a pasat.

Ii multumim ca zi de zi,
Cu mult efort si cu rabdare,
Ne-a invatat sa invatam
Pe el, pe ea, pe fiecare.

Ii multumim ca ne-a certat
Ca ne-a crescut, ca ne-a iubit,
Ii multumim ca ne-a iertat
Cand am gresit, la nesfarsit.

Vor trece anii peste noi
Vor fi si nori, va fi si soare
Dar nu o vom uita nicicand
Pe Doamna noastra-nvatatoare.

Ne va ramane-n amintire
Stand la catedra, zambitoare
Crampei de suflet si iubire
Ea-Doamna noastra-nvatatoare.

poezie de Angela Marinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!