
Sonetul 64
Când am văzut cum pietre funerare
Din vremuri vechi, distruse sunt de vreme;
Cum la pământ zac turnuri lucitoare,
Iar bronzul veșnic de teroare geme;
Când am văzut oceanul cum râvnește
Ca țărmul cel uscat să-l cucerească
Cum apa peste el se năpustește
Și-l roade rău, dar el o să renască;
Când am văzut schimbările depline
Și că ce-i sus precis se prăbușește,
Ruina m-a învățat să cuget bine
La Timpul ce iubitul îmi răpește.
Acest gând, mie, ca o moarte-mi pare
Și plâng de teamă, căci voi pierde tare.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Citate similare
Am văzut
Am văzut un Păun cu coadă de foc
Am văzut o Cometă împrăștiind smidă pic-poc
Am văzut un Nor încercănat împins de vânt
Am văzut un Stejar uriaș târându-se pe pământ
Am văzut o Furnică înghițind o Balenă naufragiată
Am văzut o Mare furioasă plină cu Bere-nspumată
Am văzut o Cupă adâncă de Șaișpe picioare
Am văzut o Fântână plină cu lacrimi și cu sudoare
Am văzut Viața amenințată de-al flamei hanger
Am văzut o Casă mai mare și mai sus decât Luna de pe cer
Am văzut Soarele chiar și-n noptea cea mai întunecată
Am văzut Omul care-a văzut această priveliște minunată.
poezie de autor necunoscut/anonim, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut
Am văzut un Păun cu coadă de foc
Am văzut o Cometă împrăștiind smidă pic-poc
Am văzut un Nor încercănat împins de vânt
Am văzut un Stejar uriaș târându-se pe pământ
Am văzut o Furnică înghițind o Balenă naufragiată
Am văzut o Mare furioasă plină cu Bere-nspumată
Am văzut o Cupă adâncă de Șaișpe picioare
Am văzut o Fântână plină cu lacrimi și cu sudoare
Am văzut Viața amenințată de-al flamei hanger
Am văzut o Casă mai mare și mai sus decât Luna de pe cer
Am văzut Soarele chiar și-n noptea cea mai întunecată
Am văzut Omul care-a văzut această priveliște minunată.
poezie de Autor necunoscut, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te-am văzut
Te-am văzut strigând la ceruri
Te-am văzut strigând din hău
Când murind pe cruce, Doamne
M-ai chemat la pieptul Tău.
Te-am văzut în noaptea care
Se-ntinsese pe pământ
Te-am văzut cerând iertare
Și-am știut că Tu ești sfânt.
Te-am văzut iubind o lume
De venetici și tâlhari
Și-am văzut curgând din ceruri
Picături de lacrimi mari.
Te-am văzut intrând prin nouri
Sus în cer la Dumnezeu
Și-am știut că înainte
Ai rostit numele meu...
poezie de Adriana Cristea (5 august 2004)
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ai văzut?
Ai văzut vreun suflet plin de cicatrici,
de ploi udat, cu răni și plin de frici?
Ai văzut cum ochi-s calzi și blânzi,
de iubire și frumos ei flămânzi?
Ai văzut cum își poartă a sa cruce,
fără de povară sa a se dezice?
Ai văzut cum într-un cocon stă închistat,
de când ai săi semeni l-au alungat?
Ai văzut tăcerea din privirea lui,
și durerea tristă a glasului?
Ai văzut vreun suflet, două, trei,...
de atâtea ori, când te plimbi pe alei?
Și de-ai văzut, de ce-ai tăcut?
De ce-ai plecat, de ce-ai crezut?
Că ziua de mâine ne mai aparține,
Când în suflet avem atât de puține,
Lucruri frumoase de dăruit,
Când sufletu-n noroi e zugrăvit?
Și te întrebi: de unde atâta răutate?
Și mai ceri de la Dumnezeu dreptate???
poezie de Adriana Monica Burtea (7 februarie 2016)
Adăugat de Adriana Monica Burtea

Comentează! | Votează! | Copiază!

Un politician "bine văzut"
Când repede, când încet,
Urcă-n post cu lungi șederi
Fiind bine văzut, discret
'n camere de luat vederi.
epigramă de Petre Gigea-Gorun
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Te voi iubi...
Te-am iubit când te-am văzut, tu, ghiocel,
Când am văzut că ești a raiului cercel,
Și te-am iubit când pasul tău prin lume
Primea binețe de la viața și renume...
Și te iubesc și jur că te respect
Cu tot ce-i omenesc, indiferent de-aspect
Și printre aștrii cu tot ce-i bun și rău
Pe-o cale care duce pân' la Zamolxe, zău!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (10 ianuarie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când grecii au văzut fulgerele din cer, i le-au atribuit lui Zeus, bine? Și când aborigenii au văzut cometa Halley, au zis că este un șaman atotputernic. Asta e capcana care ne ispitește. Nevoia de a explica.
citat din filmul serial Minte-mă
Adăugat de IvanovCecilia

Comentează! | Votează! | Copiază!
Când te-am văzut...
când te-am văzut frumoasă, cum e toamna,
cu-al tău parfum atât de gânditor,
mi-am scuturat din trup arama,
mi-a încolțit un gând, al florilor
și într-o clipă poate prea dorită
mi-am prins de tine visul meu,
otravă tu, atât de dulce,
cum te-am sorbit, cum sorb mereu
când ochii-ți blânzi mișcară pleoape,
pe una un fior, pe una dor,
trecură peste mine flori de ape
și-un gând cu dragoste multicolor
când pașii tăi calcară peste stele,
ce le priveam dar nu vrăjit,
iubirea roză mă goni din ele,
te caut și-acum, în zori și asfințit
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Concluzie pedagogică
Inutil să-l mai îndrume
Pe acest flecar inept,
Căci de când e lumea-lume
N-a văzut un prost deștept.
epigramă de Zorina Drăgnescu din De la croșetă... la floretă - epigrame (1978)
Adăugat de Gheorghe Culicovschi

Comentează! | Votează! | Copiază!

Am văzut odată
Am văzut odată cerul,
Unde vrei să mi te pierzi,
Risipind încet misterul
Unor ochi... atât de verzi.
Am văzut luna odată
Și luceferi de lumină,
Printr-o lacrimă de fată
Peste-a florilor... regină.
Am văzut odată... marea
Și pamântul răvășit,
Când se scutură cicoarea
Și e macul înflorit.
Am văzut odată visul,
Risipit prin amintiri
Ce se-aruncă în abisul,
Neștiutelor... iubiri.
Am văzut destinul, iată,
Într-o margine de loc
Și-ntr-un sân superb de fată,
Prinsă dulce... de mijloc.
Am văzut iubirea noastră
Printre picături de ploaie,
Ce tot bat într-o fereastră,
Vrând să intre... în odaie.
Am văzut odat-un soare
Plin de raze și căldură,
De plăceri încântătoare,
Fără patimă sau ură.
Am văzut... văzut... odată,
Coapsa-ți goală, îngerească,
Sfârcul ce-nspre mine cată
Parc-ar vrea... să îmi vorbească.
Am văzut odată... zorii
Și-orizontul plin de fluturi,
Când pe strunele viorii
Dragostea... încet... o scuturi.
Am văzut odată... clipa
Și tăceri demult uitate,
Care își întind aripa
Peste-amurguri scăpătate.
Am văzut odată... cerul,
Unde vrei să mi te pierzi,
Când răspunde efemerul
Ochilor... atât de verzi.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Lorelai (către Luke): Te-am văzut înotând în lac, deci te-am văzut fără cămașă pe tine.
Jess: L-ai văzut în ultima vreme? Și-a permis cam multe.
replici din filmul serial Fetele Gilmore
Adăugat de Elena Gheorghe

Comentează! | Votează! | Copiază!

Cer ajutor
Nu mai am o mamă pe pământ,
Să-mi spună și mie un cuvânt
Și să-mi poată da ceva, de-i cer;
Am o mamă numai sus în cer.
Deznădăjduit de ce să fiu,
Dacă din experiență știu
Că doar din puțin m-a susținut,
Pe pământ, cu tot ce a putut?
Nici nu mă gândisem că din cer,
Mama-mi poate-ndată da ce-i cer,
Nu ca pe pământ, doar din puțin
Și târziu, ci grabnic și deplin.
Mamă, prins doar cu păreri de rău,
Nu m-am prins de ajutorul tău,
Să ți-l cer frumos, cum se cuvine,
Până n-a venit el peste mine.
Căci, de când în ceruri te-ai mutat,
Cererile mi le-ai ascultat,
Fără să le spun măcar în gând;
Le-ai știut când m-ai văzut plângând.
poezie de Marius Robu din Suflet la troc (4 decembrie 2014)
Adăugat de Marius Robu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu i-am văzut pe Tudor Arghezi și Ion Barbu și îmi pare că l-am întrezărit și pe George Bacovia (cu fiul său Gabriel am fost prieten) și nu-mi vine să cred. Esti o legendă tu însuți când ai văzut miracole.
citat celebru din Fănuș Neagu
Adăugat de anonim

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă n-ai văzut
Dacă n-ai văzut cum crește iarba,
privirea nu e cu tine.
Trăiești pe pământ degeaba,
faci umbră la mărăcine.
Dacă n-ai văzut cum crește grâul,
tu nu simți miros de pâine.
Dacă n-ai văzut cum curge râul,
n-ai să știi de unde vine.
Dacă n-ai văzut cum ciocârlia
se înalță-n zbor spre soare,
N-ai să cunoști bucuria
zilelor în sărbătoare.
Dacă n-ai mintea cu tine
în zadar te străduiești.
Răul peste tine vine,
ferice, nu dobândești.
poezie de Dumitru Delcă (14 mai 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă

Comentează! | Votează! | Copiază!
Decadență
de multă vreme minuni n-am mai văzut
omenirea ca natura în hăuri decade
furtuni fac ravagii nu s-au prevăzut
curg nenorocirile din cer... cascade.
în puterea lui Hristos m-am încrezut
L-am cinstit cu versuri cu balade
de multă vreme minuni n-am mai văzut
omenirea ca natura în hăuri decade.
splendori de primăvară pier în nevăzut
pe întreg pământul bântuie tornade
departe de biserici îngeri au decăzut
pretutindeni moartea se înfruptă din roade.
de multă vreme minuni n-am mai văzut
omenirea ca natura în hăuri decade.
hipersonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 127
În vremuri vechi, negrul n-a fost slăvit,
Sau dac-a fost, nu a însemnat splendoare,
Însă acum, negrul a moștenit
Numele ei în cruntă dezonoare;
Căci de când mâna Firea a imitat
Și ce-i urât cu fard împodobește
Ce e frumos s-a cam denaturat,
A decăzut și în dispreț trăiește.
Iubita are ochi întunecați
De parc-ar fi o tristă bocitoare,
Născuți urâți, ei sunt frumos pictați
Sfidând obraznic forța creatoare.
Dar când bocesc sunt sinceri și zeloși,
Încât oricine spune că-s frumoși.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Am văzut
Am văzut in oameni iubirea,
Dezgheța focul cu căldura ei
Dar pe mine m-a înghețat mâhnirea,
Că în sufletul meu numai existau scântei.
Am văzut suflete calde, arzând,
Păcat erau închise in corpuri reci
Orgoliu înghețând focul pe veci
Timpul îl văd de parcă stând.
Am văzut cum de mâna se plimbau
Ura și iubirea părea că se cunoșteau,
Sunt chiar prietene foarte bune
Merg oriunde, ucigând o întreaga lume
Am văzut o altă viață,
Pe care-aș vrea să o trăiesc,
Neavând nimic în față
Și o fată pe care o iubesc.
poezie de Miron Iustin (15 noiembrie 2015)
Adăugat de Miron Iustin

Comentează! | Votează! | Copiază!
Capcana ochilor din carti
Din cărți am învățat că ochii
Sunt scumpul dar de a vedea
Cum lucrurile stau să cadă
Sub cerul trist de catifea.
Cuvântul îi făcea să pară
Lipsiți de farmec și naivi
Și duri când poate o să moară
Striviți de lumea asta rea.
Dar cartea m-a-nvățat de toate
Și nu m-a învățat nimic,
Căci i-am văzut și mi se pare
Că sunt cum nu îi poți vedea.
De-atunci las cărțile pe rafturi
Și-ncerc să-i prind în mreaja mea.
poezie de Ana-Maria Mandra
Adăugat de Adelydda

Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 65
Bronz, piatră și pământ și mare-ntinsă
Se-nchină morții, căci sunt trecătoare
Și-atunci cum poate ea să fie învinsă
De frumusețea care-i ca o floare?
Cum ar putea a verii briză pură
Să se opună când năpasta cade
Dacă nici piatra nu-i atât de dură,
Iar porțile de fier Timpul le roade?
Ce cugetare aspră! unde oare
Va pune Timpul scumpa nestemată?
Cine-ar putea să-l țină de picioare
Ca să nu-i fure frumusețea toată?
Nu poate nimeni, fără îndoială,
Dar dragul meu sclipește în cerneală.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș

Comentează! | Votează! | Copiază!
Ați văzut vreodată?
Ați văzut vreodată
Niște tigri zburători?
Sau vreo capră care
S-ascunde printre nori?
Ați văzut vreodată
Un șoarec cât un om?
Sau vreo vacă care
Se urcă drept în pom?
Ați văzut prasade
Cum se coc pe tei rotat?
N-am văzut nici eu, desigur,
Dar așa v-am întrebat.
poezie de Cornel Banari (15 ianuarie 2016)
Adăugat de Cornel Banari

Comentează! | Votează! | Copiază!